Buzoianu: Șansa ca Apele Române să stea pe un munte de bani nu va mai exista
„Am ratat o șansă uriașă de a realiza diguri pe fonduri europene. Acum problema reală este că, într-un an de criză economică în care sunt foarte puțini bani la dispoziție, trebuie să fie găsite resurse care nu există într-un singur an pentru a acoperi gaura care a fost lăsată din fondurile europene neacoperite și nefolosite. Va trebui să priorizăm în funcție de riscurile care există”, a declarat ministra, la Antena 3 CNN. Ea a adăugat că a trimis deja corpul de control la Apele Române pentru „a vedea cum accesează aceste fonduri și în săptămânile care urmează, va trebui să vorbim inclusiv cu conducerile de la nivel județean și național, să vedem exact care sunt prioritățile pe bani și pe fonduri, pe bugetele existente astăzi”. „Șansa de a sta în continuare Apele Române pe un munte de bani de 350 de milioane nu va mai exista anul acesta. Deci ei au ratat, practic, o șansă istorică de a rezolva o infrastructură absolut vitală pentru români”, a subliniat ministra.
Administraţia Naţională Apele Române a definitivat analiza soluţiei tehnice pentru DESALINIZAREA localităţilor din judeţul Mureş
Ministerul Mediului anunţă, vineri, că Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) a definitivat şi transmis analiza soluţiei tehnice pentru implementarea instalaţiilor de desalinizare în localităţile Târnăveni, Fântânele şi Suplac din judeţul Mureş. În urma analizei, Guvernul României a alocat către Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei un buget în valoare de aproximativ 17 milioane lei, care permite implementarea completă a instalaţiilor de desalinizare în cele trei localităţi afectate. „În urma evenimentului de contaminare salină majoră produs în luna mai 2025 pe râul Târnava Mică, cu origine în zona minei Praid, a devenit necesară implementarea unor soluţii tehnice imediate şi sustenabile pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor afectate – Târnăveni, Fântânele şi Suplac – prin tehnologii de desalinizare. Identificarea soluţiilor tehnice pe termen mediu şi lung pentru ca localităţile din zonă să aibă acces la apă potabilă a fost stabilită în cadrul şedintei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) nr. 16”, transmite, vineri, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că această soluţie tehnică vine în ajutorul oamenilor afectaţi de salinizarea apei potabile în urma dezastrului ecologic din zona Salinei Praid. „Prioritatea noastră râmâne protejarea resurselor de apă și asigurarea accesului la apă potabilă pentru locuitorii din zonă. Totodată, utilizarea eficientă a acestor fonduri alocate de Guvernul României contribuie la gestionarea acestei situaţii complexe cu impact regional”, a declarat Diana Buzoianu. Ministerul Mediului arată, de asemenea, că, pe lângă costurile directe ale instalaţiilor de osmoză inversă, proiectul presupune o serie de cheltuieli care vizează integrarea instalaţiilor în infrastructura existentă, asigurarea condiţiilor tehnice minime de funcţionare şi evitarea impactului asupra mediului prin gestionarea adecvată a concentratului rezultat. Repartizarea fondurilor ţine cont de capacitatea necesară, de complexitatea operaţională şi de infrastructura existente în fiecare amplasament, fiind justificată tehnic şi proporţională cu obiectivele urmărite. „Lucrările vizează investiţii indispensabile funcţionării instalaţiilor de desalinizare cu osmoză inversă (RO) – respectiv rezervoare tampon pentru saramură, alimentare electrică, post-tratare prin remineralizare, automatizare SCADA, amenajări civile şi neprevăzute. Rezervoarele tampon pentru concentratul salin sunt esenţiale pentru a asigura o evacuare controlată şi temporizată a saramurii rezultate în urma procesului de desalinizare, prevenind şocuri saline în receptorii naturali. Volumul acestora a fost dimensionat în raport cu capacitatea fiecărei staţii, cu asigurarea unui timp de retenţie minim de 16-24 de ore şi o rezervă de siguranţă”, precizează reprezentanții ministerului. Aceștia subliniază că alimentarea cu energie electrică este indispensabilă, întrucât instalaţiile RO funcţionează pe bază de presiune ridicată generată de pompe de mare putere. Pentru Târnăveni, este necesar un post trafo propriu şi un racord de medie tensiune. La Fântânele şi Suplac, se utilizează racorduri trifazice simplificate, adaptate la sarcina instalată. Post-tratarea prin remineralizare este cerută expres de legislaţia naţională (OG 7/2023) şi europeană (Directiva UE 2020/2184), întrucât apa osmozată este săracă în minerale şi are un pH potenţial agresiv pentru reţelele de distribuţie. Sistemele vor utiliza pat de calcit sau dozare de C02 + Ca(OH)2, în funcţie de configuraţia instalaţiei. Automatizarea şi Integrarea în SCADA permit operarea neasistată şi monitorizarea parametrilor critici (presiune, conductivitate, pH, debit, SDI), esenţiale pentru asigurarea duratei de viaţă a membranelor şi prevenirea colmatării. Lucrările civile şi amenajările platformelor sunt necesare pentru amplasarea containerelor, realizarea căilor de acces, împrejmuirea obiectivului şi racordarea hidraulică şi electrică în siguranţă. Foto: RAUL STEF / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Fermierii din Lungulețu au primit permisiunea pentru utilizarea apei din Dâmbovița, după protestul spontan. Condiția impusă de autorități Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă
Apele Române reglementează CONCESIONAREA terenurilor pentru proiecte de producere a energiei regenerabile. Cât este și cum se împarte redevența
Administrația Națională Apele Române (ANR), care funcționează sub umbrela Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a detaliat un nou cadru normativ, promovat de instituție și intrat în vigoare recent, prin care este reglementarea concesionării terenurilor pentru producerea de energie regenerabilă, atât pentru sprijinirea tranziției verzi, cât și pentru încurajarea investițiilor durabile, cât și pentru atragerea de fonduri predictibile pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru activitatea de bază. Conducerea ANAR continuă demersurile pentru valorificarea durabilă a resurselor aflate în administrare, prin promovarea și sprijinirea unor alternative prietenoase cu mediul pentru producerea de energie, în conformitate cu politicile publice stabilite de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), au transmis, miercuri, oficialii instituției. Este vorba de un noi cadru normativ promovat de ANAR, devenit oficial prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1649 din 18 iunie 2025, publicat în Monitorul Oficial pe 26 iunie, care încurajează utilizarea durabilă a terenurilor aflate în administrarea sa, în vederea dezvoltării de proiecte prietenoase cu mediul pentru producerea de energie din surse regenerabile. „Acest act normativ va permite și încuraja investițiile operatorilor economici privați într-un mod transparent și predictibil. Trasabilitatea procesului de concesionare va încuraja competiția și va conduce la evitarea situațiilor în care investitori fantomă concesionează luciul de apă și apoi nu fac nimic din ce s-au angajat în contract. Într-un final, vorbim de încurajarea economiei și venituri mai mari la bugetul de stat”, a declarat Sorin Lucaci, directorul general al ANAR. Pentru concesionarea terenurilor, investitorii vor plăti o redevență, stabilită, de exemplu în cazul activității de producere de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi amplasarea de panouri fotovoltaice, la 0,06 lei/mp/lună + 0,1% x Venituri din activitatea concesiunii. Următoarele etape Conform ordinului semnat de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet, au fost aprobate instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor publice pentru atribuirea contractelor de concesiune a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea ANAR, contractul-cadru de concesiune, precum și modalitatea de stabilire a valorii redevenței aferentă contractelor de concesionare. Potrivit oficialilor, ANAR elaborează în prezent documentația-cadru de atribuire, respectiv caietul de sarcini-tip, precum și, corelativ, va institui o procedură de lucru privitoare la susținerea activităților conexe celei de concesionare. Ulterior, vor fi analizate punctual toate solicitările care vor îndeplini condițiile prevăzute de OUG nr. 57/2019, indiferent de calitatea inițiatorului, terțe persoane sau reprezentanți ai concedentului în teritoriu, respectiv Administrațiile Bazinale de Apă aflate în subordinea ANAR. Ordinul are prevederi referitoare la durata maximă de concesionare, respectiv contractul de concesiune poate fi prelungit, la solicitarea scrisă a concesionarului și înregistrată de către concedent, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea duratei contractului, prin act adițional, perioada totală, incluzând prelungirea, neputând depăși 49 de ani. Conform referatului de aprobare semnat de directorul general al ANAR, Sorin Lucaci, publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în 5 mai, ANAR, în calitate de administrator al domeniului public al statului, poate concesiona, conform atribuțiilor legale, bunuri din domeniul public. În conformitate cu prevederile legale, se arată în document, redevenţa, cu excepţia părţii legal cuvenite bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, se încasează de către ANAR şi constituie venituri proprii. „Se contribuie astfel la majorarea veniturilor destinate a fi alocate pentru lucrările de gospodărire a apelor în condiţiile în care realitatea socio – economică reliefează o creştere a ariei şi volumului acestor lucrări. Raportat la faptul că acestea trebuie, în mare parte, realizate din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, mărirea acestor venituri, cu cele obţinute în urma concesionarilor, vor echilibra raportul venituri – costuri, ducând la eficientizarea activităţii instituţiei noastre”, se arată în documentul citat. Sumele încasate vor fi folosite în exclusivitate în vederea susţinerii activităţii ANAR în scopul susţinerii cheltuielilor care pot apărea ca urmare a unor efecte neprevăzute asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcţiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare. „Suntem optimiști cu privire la acest demers” Ordinul prevede și valoarea reverenței, modul în care se percepe și cotele în care se virează de către ANAR, respectiv 40% la bugetul local al județului și 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitatea de exploatare a terenului aflat în administrarea ANAR, iar restul de 20% îi revine ANAR. „Suntem optimiști cu privire la acest demers, pentru că am primit întrebări de-a lungul timpului, dar nu puteau fi implementate în lipsa unui cadru legal”, au precizat reprezentanții ANAR pentru Gândul. Potrivit unei simulări realizate de specialiștii ANAR, la solicitarea Gândul, suma estimată să fie încasată pentru un hectar pe o perioadă de un an este de 1.400 euro. Astfel, asta ar însemna câte 560 de euro care ar reveni județului și comunei/orașului/municipiului și 280 de euro pentru ANAR pentru fiecare hectar concesionat pentru un an. În același timp, autoritatea locală și județeană ar încasa câte 27.440 de euro pentru fiecare hectar concesionat de ANAR într-o jumătate de secol fără un an. Pentru perioada maximă de 49 de ani, ANAR ar câștiga, teoretic, numai după un hectar, 13.720 de euro destinați proiectelor de consolidare asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcțiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare. Potrivit specialiștilor, printre avantajele Contractelor de Concesiune, față de contractele de închiriere pe termen scurt (5 și 10 ani) au dominat gestionarea lacurilor și apelor din România, se numără stabilitatea, atragerea investitorilor, dezvoltarea turismului, sustenabilitate ecologică, beneficii pentru viața acvatică și îmbunătățirea sectorului piscicol, dar și creșterea veniturilor la bugetul de stat și realizarea investițiilor printr-un plan de afaceri obligatoriu. RECOMANDAREA AUTORULUI: EXCLUSIV VIDEO | Cât de frecvente vor fi fenomenele extreme în România? Specialist ANAR: ”Pagubele vor fi tot mai mari în zona inundațiilor fulger” EXCLUSIV | Un specialist care a văzut cele mai grave urmări ale inundațiilor din România avertizează: „Se poate muri și în apă de 50 de centimetri” EXCLUSIV | Este bună de băut apa de la robinet? Un specialist de la Apele Române dezvăluie cum este apa
Diana Buzoianu, despre fostul șef al Apele Române: Procesul este în curs, are dreptul să se apere
Acesta a primit note de constatare de la Corpul de Control de la Premier și are termen până luni să își prezinte apărarea. Decizia finală va fi luată după evaluarea raportului final. Diana Buzoianu a explicat, într-un interviu acordat TVR info, că demiterea lui Sorin Lucaci, care era director interimar al Apelor Române, nu este încă oficială, fiind un proces care include dreptul persoanei vizate de a răspunde observațiilor formulate în nota de constatare. „Domnul Lucaci are un termen de apărare în care poate veni cu observații și apoi va urma un raport final”, a spus ministra. Notele de constatare emise de Corpul de Control indică probleme vechi, cunoscute de ani buni, legate de infiltrații și inundații în saline, cu risc semnalat încă din 2007 și confirmat prin studiile și planurile de management de risc existente. Situația rămâne în curs de soluționare, iar decizia finală privindu-l pe Sorin Lucaci va depinde de concluziile raportului Corpului de Control.
Sorin Lucaci, directorul interimar de la Apele Române, a fost demis de ministrul Mediului
Decizia intră în vigoare începând cu data de 4 iulie 2025. Conform ordinului semnat de ministrul Diana Buzoianu, atribuțiile funcției de director general vor fi preluate temporar de către Constantin Mețler, director general adjunct, până la numirea unui nou titular. Totodată, acesta va exercita și rolul de președinte al comitetului de conducere al instituției. Demiterea a avut loc pe baza unui control al corpului premierului la Praid, control care însă nu a fost finalizat, scrie Gândul. Dezastrul de la Praid Măsura vine la câteva săptămâni după dezastrul hidrologic care a afectat grav Salina Praid, una dintre cele mai importante atracții turistice din România. Autoritățile au fost criticate pentru modul în care au gestionat criza de la Praid. Administrația Națională „Apele Române” a fost acuzată de lipsă de reacție și proastă gestionare a situației. Premierul și președintele au cerut un raport complet asupra cauzelor și responsabilităților acestui incident, iar Corpul de Control a fost trimis în teren.
Guvernul vrea să construiască o nouă SALINĂ la Praid. Bogdan Ivan: Vrem să păstrăm acest brand important pentru România şi pentru Europa
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat sâmbătă că se explorează şi oportunitatea prin care statul să facă o nouă salină la Praid, în locul celei vechi, închise, „pentru a păstra acest brand extrem de important pentru România și pentru Europa”. „În momentul de faţă, cel mai important lucru pentru noi, ca şi stat, este să ne asigurăm că oamenii sunt în siguranţă, atât oamenii din preajma salinei vechi, cât şi cei care au ajuns să lucreze în momentul de faţă a devierea cursului de apă”, a spus Bogdan Ivan, la Digi24. El a declarat că cei 200 de oameni de afaceri, de antreprenori, din industria ospitalităţii, care au suferit în urma închiderii Salinei, prin această formă de sprijin, în funcţie de cifra de afaceri, vor primi compensaţii de până la 5-10% din cifra de afaceri, pe anul trecut, pentru a trece mai uşor peste această perioadă. „Lucrăm la scenarii, împreună cu experţi români, cu experţi internaţionali, pentru a vedea care este cea mai utilă variantă pentru crearea unei noi atracţii turistice”, a afirmat Bogdan Ivan. Ministrul a mai precizat că vorbim despre o posibilă o redeschidere a segmentului turistic din mina nouă a salinei Praid sau despre crearea, în condiţii de securitate, a unui lac artificial sărat. „Explorăm şi oportunitatea prin care să facem o nouă salină, pentru că masivul de sare este unul foarte important şi foarte mare, şi atunci explorăm şi această oportunitate prin care vom putea să facem o salină nouă, o exploatare de sare nouă, pentru a păstra acest brand extrem de important pentru România şi pentru Europa, şi anume salina Praid, care este atractiv şi pentru zona Sovata, nu doar pentru zona salinei Praid”, a adăugat el. Despre situaţia apei potabile din regiune, ministrul Economiei a spus că din ultimele date primite, cotele de sare din apă sunt unele cele mai reduse din ultimele 24 de ore, lucru care este îmbucurător. „Din cursul zilei de astăzi am început împreună cu cei de la Departamentul pentru situaţii de urgenţă şi Apele Române, instalarea a trei pompe de foarte mari dimensiuni, prin care preluăm aproape integrat cursul şi-l pompăm din amonte, unde e apa dulce, dincolo de infiltraţiile în zona minei, pentru a evita în continuare ca apa să intre mină şi, automat, să fie în situaţia în care să afecteze lucrările pe care le fac în momentul de faţă cei de la salina Praid”, a explicat el. Despre solicitarea ministrului Finanțelor, care spunea că a cerut schimbarea şefilor de la Salrom şi Apele Române, Bogdan Ivan a declarat că aşteaptă cu mare interes raportul Corpului de Control al premierului. „Nu e posibil ca după 18 ani în care se ştia de acest subiect, măsurile să fie unele foarte, foarte slabe şi să ajungem la această situaţie, care putea să fie prevenită. Imediat după ce vom avea acest raport, eu, în dreptul atribuţiilor pe care le am din punct de vedere legal, voi la toate măsurile care trebuie să fie aplicate pentru ca cei responsabili să plătească”, a mai mai precizat el. Sursa foto: Facebook / Bogdan Ivan CITEȘTE ȘI: Aproape 40.000 de oameni din 16 localități mureșene RISCĂ să rămână fără apă potabilă, după dezastrul de la Praid. Sunt sfătuiți să-și facă rezerve Guvernul caută vinovații pentru dezastrul de la Salina Praid. Bogdan Ivan: Așteptăm raportul corpului de control. Măsurile nu vor fi ezitante Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Apele Române, în ALERTĂ maximă! Două județe prezintă cel mai mare risc de inundații și viituri
Vremea rea a pus în alertă autoritățile statului. Apele Română anunță că echipele sale de la nivel central și bazinal – Apele Române Prut-Bârlad, Apele Române Siret, Apele Romane Buzău-Ialomița, Apele Române Argeș-Vedea, Apele Române Dobrogea-Litoral, Apele Române Olt – monitorizează situația hidrologică 24/24. În contextul dat, specialiștii asigură, în timp real, fluxul informațional în situații de urgență. „Suntem pregătiți” „Suntem în alertă maximă în teren și pregătiți să intervenim în zonele cu risc crescut de inundații. În urma ședinței extraordinare a CMSU, convocată de Ministerul Mediului, s-a decis intensificarea măsurilor de prevenire și intervenție în județele afectate. Avertizările emise de Administrația Națională de Meteorologie și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor sunt valabile pentru intervalul 25-28 mai și vizează fenomene severe. Monitorizarea este strictă, în special în județele Vaslui și Galați, unde riscul de producere a viiturilor este crescut, mai ales în bazinul hidrografic al Prutului. Suntem în contact permanent cu: Instituțiile prefectului din județele vizate; Comitetele Locale pentru Situații de Urgență; Primării – pentru măsuri imediate: curățarea podețelor, degajarea secțiunilor de scurgere, informarea comunităților. Avertizări meteo – ANM: 25 mai, ora 10:00 – 28 mai, ora 10:00 COD GALBEN: Muntenia, Dobrogea, Moldova, SE Transilvaniei; COD PORTOCALIU: centrul și sudul Moldovei, mare parte din Muntenia. Cantități de precipitații: 50–70 l/mp, izolat peste 80 l/mp. Vânt: până la 90 km/h în zonele montane. Avertizări hidro – INHGA: 25 mai, ora 12:00 – 27 mai, ora 24:00 COD GALBEN: Olt, Argeș, Siret, Prut, Bârlad, Jijia, râuri din Dobrogea etc; COD PORTOCALIU: Prut, Siret, Trotuș, Bârlad, Putna, Ialomița, Prahova. Pericol crescut în Vaslui și Galați, între 26 mai (ora 22:00) și 27 mai (ora 12:00) Măsuri dispuse în cadrul CMSU: Activarea Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, acolo unde este cazul; Informarea IJSU care, la rândul lor, anunță primarii privind avertizările și măsurile urgente; Mobilizarea echipelor ANAR în teren; Cooperare permanentă cu DSU, ANM și INHGA. Vă rugăm să urmăriți doar sursele oficiale! Consultați în permanență avertizările hidrologice actualizate pe site-urile noastre: www.rowater.ro & www.hidro.ro”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a celor de la Apele Române. CITEȘTE ȘI: Furtuna a făcut ravagii în Moldova. Localnicii din Bârlad au ieșit cu barca pe străzile inundate: „Acum avem valuri” ANM a prelungit codul portocaliu de ploi abundente. Ce zone sunt afectate și care este prognoza specială pentru București Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Două centrale hidroelectrice de pe două lacuri de acumulare sunt OPRITE, din cauza rezervei scăzute de apă. Prioritară e alimentarea populației
Coeficienții scăzuți de umplere din două lacuri au dus la oprirea centralelor hidroelectrice de la aceste acumulări, pentru a păstra rezerva de apă pentru alimentarea populației. Este vorba de lacurile Paltinu și Măneciu, care produc însă un procent subunitar din energia totală a României, a explicat Sorin Rîndașu, directorul Departamentul Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Centralele de pe lacurile de acumulare Paltinu și Măneciu sunt închise în prezent, dat fiind că nivelul de umplere este sub 50%, iar principala lui funcție este de a asigura alimentarea cu apă a populației, a explicat Sorin Rîndașu, într-o declarație pentru Gândul. Câtă energie produc cele două hidrocentrale Subiectul a ajuns în discuție după ce, în timpul zilelor libere de Paște, mulți români aflați la picnic pe malul lacului Paltinu au remarcat nivelul foarte scăzut de umplere. „Lacurile Paltinu și Măneciu au o componentă energetică, dar care nu este importantă la nivel național. Ele reprezintă la nivel național doar 0,24%. Practic, cei 15 MW putere instalată, cumulați, 10 MW la Paltinu și 5 MW la Măneciu, nu înseamnă o producție de energie extrem de importantă, deci componenta energetică reprezintă funcție secundară la cele două acumulări. La cele două acumulări este extrem de importantă alimentarea cu apă a populației, prin urmare din Măneciu trebuie evacuat minimum un debit de 0,78 metri cubi pe secundă, iar din Paltinu, 1,2-1,5 metri cubi pe secundă, pentru alimentarea cu apă a populației”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, practic, la Măneciu, în 8 martie a fost înregistrat volumul minim în acumulare, de aproximativ 20%, respectiv 9,3 milioane de metri cubi, și luni ajunsese la 11,4 milione de metri cubi. „Deci, noi tot acumulăm. O creștere de 2 milioane metri cubi înseamnă că în momentul de față suntem peste nivelul programat din programul de exploatare, pentru că am mers pe o variantă mai conservatoare. Și la Paltinu am avut cam la fel. Am avut pe 15 martie un volum minim de vreo 21,2 milioane metri cubi, astăzi am ajuns la 23 de milioane metri cubi, deci încă o creștere de 2 milioane metri cubi. Repet, cele două acumulări au ca scop principal asigurarea alimentării cu apă în aval și avem nevoie ca să evacuăm, indiferent de cât intră, eșalonat în timp, cel puțin 0,7 – 0,8 metri cubi la Măneciu și 1,2 – 1,5 metri cubi la Paltinu. În condițiile acestea, centralele hidro sunt oprite”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, o centrală hidroelectrică funcționează normal cât mai aproape de nivelul normal de retenție, pentru a avea eficiență energetică. „Dacă ar funcționa la niveluri joase în acumulare, eficiența acesteia ar scădea la 0,6, față de un nivel de 0,85 pe care îl are aproape de maxim. Concluziile importante sunt că amândouă acumulările produc la nivel național foarte puțin, 0,24 – 0,25%, nu au un rol energetic important. Gândiți-vă că Porțile de Fier 1 și 2 au 1.300 MW putere instalată, față de 15 MW, Vidraru are 220 MW, Izvorul Muntelui – 210 MW, Gura Apelor – 335 MW, deci cei 15 megawați nu reprezintă mare lucru în contextul acesta”, a precizat Sorin Rîndașu. În cazul centralelor mari producătoare, Dispecerul Energetic Național, de sub umbrela operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, este cel care stabilește care centrală este pornită și care este oprită, în funcție de necesarul de energie la nivel național. „Evident că astea mici sunt mai puțin importante. Deci cele care sunt de 5, 10 MW nu au o importanță foarte mare. Se produce energia acolo unde este posibil și unde volumele din acumulări permit. La cele mari, decizia este luată de Dispeceratul Energetic Național, care comunică Hidroelectrica ce nevoie au, pentru că Hidroelectrica are două componente: pe de o parte, producția de energie hidro, iar pe de altă parte, echilibrarea, care este extrem de importantă”, a explicat Sorin Rîndașu. Directorul din Apele Române a subliniat că, în momentul de față, gradul de umplere pe cele 40 de lacuri monitorizate zilnic a ajuns la aproximativ 75%. „În momentul de față suntem peste programele de exploatare gândite la nivel național, pentru că a fost o perioadă în care, chiar dacă nu au fost semnificative, au existat precipitații în multe zone din țară. Pe trei sferturi din țară practic am avut precipitații și este normal, pentru că suntem, totuși, în luna aprilie. Ne așteptăm să continue perioadele cu precipitații. Gândiți-vă că zilele acestea am avut chiar ceva avertizări hidro, pagubele au fost mai degrabă aduse în zonele orașenești, din pluvial, unde canalizările n-au făcut față, n-am avut cote depășite sau lucruri de genul acesta. Și genul acesta de situații probabil că vor continua până în la jumătatea lunii mai, cel puțin. Deci sperăm să mai acumulăm în continuare, astfel încât, în perioada verii, când va fi nevoie, să putem să asigurăm fără probleme sistemele centralizate de alimentări cu apă”, a explicat Sorin Rîndașu. Centralele de la Paltinu și Măneciu sunt singurele oprite complet în prezent, pentru a nu se produce sincope în alimentarea cu apă a populației. „Funcționarea este intermitentă, deci ele pot funcționa, să spunem, 5 ore pe zi, 6 ore pe zi, 8 ore pe zi, depinde de programul de exploatare. Ele pot fi oprite o perioadă, după care repornite în cursul unei zile. Cele două centrale hidro sunt oprite complet pentru simplul motiv că este nevoie să creștem volumele în aceste acumulări”, a conchis Sorin Rîndașu. Cum a evoluat rezerva de apă Gradul de umplere la lacul de acumulare Paltinu era, luni, de 44,82%, în ușoară creștere față de lunea trecută, când era 43,63%, dar în scădere față de acum aproape trei luni, conform datelor furnizate de oficialii Administrației Naționale Apele Române (ANAR). La începutul lunii februarie, ANAR preciza că, la această acumulare, coeficientul de umplere era de 47%, fiind cu mult sub nivelurile din anii precedenți. „Lipsa precipitațiilor semnificative din ultimii ani, dar și înjumătățirea aportului de apă din stratul de zăpadă afectează nivelurile debitelor, dar și rezervele de