Etichetă: avion

Ministrul Sănătății răspunde după ce a fost acuzat că a generat panică: Să aștept ce? Eu aleg să fiu pregătit

Potrivit Departamentul pentru Situații de Urgență, avionul (Airbus A320) a survolat aproximativ o oră pentru consumul de carburant până la atingerea greutății optime de aterizare, iar nicio persoană nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. „Informarea înseamnă transparență”: de ce a fost convocată celula de criză Într-o postare publică, ministrul Alexandru Rogobete a explicat de ce a anunțat public situația și de ce a pus sistemul în alertă. „Văd că lucrurile se încing… că de ce nu am așteptat. Să aștept ce?”, a scris el. Ministrul spune că a fost informat inițial despre o posibilă depresurizare și despre faptul că aeronava trebuia să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare (în postare, el estimează „aproximativ 40–45 de minute”). În acest context, argumentul său central este prevenția: „Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav… Rolul meu este să fiu pregătit înainte.” În aceeași postare, el subliniază presiunea din spitale și riscul unui scenariu cu victime multiple: „Victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale.” și susține că multe unități funcționează cu un grad ridicat de ocupare. Ce măsuri spune că a luat „Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză.”, a mai transmis oficialul, menționând coordonarea cu Ministerul Transporturilor, aeroportul și structurile de intervenție. Conform relatărilor din presă, Ministerul Sănătății a anunțat că a pus în alertă șapte spitale și serviciul de ambulanță din Capitală, între care: Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila, plus Serviciul de Ambulanță București-Ilfov. „Îmi asum decizia de a comunica” În postarea sa, ministrul respinge acuzațiile că ar fi creat panică: „A spune că am creat panică… este complet absurd. Informarea înseamnă transparență.” El încheie asumând public reacția rapidă: „Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica.” și adaugă: „Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată.” Între timp, autoritățile precizează că incidentul a fost gestionat preventiv, iar aterizarea s-a făcut în condiții de siguranță.

Un avion militar s-a prăbușit în Iran

Un avion de vânătoare iranian s-a prăbușit joi seara în vestul Iranului, ucigând unul dintre cei doi piloți, a raportat televiziunea de stat IRIB. Unul dintre piloți a murit, iar celălalt este în siguranță. Cauza accidentului este în prezent anchetată, a adăugat postul de televiziune. Aeronava, un Nahaja cu două locuri, s-a prăbușit în timp ce efectua o misiune de antrenament nocturn în provincia Hamedan, potrivit Irib. Unul dintre piloți a murit, iar celălalt este teafăr. Cauza accidentului este în prezent anchetată, a adăugat postul de televiziune. Incidentul vine în contextul în care Iranul încearcă să proiecteze imaginea unei armate puternice și capabile să răspundă unei atac. Statele Unite au trimis un număr semnificativ de avioane de vânătoare și forte navale în Orientul Mijlociu, construind cea mai mare concentrare de putere aeriană din regiune de la invazia Irakului din 2003. Mișcarea extinde rapid capacitatea Washingtonului de a desfășura o campanie aeriană susținută împotriva Iranului, în timp ce președintele Donald Trump cântărește dacă va ordona lovituri și cu ce obiectiv – de la limitarea programului nuclear până la neutralizarea rachetelor sau, în scenariul maximal, schimbarea regimului de la Teheran.

Fost însoțitor de bord, reținut pentru o escrocherie de mii de dolari. Cum făcea rost de bilete de avion gratuite

Cazul unui fost însoțitor de bord de la o companie aerienă canadienă a produs rumoare în presa de peste Ocean. Bărbatul s-a dat drept pilot comercial sau însoțitor de bord în activitate și, astfel, a făcut rost de sute de bilete de avion gratuite de la companii aeriene americane. Dallas Pokornik (33 de ani), din Toronto, a fost arestat în Panama, fiind pus sub acuzare pentru fraudă electronică de către un tribunal federal din Hawaii. Cazul fostului însoțitor de bord a ajuns pe masa unui judecător în octombrie 2025, scrie BBC. Ce pretenții avea falsul pilot Conform documentelor instanței, Pokornik a fost însoțitor de bord pentru o companie aeriană cu sediul în Toronto din 2017 până în 2019. Ulterior, scrie Mediafax, el a folosit acte de identitate false de angajat de la acea companie pentru a obține bilete rezervate piloților și însoțitorilor de bord de la alte trei companii aeriene. Procurorii americani au declarat că Pokornik a cerut chiar să stea pe un loc suplimentar în cabină – „locul de sprijin” -, de obicei era rezervat piloților care nu sunt în serviciu. Rechizitoriul nu a identificat companiile aeriene, cu excepția faptului că acestea au sediul în Honolulu, Chicago și Fort Worth, Texas. Schema a durat patru ani, au declarat procurorii americani din Hawaii. Un judecător american a ordonat ca Pokornik să rămână în arest. Acuzațiile împotriva lui amintesc de filmul „Catch Me If You Can”, cu Leonardo DiCaprio în rol principal, care spune povestea lui Frank Abagnale, bărbat ce s-a dat drept pilot pentru a frauda o companie aeriană și a obține zboruri gratuite. RECOMANDAREA AUTORULUI: Câți bani câștigă un însoțitor de bord. „E o glumă?” Un însoțitor de bord al British Airways a fost salvat din toaletă drogat, transpirat și dezbrăcat Cum a trecut neobservat un pilot beat de filtrul de securitate dintr-un aeroport. VIDEO

Își permite România un avion pentru președinte? Răspunsul lui Ilie Bolojan

După ce președintele Nicuşor Dan a stat blocat o zi întreagă la Paris, pentru că avionul Spartan nu a putut decola din cauza vremii, s-au redeschis dezbaterile legate de oportunitatea achiziționării unui avion oficial pentru demnitarii României. Ilie Bolojan a fost întrebat, dacă el consideră că este nevoie de o asemenea aeronavă, cu atât mai mult cu cât a fost și el președinte interimar. „Să ieșim din populism” „Gândiți-vă că aproape toate țările europene au avioane care sunt folosite pentru reprezentarea statului. Și România poate să aibă un astfel de avion. Pot să-l folosească toți demnitarii, nu se întâmplă nimic. Poate să fie administrat de către Ministerul Apărării, de Armată, pentru că oricum trebuie să-și facă orele de pilotaj, deci poate avea mai multe destinații. Aici întotdeauna este o decizie care ține de o analiză cost-beneficiu. Gândiți-vă că dacă avioanele care le-am închiriat de-a lungul anilor pentru curse de genul acesta ar fi fost folosiți banii pentru a lua un astfel de avion într-un leasing, probabil că n-am fi ieșit foarte diferit. Deci aici, exact ca și într-o analiză de business, trebuie făcute analize și luate deciziile, dar ieșind într-o zonă de populism”, a declarat Ilie Bolojan la TVR. Reprezentarea României și cu avionul președintelui Premierul a mai spus că trebuie luate „niște avioane decente”, „în care să rezolvi atât un cost decent, dar și un aspect de reprezentare a României, pentru că, într-adevăr, și asta contează în anumite situații”. Premierul a mai spus că totuși „nu aceasta este cea mai importantă problemă a țării noastre”, cu „problemele care țin de cetățenii noștri, să trecem aceste luni cu bine, să menținem o stabilitate, să ne ocupăm de lucrurile serioase, mai mult motor și mai puțin claxoane, și, într-adevăr, să facem ceea ce trebuie pentru țara noastră”.

Miruță: Zborul lui Iohannis la Paris a costat 180.000 de euro, al lui Nicușor Dan maxim 35.000

Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a confirmat la Antena 3 CNN că ultimul zbor al fostului președinte Klaus Iohannis la Paris a costat 180.000 de euro, în timp ce deplasarea lui Nicușor Dan cu avionul Spartan, inclusiv în condiții de înzăpezire, a ajuns la maxim 35.000 de euro. „Peste 900.000 de lei, mai mult chiar un pic”” pentru un singur zbor al lui Iohannis la Paris, a precizat Miruță, comparând cu cele maxim 35.000 de euro pentru deplasarea actualului președinte. Avionul Spartan folosit de Nicușor Dan va fi îmbunătățit Ministrul a anunțat că avionul Spartan folosit de Nicușor Dan va fi îmbunătățit din punct de vedere al comunicațiilor. „Președintele are nevoie să comunice navigând pe internet. Timp de 4-5 ore cât zboară, este timp mort pentru că nu poate comunica prin mesaje, mail și astfel de lucruri”, a explicat Miruță. Serviciul Telecomunicațiilor Speciale lucrează la două soluții. Acestea vor fi transmise producătorului italian pentru a fi integrate în bordul avionului. „Tehnologia există, nu trebuie inventată acum. Mă aștept să rezolve în următoarele unu-două zboruri”, a spus ministrul. În caz de necesitate, aeronava poate ateriza în 15-20 de minute pentru a permite președintelui să comunice. Referitor la achiziția unei aeronave prezidențiale noi, Miruță a afirmat că „discuția trebuie purtată”. Miruță a precizat că nu există „variante de mijloc” între acest avion și unul de lux. Nicușor Dan a redus cheltuielile administrației prezidențiale cu 30%, contribuind astfel la efortul de reducere a cheltuielilor statului, a adăugat ministrul.

Avionul care l-a adus în țară pe Nicușor Dan a aterizat la București. Escortat deasupra Elveției de două avioane F-18

Avionul a decolat în jurul orei 16.00 din Paris și a aterizat în jurul orei 20.00 la București. „Am ajuns la București”, a scris pe Facebook Nicușor Dan. Președintele a povestit că, pe parcursul zborului, deasupra spațiului aerian al Elveției, aeronava a fost escortată de două avioane F-18, „un gest de apreciere pentru sprijinul acordat în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans-Montana”. Președintele Nicușor Dan a rămas blocat pe aeroportul din Paris, după ce aeronava cu care s-a deplasat la Coaliția de Voință nu a putut decola din cauza ninsorilor. Șeful statului a plecat, marți, la Paris la bordul aeronavei militare Spartan, explicând că aceasta este „explicația pentru reducerea de 30 de milioane de lei” invocată anterior la Administrația Prezidențială. Nicușor Dan a menționat și inconveniențele unei deplasări cu avion militar, precizând că, de această dată, timp de patru ore și jumătate nu a avut comunicații, fiind „deconectat de la realitatea din România”.

România intervine după tragedia din Elveția. Miruță: O aeronavă, pregătită să plece la Lausanne. Va transporta la Paris șase tineri cu arsuri grave

Ministrul susține că, in urma deciziei Consiliului Național pentru Situații de Urgență, este pregătită o aeronavă care va decola spre Lausanne, de unde va transporta către spitale din Paris șase tineri cu arsuri grave, răniți în incendiul din Elveția. Radu Miruță spune că acesta face parte din sprijinul internațional pe care România îl acordă Elveției în această situație. „Când cineva are nevoie, nu întrebi sau ă>. Acționezi. Iar Armata României face exact asta. Pentru că în astfel de momente nu mai există granițe, bugete sau funcții. Există doar oameni care îi ajută pe alți oameni”, a scris pe Facebook ministrul Apărării. Ministerul italian de externe a declarat pentru Sky News că numărul total al victimelor incendiului din Crans-Montana este de 47. Incendiul a izbucnit chiar în noaptea de Revelion într-un bar din stațiunea de schi de lux Crans-Montana, din Alpii elvețieni, și s-a soldat cu zeci de morți și peste 100 de răniți.

Miruță: O aeronavă, pregătită să plece la Lausanne. Va transporta la Paris șase tineri cu arsuri grave

Ministrul susține că, in urma deciziei Consiliului Național pentru Situații de Urgență, este pregătită o aeronavă care va decola spre Lausanne, de unde va transporta către spitale din Paris șase tineri cu arsuri grave, răniți în incendiul din Elveția. Radu Miruță spune că acesta face parte din sprijinul internațional pe care România îl acordă Elveției în această situație. „Când cineva are nevoie, nu întrebi sau ă>. Acționezi. Iar Armata României face exact asta. Pentru că în astfel de momente nu mai există granițe, bugete sau funcții. Există doar oameni care îi ajută pe alți oameni”, a scris pe Facebook ministrul Apărării. Ministerul italian de externe a declarat pentru Sky News că numărul total al victimelor incendiului din Crans-Montana este de 47. Incendiul a izbucnit chiar în noaptea de Revelion într-un bar din stațiunea de schi de lux Crans-Montana, din Alpii elvețieni, și s-a soldat cu zeci de morți și peste 100 de răniți.

Investigație WSJ : Explozia unei rachete Starship a companiei SpaceX a pus în pericol trei avioane și 450 de pasageri

Pe 16 ianuarie 2025, în timpul celui de-al șaptelea test de zbor, racheta Starship s-a distrus la scurt timp după lansare. Bucăți incandescente au fost dispersate în spațiul aerian caraibian timp de aproape 50 de minute. Toate acestea s-au petrecutt într-o regiune frecvent traversată de avioane comerciale. Documentele FAA expuse de investigația WSJ, arată că resturile au ajuns pe o suprafață mult mai extinsă decât fusese anticipat. De asemenea, o parte din spațiul aerian afectat nu era acoperit de radarele americane. Explozia rachetei Starship și aeronave aflate în situații critice Trei zboruri au fost direct expuse riscului: un avion JetBlue către San Juan, un zbor al companiei Iberia și un jet privat. În total, la bord se aflau circa 450 de persoane. Piloții au fost puși în fața unor decizii dificile: să traverseze o zonă cu resturi în cădere sau să o evite. Exista însă riscul de a rămâne fără combustibil deasupra oceanului. Într-un caz, un echipaj a declarat urgență din cauza lipsei de combustibil. Asta după ce a fost avertizat că intrarea în zona de risc se face „pe propria răspundere”. Investigația evidențiază și întârzieri în transmiterea informațiilor. Potrivit documentelor, SpaceX nu ar fi alertat imediat FAA prin linia de urgență prevăzută în proceduri. În unele situații, controlorii de trafic aerian au aflat despre incident direct de la piloți. Aceștia raportau vizual prezența „flăcărilor și a resturilor” în atmosferă. Zonele speciale de restricție au fost activate cu întârziere și au acoperit doar spațiul aerian monitorizat de radarele SUA, lăsând descoperite porțiuni din spațiul internațional. Toate aeronavele implicate au reușit să aterizeze în siguranță. Dar FAA a clasificat evenimentul drept un „risc extrem potențial” pentru aviația civilă. Majoritatea pasagerilor nu au fost conștienți de pericolul la care au fost expuși. Ulterior, FAA a inițiat o analiză internă privind gestionarea riscurilor asociate cu resturile provenite din lansări spațiale, evaluare suspendată câteva luni mai târziu. Aceasta a fost o decizie considerată neobișnuită de surse din interior. Răspunsul SpaceX și implicațiile pe termen lung SpaceX a respins concluziile, afirmând că „niciun avion nu a fost în pericol”. De asemenea a subliniat faptul că siguranța publică rămâne o prioritate. Totuși, incidentul ridică întrebări importante despre modul în care traficul aerian civil poate fi protejat în contextul creșterii numărului de lansări spațiale. FAA estimează că, în următorii ani, lansările și reintrările în atmosferă ar putea ajunge la 200 – 400 pe an. Astfel de situații s-ar putea transforma din evenimente izolate în probleme serioase. Cazul Starship scoate în evidență limitele actualelor proceduri și necesitatea unei cooperări mai strânse între operatorii spațiali și autoritățile aviatice internaționale. Pe măsură ce traficul aerian și activitatea spațială devin tot mai intense, granița dintre progres tehnologic și risc ar putea deveni tot mai fragilă.

România a înregistrat peste 20 de milioane de pasageri transportați pe calea aerului în primele nouă luni ale anului

Transportul aerian a înregistrat o creștere de 8,2% a numărului de călătorii efectuate de pasageri în primele nouă luni ale lui 2025. De la 19.81 milioane de pasageri în ianuarie-septembrie anul trecut, la 21,45 milioane de pasageri în perioada similară a acestui an, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. În România, transportul aerian de pasageri a depășit pragul de 20 de milioane în primele nouă luni ale anului Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă-București, cu 6.502.800 pasageri îmbarcați și 6.397.200 pasageri debarcați, Avram Iancu Cluj-Napoca, cu 1.349.900 pasageri îmbarcați și 1.344.300 debarcați, și Aeroportul Internațional Iași, cu 869.800 pasageri îmbarcați și 848.100 debarcați. În transportul internațional de pasageri, primele zece aeroporturi de origine (de unde au provenit pasagerii debarcați în România), stabilite după numărul pasagerilor în curse regulate, au fost: Londra Luton (834.790 pasageri), Milano Bergamo (451.783 pasageri), Munchen (329.044 pasageri), Bruxelles Charleroi (293.511 pasageri), Istanbul Internațional (289.024 pasageri), Paris Beauvais (267.031 pasageri), Roma Fiumicino (264.322 pasageri), Viena (256.088 pasageri), Dortmund (237.577 pasageri), Madrid Barajas (236.338 pasageri). Cum au fost cifrele la capitolul îmbarcări În ceea ce privește îmbarcările, cei mai mulți pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Londra Luton (841.856 pasageri), Milano Bergamo (463.902 pasageri), Munchen (326.418 pasageri), Bruxelles Charleroi (302.748 pasageri), Paris Beauvais (273.252 pasageri), Istanbul International (269.549 pasageri), Roma Fiumicino (269.214 pasageri), Viena (267.004 pasageri), Dortmund (247.340 pasageri), Barcelona (234.310 pasageri), Madrid Barajas (232.733 pasageri). Principalele țări (după aeroportul de origine) de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate debarcați în România au fost Italia (1.923.922 pasageri), Regatul Unit (1.367.502 pasageri), Germania (1.192.544 pasageri), Spania (884.499 pasageri), Franța (640.250 pasageri), Turcia (423.846 pasageri), Grecia (355.895 pasageri), Belgia (336.601 pasageri), Țările de Jos (294.636 pasageri) și Austria (256.641 pasageri).