Criza apei în România: Restricții la Cernavodă

criza-apei-in-romania:-restrictii-la-cernavoda

Seceta adâncește criza apei din România. Datele indică faptul că 277 de localități din țară sunt afectate de seceta hidrologică. Situația este monitorizată îndeaproape de Administrația Națională „Apele Române”, iar gradul de umplere al celor 40 de principale lacuri de acumulare ar putea scădea la aproximativ 66% până la finalul acestei luni. Altfel, Cernavodă se află în Treapta I de restricții. Seceta hidrologică se agravează în România. Gradul de umplere al principalelor lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%, anunță Apele Române. În total, 277 de localități sunt afectate de deficitul de apă. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții, iar situația nu este îmbucurătoare în mai multe județe din țară.  Loading … Seceta adâncește criza apei din România. Sursă foto: Facebook Apele Române Rezerva de apă din principalele 39 de lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%. Volumul este de aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi. Potrivit Apele Române, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Comunicatul instituției poate fi vizualizat AICI. Situație nefavorabilă în mai multe județe din România La nivelul mai multor județe din țară, însă, situația nu este îmbucurătoare. La momentul actual, ANAR aplică restricții în zonele afectate de deficitul de apă. Pe râurile interioare, 9 sectoare sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 2 sectoare sunt în Treapta I de restricții, iar 7 au ajuns în Treapta III. Mai multe acumulări din Vaslui și Botoșani sunt afectate. Pe Dunăre și pe brațele fluviului, nu mai puțin de 21 de localități riverane sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 35 de localități se află în Treapta III de restricții. Măsurile afectează, în funcție de zonă, alimentarea populației, irigațiile, piscicultura, zootehnia, industria și transporturile. Cele mai afectate zone Printre cele mai afectate județe se numără Alba, Neamț și Bihor. În total, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Alimentarea se face cu dificultate, cu restricții sau doar în anumite intervale orare. Județul Alba: 45 de localități afectate; Județul Neamț: 39 de localități afectate; Județul Bihor: 30 de localități afectate; Județul Galați: 11 localități afectate; Județul Maramureș: 10 localități afectate; Județul Vaslui: 8 localități afectate; Județul Argeș: 7 localități afectate; Județul Cluj: 7 localități afectate; Județul Iași: 6 localități afectate; Județul Vrancea: 5 localități afectate. Alte 96 de localități sunt afectate de seceta prelungită. Acestea nu au sisteme centralizate de alimentare cu apă sau le au doar parțial. În unele zone, fântânile au secat. Printre cele mai afectate județe: Județul Botoșani: 55 de localități afectate; Județul Neamț: 10 localități afectate; Județul Bacău: 6 localități afectate; Județul Iași: 5 localități afectate; Județul Argeș: 4 localități afectate; Județul Gorj: 4 localități afectate; Județul Vaslui: 4 localități afectate. Din cele 130 de secțiuni monitorizate pentru seceta hidrologică, 48 au debite sub nivelul minim necesar pentru asigurarea necesarului de apă. Pe Dunăre sunt afectate 10 secțiuni. Printre acestea se numără Oltenița, Chiciu, Vadu Oii, Gropeni, Brăila, Hârșova, Cernavodă și Isaccea. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții pentru centrala nucleară. Nivelul Dunării a ajuns la -2,27 metri. Sursă foto: Facebook Apele Române

Barjele din Dunăre au fost scufundate. Când apar efectele

barjele-din-dunare-au-fost-scufundate.-cand-apar-efectele

Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunăre a fost finalizată după 7 ore. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a declarat la rândul său că operațiunea s-a desfășurat în condiții de siguranță. Barjele au fost scufundate în amplasamentul stabilit de Apele Române. Apele Române anunță că operațiunea de scufundare a ultimelor două barje în zona Cernavodă s-a încheiat cu succes, după 7 ore. Astfel, toate cele 4 barje au fost scufundate pentru a limita scăderea nivelului Dunării. Autoritățile estimează că efectele vor fi resimțite cel mai devreme duminică seară și în cursul zilei de luni (9 și 10 august).  Loading … ”Operațiunea s-a finalizat cu succes. A durat aproximativ 7 ore (12.30-19.22). Efectele operațiunii se vor resimți cel mai devreme mâine seara și în cursul zilei de luni”, a anunțat, sâmbătă seară, 8 august, Apele Române. Barjele au fost scufundate în Dunăre. Sursă foto: Captură video Facebook Două barje au fost amplasate la 500 de metri de intrarea în brațul Bala, iar alte două în amonte. Acestea formează două praguri artificiale. Măsura urmărește redirecționarea unei părți din debit către Dunărea Veche și limitarea scăderii nivelului apei la Cernavodă. „Gata! Astăzi am finalizat mult mai repede procedura de scufundare a celor două barje. Procedura s-a desfășurat în cele mai bune condiții de siguranță și a fost respectat cu strictețe amplasamentul stabilit de Apele Române. Pentru această operațiune, au fost folosite 4 împingătoare de mare putere, care au fost ajutate de ambarcațiunile AFDJ. Mulțumesc tuturor celor implicați, mai ales căpitanilor împingătoarelor pentru bună coordonare!”, a transmis Irinel Ionel Scrioșteanu pe Facebook. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Operațiunea vine după ce stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată controlat pentru a crește debitul apei spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice, potrivit MApN. Sursă video: Facebook – Irinel Ionel Scrioșteanu

Prognoza INHGA: Debitul Dunării, la minim istoric

prognoza-inhga:-debitul-dunarii,-la-minim-istoric

Joi, Dunărea atingea un nou minim istoric, cu un debit de 1.400 mc/s. Potrivit ANAR – Administrației Naționale Apele Române. Purtătoarea de cuvând a instituției a explicat ce se va întâmpla cu nivelul fluviului pânâ la data de 12 august 2026. Tot astăzi, operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre a fost amânată din nou. Motivul este legat de condițiile de siguranță. Potrivit ANAR, debitul minim al Dunării se va menține cel puțin până pe 12 august. La Cernavodă, nivelul fluviului va scădea cu aproximativ 10 centimetri în următoarea săptămână. Însă evoluția actuală oferă câteva zile suplimentare pentru funcționarea în siguranță a centralei de la Cernavodă.  Loading … „Dunărea înregistrează astăzi un nou minim istoric, de 1.400 mc/s, iar acest debit minim se va menține staționar până cel puțin pe 12 august. Aceasta este o veste relativ bună, în sensul în care vorbim despre o staționalitate a debitelor pe o durată de o săptămână. În ceea ce privește nivelul Dunării la Cernavodă, acesta este astăzi de -218 cm și va ajunge în data de 12 august la – 228 cm. Aceasta înseamnă o scădere cu 10 cm. Putem constata faptul că, raportându-ne la prognoza de luni, scăderea în 7 zile este de 10 cm. De asemenea, dacă în data de luni aveam -218 de centimetri, iar astăzi avem tot aceeași valoare la Cernavodă, putem constata faptul că am câștigat trei-patru zile în plus pentru menținerea unor debite minime în vederea funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă”, a explicat Ana-Maria Agiu într-un mesaj video, arată Agerpres. Dunărea a scăzut cu încă 2 centimetri în 24 de ore Administrația Națională Apele Române anunță că nivelul Dunării a scăzut cu încă 2 centimetri în ultimele 24 de ore. Totodată, încărcarea ultimei barje a fost finalizată, iar autoritățile analizează scufundarea controlată a acesteia, în funcție de condițiile de siguranță. Instituția avertizează că mai multe regiuni ale țării se confruntă cu un deficit hidrologic accentuat. În bazinul Crișanei sunt deja râuri care au început să sece și înregistrează debite sub nivelul necesar. „Din monitorizarea pe care am realizat-o și care conține informații până la sfârșitul lunii iulie, avem 80 de localități din 12 județe care au în acest moment restricții în alimentarea cu apă în sistem centralizat”, a spus purtătoarea de cuvânt. Exemple de județe cu restricții în alimentarea cu apă în sistem centralizat: Neamț – 26 de localități; Bihor – 15 localități; Bacău – 10 localități; Galați – 8 localități; Vaslui – 8 localități; Maramureș – 7 localități. ANAR anunță că 61 de localități din județele Botoșani, Gorj și Iași se confruntă cu restricții de apă din cauza alimentării din puțuri și fântâni. În același timp, gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de 71%. Botoșani – 55 de localități; Gorj – 3 localități; Iași – 3 localități. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată controlat pentru a crește debitul apei spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice, potrivit MApN.

Scufundarea barjelor pentru Cernavodă, amânată din nou

scufundarea-barjelor-pentru-cernavoda,-amanata-din-nou

Operațiunile de scufundare a unor barje pentru a crește debitul Dunării spre Centrala Cernavodă, care urma să se desfășoare joi, au fost amânate pentru vineri, din motive de siguranță, anunță specialiștii de la Apele Române. „Operaţiunile de scufundare s-au amânat pentru mâine din condiţii de siguranţă”, au transmis joi seară, reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR).  Loading … Toate echipele şi barjele sunt pregătite, iar operaţiunile de scufundare se vor face una câte una, prin inundare controlată în condiţii de maximă siguranţă, durata unei scufundări fiind de 3-4 ore, a transmis sursa citată. De ce au fost amânate operațiunile de scufundare Autoritățile urmau să scufunde, joi după-amiază, două dintre barjele folosite pentru a crește debitul Dunării, urmând ca vineri să fie scufundate celelalte două barje. Directorul adjung al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a explicat că există „incertitudini” cu privire la operațiune, dar autoritățile se bazează pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare care vor scufunda navele încărcate cu rocă. „Și aici există oarece incertitudini, pentru că manevrarea a două barje simultan nu este foarte ușoară. Ne bazăm însă pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare. Am exclus varianta umplerii cu draga, umplerea se va face doar cu pompare, va dura mai mult, după amplasarea acestora prima barjă va fi destul de aproape de suprafață, s-ar putea chiar să se vadă partea metalică a acesteia și următoarele vor fi aproape complet scufundate, nu se vor mai vedea”, a explicat Rîndașu. Acesta spunea că, în funcție de modalitatea de amplasare, se va stabili dacă barjele vor fi ancorate pe mal. Alte două barje, în afara celor patru pregătite pentru scufundarea în apele fluviului, sunt „la dispoziție” pentru a fi folosite pentru ca cele patru barje să fie stabilizate și protejate „cât mai bine”. Aceste două barje nu vor fi scufundate, a precizat oficialul ANAR. Debitul Dunării a atins un nou minim istoric La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric înregistrat în anul 1985 și mult sub media multianuală a lunii august, de aproximativ 3.900 m³/s. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) în data de 28 iulie 2026. Decizia a fost luată preventiv, cu respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară, fără impact asupra populației, personalului centralei sau mediului.

Dunărea seacă: Alertă de criză energetică la Cernavodă

dunarea-seaca:-alerta-de-criza-energetica-la-cernavoda

Experții trag un semnal de alarmă privind nivelul foarte scăzut al Dunării. Aceștia avertizează că nivelul scăzut al Dunării depășește efectele unei secete obișnuite. Fenomenul afectează navigația, ecosistemele și alimentarea cu apă, iar situații similare sunt raportate în mai multe regiuni din Europa. Efectele ar putea fi mai grave decât cele de până acum. În condițiile în care nivelul Dunării continuă să înregistreze scăderi, experții avertizează că efectele ar putea deveni tot mai grave. Unele dintre acestea ar putea fi chiar ireversibile. Expertul în geomediu Albert Scrieciu avertizează că scăderea nivelului Dunării poate reduce oxigenul din apă și poate afecta biodiversitatea. De asemenea, există riscul secării unor lacuri și zone umede, dar și al agravării problemelor pentru navigație și alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă.  Loading … Dunărea a atins un nou minim istoric „Algele, odată moarte și intrate în fenomenul de descompunere, vor duce la scăderea cantitatii de oxigen din apă. Vom avea de-a face cu ape stagnante, ape care nu se mai oxigenează. Asta va avea un efect asupra biodiversității. Putem ajunge și la scăderea nivelului apei în acviferele freatice, putem ajunge la deconectarea anumitor canale și lacuri și zone umede, chiar și din Delta Dunării. Și atunci putem să avem de-a face cu anumite lacuri sau zone umede care pot seca definitiv. Problemele pentru navigatie se pot amplifica, problemele cu asigrarea necesarului de apă pentru centrala nucleară de la Cernavodă”, spune dr. Albert Scrieciu, expert în geomediu. „Avem nevoie de o perioadă destul de lungă de precipitații în întreg bazinul Dunării” Scăderea nivelului Dunării este cauzată nu doar de caniculă, ci și de lipsa precipitațiilor din ultimele luni. Seceta afectează toate țările traversate de fluviu, iar o ploaie torențială nu ar rezolva situația. „Situația e destul de alarmantă. Avem de-a face cu un deficit hidrometeorologic care se manifestă încă de la sfârșitul anului trecut. Toți acești parametri ne-au adus în situația de astăzi, unde avem situații de urgență, încercăm să remediem anumite probleme. O cantitate chiar și destul de importantă de precipitații căzută într-un timp foarte scurt pe teritoriul României nu va avea un efect semnificativ în ceea ce înseamnă creșterea debitului și a nivelului pe Dunăre. Avem nevoie de o perioadă destul de lungă de precipitații în întreg bazinul Dunării”, a mai precizat dr. Albert Scrieciu, pentru Euronews. Marile fluvii europene se confruntă cu efectele secetei. Nivelurile scăzute ale Rinului și Padului afectează transportul și alimentarea cu apă, iar în mai multe state europene au fost impuse restricții pe fondul temperaturilor extreme.

Scufundarea barjelor pe Dunăre, amânată pentru joi

scufundarea-barjelor-pe-dunare,-amanata-pentru-joi

Scufundarea celor patru barje în Dunăre, destinată creșterii debitului spre Centrala de la Cernavodă, a fost amânată pentru joi dimineață, a anunțat secretarul de stat Ionel Scrioșteanu. Secretarul de stat anunță că operațiunea va începe la ora 8:00. Ora scufundării barjelor va fi decisă după o nouă ședință operativă. „În urma analizei pe care am realizat-o în această ședință operativă, s-a luat decizia ca operațiunea de scufundare a celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, în așa fel încât să nu ne prindă seara cu această activitate”, a declarat miercuri Ionel Scrioșteanu, arată Mediafax.  Loading … Operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre, amânată pentru joi. Sursă foto: Facebook Apele Române Operațiunea începe joi la ora 08:00 Scufundarea barjelor era programată inițial pentru miercuri după-amiază. Două au fost poziționate în zona stâncii Pârjoaia, iar alte două sunt transportate de la Galați. Barjele vor fi scufundate controlat pentru a devia o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala către Dunărea Veche și spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. „Noi începem activitatea la ora 8:00 dimineață, dar, în funcție de prima ședință operativă de mâine dimineață, vom stabili procedura și ora la care va demara această activitate de scufundare a celor patru barje”, a afirmat Scrioșteanu. Intervenția este determinată de nivelul foarte scăzut al Dunării. Centrala de la Cernavodă funcționează doar cu Unitatea 2, iar conducerea estimează că aceasta ar putea rămâne în funcțiune încă 10-11 zile dacă lucrările de pe fluviu vor avea rezultatele așteptate. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Astfel de acțiuni vin după „dislocarea” stâncii Pârjoaia. Vă reamintim că Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată în urma unei noi explozii controlate, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță. Potrivit acestuia, intervenția a reușit și ar putea contribui la creșterea debitului Dunării spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. MApN anunță că peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au fost implicate în operațiunea de deviere a cursului Dunării. Scopul intervenției este menținerea condițiilor necesare funcționării centralei de la Cernavodă.

De ce scade Dunărea: Explicația geografului Ionuț Minea

de-ce-scade-dunarea:-explicatia-geografului-ionut-minea

De ce scade Dunărea? Deși în ultima perioadă mai multe regiuni din România s-au confruntat cu ploi abundente și inundații, iar în județul Iași acumulările de apă sunt, în mare parte, pline, debitul Dunării se menține la un nivel foarte scăzut. De ce nu crește debitul Dunării după ploile recente Situația este explicată prin deficitul hidrologic acumulat în bazinul superior al fluviului, astfel că Dunărea ajunge în România cu un volum redus de apă, scrie Ziarul de Iași. În același timp, aportul râurilor din țară nu este suficient pentru a compensa pierderile înregistrate de-a lungul întregului curs al fluviului. Cum explică geograful Ionuț Minea deficitul hidrologic din bazinul superior Conf. dr. Ionuț Minea, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și director al Stațiunii de Cercetări Fizico-Geografice și de Monitorizare a Calității Mediului din Mădârjac, județul Iași, explică faptul că precipitațiile înregistrate în România nu sunt suficiente pentru a influența în mod semnificativ debitul Dunării. „Poate că a plouat mult, dar exagerăm când spunem «atât de mult». Din câte știu eu, în zona Iașului, de exemplu, nu a mai plouat de cel puțin două săptămâni. Totuși, este exact ce ați citit și în ziare și ce au spus și alți specialiști. Poate să plouă la noi foarte mult în perioada următoare, debitul Dunării nu va crește semnificativ, doar cu câteva procente, maximum 10-15%”, a declarat acesta pentru „Ziarul de Iași”.

Radu Miruță, ironizat pe Facebook pentru cei 2 cm

radu-miruta,-ironizat-pe-facebook-pentru-cei-2-cm

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că nivelul apei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a crescut marți cu 2 centimetri față de luni. Miruță a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care a explicat cât de importanți sunt acei doi centimetri, însă internauții au transformat postarea într-un loc unde îl pot ironiza pe ministrul interimar legat de cei doi centimetri. ”Aoleuuu… Cred că au adus-o francezii azi-noapte cu pistoalele de apă. Mare reușită”, a scris un internaut. ”Dacă crește Dunarea cu doi centimetri este fix pix. Lasați vrăjeala și puneți osul la muncă!”, a comentat altcineva. ”Doi centimetri sunt întotdeauna bineveniți, Doamne ajută!”, a mai scris un alt utilizator al rețelei sociale. ”Se pare ca nu doar la femei conteaza doi cm în plus! Suntem bine, doi centimetri în plus față de bulgari, e o performanță greu de egalat. +4 cm, pfff rupem zilele astea!”, a intervenit un altul. ”Să înțeleg că dacă arunci în aer un rinichi crește nivelul cu doi centimentri ? Și mai ziceați că doi centimetri nu contează!”, a comentat altcineva. ”Breaking News: Un nou episod din show-ul mi/mi/ru/ță spune lucruri traznite…  doi centimetri …waw… Deci dacă scădea cu doi centimetri fără detonare azi a crescut cu doi centimetri după detonare = 0 cm”, a scris un alt internaut. ”E o bucurie mare când crește cu 2 cm… pe zi!”, ”Comedie zilnică cu tine, mulțumim”, ”Vă bateți joc de popor!”, ”Ești un fel de Moise”, ”Asta e postare la misto? Sau e pe bune?”, ”Asta îi tot spun și eu iubitei mele, doi centimetri chiar înseamnă mult!”, au fost doar câteva dintre comentariile celor care au comentat la postarea ministrului interimar al Apărării. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată cu 100 kg de explozibil Luni, Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, desfășurată pentru a crește debitul pe Dunărea Veche și a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice. Miruță a declarat că intervenția era esențială pentru evitarea opririi centralei în contextul scăderii debitului Dunării și că fiecare zi suplimentară de funcționare reprezintă un câștig important pentru sistemul energetic și din punct de vedere economic.

Salvarea centralei Cernavodă: Miruță anunță cei 4 pași necesari

salvarea-centralei-cernavoda:-miruta-anunta-cei-4-pasi-necesari

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat detaliat planul de intervenție în patru pași de pe Dunăre care va crește debitul apei și va ține pornită centrala nucleară de la Cernavodă. Oficialul a subliniat că Armata ajută specialiștii de la Apele Române într-o misiune contracronometru. Planul prevede dinamitarea unor stânci. Operațiune critică la intersecția cu Brațul Bala Potrivit ministrului Radu Miruță, situația este gestionată de experții de la Apele Române, iar scopul lor principal este să asigure un volum suficient de apă la zona de aspirație a pompelor de răcire ale centralei. Acesta a avertizat că la intersecția Dunării Vechi cu Brațul Bala există o treaptă de nivel care deviază cursul fluviului și privează centrala de la Cernavodă de apa necesară. „Întreaga situație este gestionată de specialiștii de la Apele Române. Scopul principal este asigurarea unui debit mai mare de apă la zona de aspirație a pompelor care să tragă apă pentru răcirea centralei de la Cernavodă. Acolo trebuiau făcute niște lucrări de mult timp, lucrări ample. Nu au prea fost făcute și se încearcă intervenția de urgență pentru a atenua în ce măsură se poate”, a explicat Radu Miruță pentru observatornews.ro, adăugând că planul celor patru pași a fost propus de specialiști și asumat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență. Dinamitarea stâncii și misiunea scafandrilor militari Primul și cel mai complex pas implică utilizarea explozibilului subacvatic. Ministrul Apărării a precizat că s-a luat decizia dinamitării unei stânci care împiedică direcționarea debitului spre Cernavodă, o procedură amânată de ani de zile, deși a fost analizată în trecut. „Pentru asta, specialiștii din Armata Română, de la Forțele Navale cu scafandrii, au ajuns în această dimineață acolo. S-a făcut o dinamitare de test. Acolo roca este cu destul de multe găuri care absorb din suflul exploziei. Scafandrii încearcă în aceste momente să identifice o metodă de a plasa explozibilul sub apă”, a declarat Radu Miruță. Scufundarea unor barje și lucrări de dragare Pentru a consolida efectul detonării, al doilea pas constă în blocarea apei redirecționate cu ajutorul unui baraj artificial. „Specialiștii spun că s-ar justifica scufundarea unor barje. Încă se fac calcule ca apa care începe să fie redirecționată după eliminarea acestei stânci să fie barată cât de cât din scufundarea acestor barje, pentru ca ea să ajungă spre Cernavodă”, a menționat ministrul. În paralel, celelalte două etape ale planului vizează lucrări mecanice ample pe cursul fluviului. Este vorba despre operațiuni de dragare direct în zona Cernavodă, care vor facilita accesul apei spre pompe, precum și de dragarea necesară pentru eliminarea treptei de nivel de la intersecția cu Brațul Bala. Ministrul Apărării a declarat și că, deși inițial era luată în calcul doar scufundarea barjelor, experții hidrologi au stabilit că toate cele patru etape sunt absolut necesare pentru succesul misiunii. „Dacă ele sunt bune, va fi un succes. Sunt calcule ale specialiștilor hidrologici, Armata nu face calculele respective, ci ne-a fost solicitat sprijin punctual pentru a dinamita stânca”, a conchis Radu Miruță.

Dunărea a scăzut la cote alarmante. De ce nu activează România mecanismele europene de cooperare?

dunarea-a-scazut-la-cote-alarmante.-de-ce-nu-activeaza-romania-mecanismele-europene-de-cooperare?

Apele Române avertizează că debitul Dunării continuă să scadă. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 4 august. Astfel de valori înregistrate sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, atunci când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s.  Loading … Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național marți dimineața, la ora 11:00, a anunțat luni seara Nuclearelectrica. Ulterior, s-a anunțat că și reactorul 2 al Centralei nucleare de la Cernavodă va fi oprit, însă s-a revenit asupra deciziei. Unitatea 2 a CNE Cernavodă rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, a anunțat Nuclearelectrica. În acest context îngrijorător, se pune întrebarea dacă România poate face sau nu ceva pentru a gestiona cât mai bine această situație. Debitul Dunării a scăzut la un nivel alarmant / Foto – Mediafax „Populația va suporta costurile” Prof. univ. dr. Cristian Jura – fost secretar de stat, fost membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt pârghiile pe care România ar trebui să le folosescă. „Din păcate, criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României. Deocamdată au apărut îndemnuri la a economisi energia electrică și restricții la folosirea apei pentru irigații. Asta poate afecta producția. Circulația pe fluviu este extrem de redusă din cauza debitului scăzut. Se opresc reactoarele de la Cernavodă pentru că nu pot fi răcite. Toate acestea se răsfrâng în mod direct asupra populației, care va suporta costurile acestei situații deosebit de dificile. Ceea ce nu înțeleg, este de ce nu sunt activate mecanismele europene de cooperare la Dunăre. România face parte din câteva organizații europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea”, a declarat Cristian Jura. Criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României / Foto – Mediafax România, membră a organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea Cristian Jura a mai prezentat și lista organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea, din care România face parte. Comisia Dunării – cu sediul la Budapesta. Din această comisie fac parte Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Moldova, România, Serbia, Slovacia și Ucraina. Comisia Dunării gestionează transportul și cooperarea la Dunăre, exact temele de cel mai mare interes pentru România în acest moment. Procesul de Cooperare Dunăreană. „A fost lansat oficial la Viena, la 27 mai 2002, pe baza unei inițiative comune a Guvernelor României şi Austriei, a Comisiei Europene şi a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Obiectivul său fundamental îl constituie armonizarea şi valorizarea eficientă a diverselor iniţiative de cooperare în regiunea dunăreană, în lumina valorilor şi standardelor europene. În contextul extinderii UE, Dunărea a devenit, practic, un fluviu interior al Uniunii”, a precizat Cristian Jura. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea. Este un organism transnațional înființat în 1998 pentru a aplica Convenția privind Protecția Fluviului Dunărea. Aceasta coordonează gestionarea durabilă a apei, reducerea poluării și controlul inundațiilor în bazinul Dunării. „Nu în ultimul rând, aș aminti Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Reprezintă o inițiativă politică a României şi Austriei. A fost promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) și adresată președintelui Comisiei Europene. Cei patru piloni principali ai SUERD sunt conectarea regiunii, protejarea mediului, construirea prosperității și consolidarea regiunii”, a explicat Cristian Jura. Debitul Dunării continuă să scadă / Foto – Mediafax „România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative” Potrivit lui Cristian Jura, România are pârghii pentru a încerca să rezolve această situație, numai că există o tergiversare îngrijorătoare la nivel instituțional. „În concluzie, România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative. Ar putea să convoace reuniuni extraordinare referitoare la criza apei pe Dunăre. Ar putea să inițieze un dialog aplicat cu Uniunea Europeană pe această temă, să analizăm ce se întâmplă în amonte, dacă sunt captări industriale masive care trebuie verificate, sunt mari consumatori industriali, poate se fac irigații masive. Toate aceste lucruri ar putea fi verificate cu mare ușurință, iar statele riverane ar trebui să dea dovadă de solidaritate, pentru că prietenul la nevoie se cunoaște, nu-i așa? Nu cred că a sta și a aștepta ploaia reprezintă o strategie viabilă pentru România”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.