Germania se reînarmează prima dată după al II-lea Război Mondial! Cum arată planul pentru cea mai puternică armată a Europei și câți bani va înghiți
Germania a inițiat efectiv programul de achiziții militare, în cadrul eforturilor Guvernului Friedrich Merz de a transforma armata germană în cea mai puternică forță militară convențională din Europa, ceea ce ar putea genera rivalități cu Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Guvernul de la Berlin tocmai a confirmat Bundestagului o propunere bugetară care plasează armata germană pe un nou parcurs al modernizării. Conform documentelor transmise Parlamentului, în 2026, Ministerul german al Apărării va avea un buget de 82,7 miliarde de euro, suplimentat cu 25,5 miliarde de euro din Fondul Special, ceea ce va însemna un total de 108,2 miliarde de euro. În contextul riscurilor generate de invazia militară rusă în Ucraina, Bundestagul a aprobat un Fond Special de achiziții militare în valoare de 100 de miliarde de euro. Armata germană suplimentează consistent personalul Conform planurilor, armata germană va înființa anul acesta 10.000 de posturi militare și 1.000 de posturi civile. Este analizată chiar posibilitatea introducerii serviciului militar obligatoriu. Comandanții militari au avertizat constant că armata germană nu poate face față unui conflict militar major în lipsa rezerviștilor care să aibă măcar pregătire de bază. ”Este foarte important să implementăm rapid noile planuri”, a afirmat ministrul Apărării, Boris Pistorius, precizând că vor fi achiziționate echipamente pentru forțele terestre, pentru cele maritime, pentru forțele aeriene și cele din sectorul ciberspațial. În următorii ani, bugetul militar al Germaniei va continua să crească, urmând să ajungă la 82,69 de miliarde de euro în 2026, la 93,35 de miliarde de euro în 2027, 136,48 miliarde de euro în 2028 și la 152,83 miliarde de euro în 2029. Investiții în echipamente militare și infrastructură esențială Guvernul german intenționează să suplimenteze gradual bugetul apărării pentru a atinge nivelul de 3,5% din PIB fixat de Alianța Nord-Atlantică. În același timp, Germania va face investiții majore în infrastructura esențială de uz dublu, civil și militar. Fondurile vor proveni din credite contractate prin ridicarea plafonului de îndatorare suverană. Printre achizițiile avute în vedere se numără avioane de vânătoare de tip F-35 și Taiphoon, sisteme antiaeriene ”Arrow 3“ și sute de vehicule blindate, inclusiv versiunea modernizată a tancurilor Puma IFV, dotate cu instalații de protecție MUSS 2.0. Înarmarea Germaniei ar putea retrezi sensibilități istorice și va amplifica rivalitățile Europa-SUA Cancelarul Friedrich Merz a semnalat în mai multe rânduri că are ca prioritate consolidarea forțelor militare germane, în cadrul eforturilor de asigurare a apărării țării și Europei de amenințările Rusiei. Eforturile militare se înscriu și în planul Uniunii Europene de a reduce dependența de Statele Unite în materie de apărare. ”Armata germană trebuie să devină cea mai puternică din Europa. Guvernul Germaniei va pune la dispoziție toate mijloacele financiare de care armata germană are nevoie pentru a deveni cea mai puternică forță militară convențională din Europa”, a afirmat cancelarul Merz la începerea mandatului. Liderul de la Berlin a evocat necesitatea contracarării Rusiei și a opririi războiului din Ucraina. ”Rezultatul războiului din Ucraina va determina modul în care va fi aplicată legea și ordinea în Europa. Nu putem tolera tirania, forța militară, nici dreptul celor mai puternici. Europa așteaptă ca noi să ne asumăm responsabilitatea”, a subliniat Merz. Deși eforturile Germaniei se înscriu în planurile Alianței Nord-Atlantice de echilibrare a cheltuielilor, transformarea armatei germane în cea mai puternică forță militară europeană riscă să retrezească sensibilități istorice și să genereze rivalități cu Marea Britanie și Franța. De asemenea, modernizarea forțelor militare germane se înscrie în reconfigurarea relațiilor strategice cu Statele Unite, ceea ce ar putea amplifica disensiunile în cadrul NATO. Iar Rusia și China nu vor percepe în niciun caz favorabil eforturile militare ale Germaniei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: China exclude posibilitatea de a participa cu trupe la eventuala misiune de pace din Ucraina /„Informațiile sunt FALSE”
UE avertizează asupra situației internaționale, pe fondul tensiunilor cu Rusia, China și SUA /Concurenții geopolitici sunt puternici
Uniunea Europeană și Japonia vor acționa pentru protejarea democrației și a independenței, precum și pentru contracararea abordărilor protecționiste la nivel comercial, afirmă Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, părând să critice Rusia, China și Statele Unite. ”Vrem libertate și independență. Trebuie să avem o perspectivă clară asupra provocărilor cu care ne confruntăm în acest moment al istoriei. (…) Nu putem permite să fim zdruncinați de modificările seismice cu care ne confruntăm. Concurenții noștri geopolitici sunt puternici, iar bazele securității și prosperității noastre sunt prea volatile. De aceea, trebuie să creăm o nouă formă de libertate și independență în secolului 21. Trebuie să creăm un nou model economic și industrial, care să stimuleze prosperitatea și care să se concentreze pe protejarea democrației și a valorilor noastre”, a afirmat Ursula von der Leyen, în discursul rostit la Universitatea Keio din Tokyo. Președintele Comisiei Europene a denunțat tentative de modificare a frontierelor cu forța, o referire la invazia Rusiei în Ucraina, precum și concurența incorectă și protecționismul, în ceea ce par a fi critici la adresa Chinei și Statelor Unite. ”În contextul competitivității incorecte, intensificăm cooperarea în materie de securitate economică pentru a face rețelele de aprovizionare mai rezistente, astfel încât să nu ducem niciodată lipsă de materii prime esențiale. Atât Europa, cât și Japonia observă accentuarea instinctelor protecționiste, exploatarea vulnerabilităților și a dependențelor. De aceea, este necesar să devenim mai puternici, nu doar pentru a ne consolida independența, ci și pentru a ne proteja”, a insistat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană va consolida parteneriatul economic și de securitate cu Japonia, a declarat Ursula von der Leyen cu ocazia întrevederii pe care a avut-o cu premierul nipon, Shigeru Ishiba. ”Europa și Japonia sunt prieteni apropiați și de încredere. Împărtășim valori precum corectitudinea, deschiderea și respectarea regulilor. Împreună, avem forța necesară nu doar pentru a ne apăra interesele, ci și pentru a configura rezultatele pe plan mondial”, a subliniat președintele Comisiei Europene cu ocazia summitului din Osaka. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Summitul UE-China riscă să fie marcat de TENSIUNI /Beijingul ar putea fi afectat de un potențial acord comercial Europa-SUA
Uniunea Europeană aprobă planul Germaniei de investiții uriașe în infrastructură și apărare
Acordul stabilește modul în care Germania își va crește cheltuielile până în 2029, respectând în același timp noile reguli ale Uniunii Europene, revizuite pentru a asigura stabilitatea fiscală în cadrul blocului comunitar. „În cadrul unor discuții constructive cu Comisia Europeană,” a spus oficialul, „guvernul german a ajuns la un acord privind un parcurs multianual pentru creșterea maximă permisă a cheltuielilor primare nete ale administrației publice generale pentru anii 2025–2029”. Acordul valorifică flexibilitatea oferită de noile reguli fiscale ale UE, Berlinul angajându-se să reducă ritmul cheltuielilor după un impuls investițional pe termen scurt. „Din cauza investițiilor în infrastructură, securitate și apărare din acest an și anul viitor, cheltuielile nete din bugetul național al Germaniei vor crește semnificativ”, a declarat oficialul pentru Politico. „Pentru anii următori este planificată o creștere semnificativ mai redusă a cheltuielilor nete”. Planul fiscal structural (FSP) include, de asemenea, reforme structurale despre care Berlinul afirmă că vor contribui la creșterea veniturilor guvernamentale pe termen lung, trimițând „un semnal puternic pentru creștere economică și finanțe publice sustenabile”. Guvernul condus de Friedrich Merz plănuiește să investească sute de miliarde de euro în infrastructura Germaniei. Printr-un fond special de aproximativ 500 de miliarde de euro se vor finanța lucrări mari de modernizare a drumurilor, căilor ferate, școlilor și sistemelor digitale. O parte importantă din bani va merge și spre proiecte pentru energie verde și combaterea schimbărilor climatice. Pentru a face asta, guvernul vrea să ocolească temporar regulile stricte privind deficitul bugetar. Pe lângă investițiile în infrastructură, Merz propune cheltuieli masive pentru armată. Vor fi cumpărate arme moderne, echipamente noi și se va consolida sprijinul pentru aliați precum Ucraina. Astfel, Germania vrea să devină un jucător mai puternic în NATO și în securitatea Europei.
Macron anunță un plan de accelerare a cheltuielilor militare ale Franței, pe fondul creșterii amenințărilor globale
Planul de accelerare a cheltuielilor vine în contextul în care Franța se luptă să facă economii de 40 de miliarde de euro în bugetul său pentru 2026, scrie Reuters. Franța avea în plan să își dubleze bugetul pentru apărare de la nivelul din 2017 până în 2030. Cu toate acestea, Macron s-a angajat să atingă acest obiectiv până în 2027, pe fondul creșterii amenințărilor globale. „Independența noastră militară este inseparabilă de independența noastră financiară. Aceasta va fi finanțată prin mai multă activitate și mai multă producție”, a spus Macron duminică. Rusia, o amenințare „durabilă” pentru Europa Potrivit France24, mai mulți oficiali militari și de securitate francezi au avertizat cu privire la amenințările globale care apasă asupra Franței. Inclusiv șeful Statului Major al Apărării, Thierry Burkhard, a declarat vineri că Rusia reprezintă o amenințare „durabilă” pentru Europa și că „rangul țărilor europene în lumea de mâine” se decide în Ucraina. De la venirea lui Macron la președinția Franței, bugetul de apărare al țării a crescut și se preconizează că va crește de la 50,5 miliarde de euro în prezent la 67 de miliarde de euro în 2030. În plus, în urma summitului NATO de la Haga, care a avut loc la sfârșitul lunii iunie, membrii Alianței au decis majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, la solicitările repetate venite din partea președintelui american Donald Trump.
Ile Bolojan vorbește despre apărare. Este ca serviciul de termoficare, nu se vede cât timp funcţionează
Premierul a fost întrebat despre cheltuielile privind apărarea în contextul campaniilor de dezinformare de pe reţelele de socializare care anunţă că România se pregăteşte să intre în război. Ilie Bolojan a respins dezinformările şi a anunţat că România investeşte în apărare pentru propria securitate. „Apărarea este ca serviciul de termoficare, nu se vede cât timp funcţionează”, a declarat Ilie Bolojan, joi seara, la Antena 3 CNN. El a mai spus că dacă serviciul de termoficare se strică, îl vezi, aşa cum se întâmplă şi în cazul apărării. Premierul a mai subliniat că serviciul de termoficare nu este gratuit, la fel ca în cazul apărării. „Suntem în Europa de est şi nu ne putem aştepta ca alte ţări să ne ofere o umbrelă de protecţie fără ca noi să nu ne asumăm partea noastră de cheltuieli”, a mai spus Bolojan, adăugând că o parte din cheltuieli vor fi pentru obiective civile, aşa cum sunt coridoarele de transport „Dacă suntem oameni responsabili nu putem să nu ne asumăm această componentă de apărare”, a explicat Ilie Bolojan. O ţară cu încredere scăzută în politicieni şi instituţii este „vulnerabilă la dezinformări”, a fost concluzia lui Ilie Bolojan.
România a selectat compania israeliană Rafael pentru programul SHORAD-VSHORAD. E al doilea cel mai valoros contract de apărare din istoria Israelului / Soluții tehnice controversate
România a selectat compania Rafael Advanced Defense Systems pentru a furniza sisteme de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune, scrie Israel Hayom. Deși Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu a confirmat oficial compania câștigătoare și nici sistemul ales, analiștii militari citați de Israel Hayom estimează că este vorba despre platforma SPYDER, un sistem mobil dezvoltat de Rafael. SPYDER include un vehicul de lansare, o unitate de comandă și control, precum și un vehicul de sprijin pentru reîncărcarea lansatoarelor. Sistemul a fost folosit cu succes de Israel pe frontul de nord, în timpul operațiunii militare ‘Săbii de Fier’ din 2023. Ministerul Apărării Naționale a transmis duminică, printr-un comunicat, că derulează mai multe programe de înzestrare, printre care și SHORAD-VSHORAD, aprobat de Parlamentul României în anul 2020. Achiziția, demarată în 2023, are o valoare estimată de aproximativ 1,9 miliarde de euro fără TVA. „Procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător”, a precizat MApN, fără a numi compania selectată. Dacă va fi semnat în forma actuală, contractul cu România va deveni a doua cea mai mare vânzare de echipamente de apărare din istoria Israelului, după contractul de 3,5 miliarde de dolari prin care Germania a achiziționat în 2023 sistemul de apărare antirachetă Arrow 3, dezvoltat de Israel Aerospace Industries, potrivit Globes. Până acum, al doilea cel mai mare contract israelian era cel din 2017 cu India, în valoare de 1,6 miliarde de dolari, pentru furnizarea sistemului Barak 8 (MRSAM). Ulterior, Israelul a vândut și versiuni navale ale acestui sistem pentru încă 630 de milioane de dolari. Israel Hayom scrie că această achiziție vine la aproximativ o lună după ce România a decis să cumpere 41 de lansatoare din cadrul sistemului Iron Dome, un alt sistem israelian de apărare aeriană. Și în acest caz, detaliile contractului nu au fost făcute publice, iar configurația exactă a achiziției rămâne necunoscută. Patru ofertanți și soluții tehnice controversate Procedura de achiziție a fost lansată în noiembrie 2023 cu o valoare de 9,48 miliarde lei, echivalentul a 1,907 miliarde euro. Deși inițial au fost patru ofertanți – MBDA (Franța), Diehl Defence (Germania), Lig Nex1 (Coreea de Sud) și Rafael (Israel) – doar compania israeliană a rămas în cursă. MBDA și Diehl ar fi fost excluse după ce ofertele lor au depășit cu mult bugetul alocat, în cazul MBDA cu aproximativ 80%, informează Monitorul Apărării și Securității. Oferta companiei Rafael a ridicat anumite semne de întrebare legate de conformitatea tehnică și costuri. Potrivit MAS, prețul propus de Rafael depășește cu puțin peste 10% bugetul estimat inițial de MApN. Totuși, această diferență s-ar încadra în limitele permise de clauzele contractuale, care prevăd posibilitatea majorării valorii în cazul în care „se găsesc resursele financiare”. Potrivit surselor MAS, ca să se încadreze în bugetul avut la dispoziţie de MApN, israelienii au propus rachetele cu un radar polonez, produs de PGZ, care nu este la fel de performant precum cele propuse de celelalte companii şi care nu ar fi fost „verificat” şi de alte ţări. Mai mult decât atât, sistemele de control de pe racheta Derby şi racheta Spyder nu sunt comune, integrate, acest lucru putând fi un element esenţial pentru militarii care le folosesc.
Summit NATO | Trump întreține disputa privind fondurile pentru apărare /Liderul SUA compară bugetele alocate de țările membre, inclusiv de România
Președintele american Donald Trump a prezentat, cu ocazia summitului NATO de la Haga, bugetele alocate pentru apărare de țările membre, liderul de la Casa Albă exprimând nemulțumire asupra diferențelor foarte mari în raport cu Statele Unite. Donald Trump a prezentat, pe platforma Truth Social, un tabel cu fondurile alocate pentru apărare de cele 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice. ”Statele Unite se apropie de 1.000 de miliarde de dolari. Este incredibil. Vom discuta acest lucru în scurt timp cu statele membre NATO!”, a scris Donald Trump. Afirmațiile par să confirme că Donald Trump va refuza să aloce 5,0% pentru apărare și investiții în infrastructura militară, deși îndeamnă restul statelor membre să se conformeze. Trump încearcă să argumenteze că procentul de 3,38% din PIB alocat de Statele Unite apărării este, la valoarea de 967,7 miliarde de dolari, cu mult peste fondurile puse la dispoziție de celelalte țări membre NATO. Polonia alocă 4,12% pentru apărare, ceea ce înseamnă 35 de miliarde de dolari. România figurează în tabelul prezentat de Trump cu un procent de 2,25, respectiv 8,6 miliarde de dolari. Marea Britanie alocă 82 de miliarde de dolari pentru apărare, Franța 64 de miliarde, iar Germania 97,7 miliarde de dolari. Donald Trump tocmai a ajuns în Olanda, pentru a participa la summitul Alianței Nord-Atlantice de la Haga. Pe fondul disputelor privind bugetele apărării, președintele SUA a părut să emită dubii asupra respectării angajamentelor privind apărarea colectivă. Întrebat dacă va respecta clauza apărării colective prevăzută la Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, Donald Trump a răspuns: ”Depinde de definiție. Există numeroase definiții ale Articolului 5. Eu mențin angajamentele de a fi prieteni, sunt prieten cu mulți dintre liderii europeni, mențin angajamentul de a-i ajuta. Eu mențin angajamentele de a salva vieți, angajamentele pentru viață și siguranță, vă voi da o definiție exactă când ajung acolo”, a subliniat Trump. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Guvernul Franței, vizat de MOȚIUNE de cenzură din cauza sistemului pensiilor /„Respectarea cuvântului dat este baza sistemului nostru democratic” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Obiectivele pe APĂRARE a noului executiv: Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB – Program de GUVERNARE
Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării, este primul obiectiv general al programului de guvernare în sectorul apărării. Alte obiective enunțate în programul de guvernare a noului cabinet Bolojan sunt: Continuarea modernizării și adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacității operaționale a forțelor armate de răspuns la riscurile și provocările actualului context de securitate. Valorificarea statutului și întărirea profilului României ca stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE”. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite Un alt obiectiv este consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. „Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și facilitățile amplasate pe teritoriul României, cu relevanță strategică”, se arată în documentul citat. Alte obiective generale: Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și a protecției infrastructurii critice. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale. Consolidarea și extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României și în formate multilaterale. Creșterea atractivității funcției militare. Obiective strategice pe plan intern Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării. Accelerarea modernizării și extinderii infrastructurii din bazele și centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze și centre militare, unde sunt dislocate trupe și capabilități ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriană 86 de la Fetești și Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu. Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum și pentru modernizarea și creșterea capacității de găzduire în conformitate cu planurile Alianței. Consolidarea capabilităților de apărare națională și colectivă, concomitent cu actualizarea Programului „Armata României 2040” și continuarea achizițiilor esențiale pentru consolidarea capabilităților de apărare, în concordanță cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României. Contextul regional de securitate impune asumarea unei poziții consolidate de vigilență strategică, prin care să fie întărite capacitățile de pregătire și reacție ale armatei, industriei de apărare și structurilor de sprijin național. Această abordare are ca obiectiv creșterea rezilienței și capacității de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securității sale, atât în prezent, cât și în viitor. Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană și balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigație și infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și al protecției infrastructurii critice. Protejarea libertății de navigație și a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaționale destinate acestui scop și asumarea documentelor strategice cu relevanță asupra securității Mării Negre. Obiective strategice pe plan internațional Consolidarea posturii strategice a României. România și-a propus să-și consolideze postura de pilon de securitate și stabilitate în Europa, la Marea Neagră și în vecinătatea sa. Nivelul de ambiție este de a fi un aliat, partener de încredere și furnizor de securitate în cadrul NATO și UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relațiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relației cu Statele Unite, pe creșterea posturii noastre relevante în cadrul NATO și UE, precum și prin consolidarea relațiilor strategice bilaterale. România – stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE. Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și contribuția semnificativă a României la consolidarea posturii Alianței de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate. Participarea la operațiile și misiunile NATO și UE sau în alt format agreat de România cu aliații și partenerii săi. Asigurarea tuturor condițiilor necesare și a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca națiune gazdă. Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României și dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale. Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluțiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenței forțelor și capabilităților SUA în România, precum și cooperarea în domeniul înzestrării și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA. Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO și UE, cu accent pe Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia, inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securității, stabilității și circulației libere în regiunea Mării Negre, accesului liber și exploatării resurselor din Zonele Economice Exclusive. Continuarea participării active în cadrul inițiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat între România, Turcia și Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce privește protecția infrastructurii critice. Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina, precum și statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european și/sau euro-atlantic al acestora. Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în ceea ce privește Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluție negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă și asupra țării noastre. Vom continua politicile de susținere a aspirațiilor europene ale Republicii Moldova și
UE și Australia vor lansa un Acord de parteneriat în materie de securitate, în contextul riscurilor din Europa și zona Indo-Pacifică
Uniunea Europeană și Australia au lansat, miercuri, negocierile pentru semnarea unui Parteneriat în domeniul Securității și Apărării, inclusiv în sensul contracarării amenințărilor hibride. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, au stabilit cu premierul Anthony Albanese, cu ocazia summitului Grupului G7, lansarea negocierilor pentru semnarea unui Acord de Parteneriat de Securitate și Apărare. ”Parteneriatul va crea un cadru pentru cooperarea actuală și viitoare, inclusiv în domeniile industriei apărării, securității cibernetice și combaterii terorismului”, anunță Comisia Europeană, subliniind că va fi extinsă cooperarea și în sensul combaterii amenințărilor hibride. ”Sunt foarte bucuroasă că putem explora semnarea unui Acord de Parteneriat și Securitate. În aceste vremuri marcate de tensiuni în creștere și de competiție strategică, partenerii trebuie să intensifice cooperarea, este important să colaborăm în materie de securitate și cooperare. Prietenia durabilă dintre Europa și Australia intră acum într-un nou capitol. Recunoscând necesitatea cooperării comune în Europa și în zona Indo-Pacifică, lansăm discuții asupra Parteneriatului de Securitate și Cooperare”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. În același timp, Ursula von der Leyen a semnalat intenția avansării negocierilor comerciale între Uniunea Europeană și Australia. “Menținem angajamentele și în sensul avansării negocierilor comerciale, întrucât contează și securitatea economică”, a subliniat președintele Comisiei Europene. La rândul său, premierul australian, Anthony Albanese, a salutat posibilitatea intensificării cooperării cu Uniunea Europeană în materie de apărare. ”Am avut o întâlnire foarte constructivă asupra posibilității lansării unui Parteneriat de Securitate și Apărare. Am discutat despre această idee cu colegii din Australia. Categoric, putem avansa. Putem observa cât de interconectată a devenit securitatea Europei și cea a regiunii Indo-Pacifice”, a afirmat Anthony Albanese. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană Citește și: ANALIZĂ BCE cere consolidarea rezilienței sistemului financiar al zonei euro /„INCERTITUDINEA afectează economia Europei” VIDEO Trump analizează posibilitatea implicării Statelor Unite în atacarea IRANULUI /„Nu vor avea bombă nucleară” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
The Jerusalem Post: De ce relaxează armata israeliană restricțiile impuse civililor, după atacurile Iranului cu 1.000 de drone și 400 de rachete
Comandamentul militar israelian a început relaxarea anumitor restricții impuse populației civile, deși Iranul încă poate lansa atacuri masive asupra orașelor din Israel, notează cotidianul The Jerusalem Post, argumentând că, statistic, riscurile scad și este necesară reluarea anumitor activități, în special a celor economice. ”Pe cât de surprinși au fost israelienii să se trezească vineri în război cu Iranul, pe atât de surprinși au fost să afle miercuri după-amiază că armata israeliană a început să relaxeze anumite restricții pe plan intern. Aceste măsuri de precauție reduceau probabilitatea ca Iranul să atace grupuri mari de oameni, dar blocau multe aspecte ale vieților civililor”, notează Yonah Jeremy, editorialist al cotidianului The Jerusalem Post. În mod esențial, este o problemă statistică. Iranul a lansat peste 400 de rachete balistice și cel puțin 1.000 de drone spre Israel. Aproximativ 30 de rachete au atins zone civile, provocând moartea a cel puțin 25 de persoane. Dronele nu au provocat victime. Circa 600 de oameni au fost răniți, iar 4.000 s-au mutat din imobilele care au suferit daune structurale. Iranul poate provoca în continuare victime masive ”Dar acesta ar putea fi doar jumătate din scenariul cel mai grav la care se așteaptă forțele militare israeliene. Teheranul poate percuta în continuare sistemele antiaeriene israeliene și poate comite bombardamente mortale, ceea ce ar forța armata israeliană să revină asupra deciziei și să reimpună restricțiile”, subliniază editorialistul cotidianului The Jerusalem Post. ”Însă ideea de a permite adunări de 30 sau 50 de persoane în aer liber, în anumite zone, și adunări de 100 de persoane în spații închise este un risc rezonabil. După șase zile de confruntări cu Iranul, Comandamentul militar intern a observat un mod clar al scăderii numărului rachetelor lansate de Iran”, subliniază autorul. Experții militari israelieni au luat decizia pe baza anumitor date: aviația militară israeliană a distrus circa 40% din sistemele de rachete iraniene, reducând semnificativ numărul rachetelor care pot fi lansate simultan. Prin relaxarea restricțiilor, Guvernul Benjamin Netanyahu speră să relanseze activitățile economice și religioase. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO UE și Australia vor lansa un Acord de parteneriat în materie de SECURITATE, în contextul riscurilor din Europa și zona Indo-Pacifică Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele