Bolojan le răspunde profesorilor: Revenirea la norma de 18 ore nu este posibilă. Norma actuală este la nivel minim european
Ilie Bolojan a fost întrebat luni seara, la Digi24, despre solicitarea venită din partea profesorilor privind revenirea la norma didactică de 18 ore pe săptămână. Bolojan a declarat că revenirea la această variantă nu este posibilă în acest moment, subliniind că norma actuală de 20 de ore este una minimă la nivel european. „Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este posibil. Norma de 20 de ore, care este astăzi în România, este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de pregătire este de 24 de ore. Și trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecție generală. Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să alocăm toate resursele care sunt necesare”, a afirmat Bolojan luni seara, la Digi24. Premierul a subliniat că bugetele nu pot fi majorate substanțial de la un an la altul, indiferent de guvern sau de coaliția aflată la putere, și a explicat faptul că învățământul nu înseamnă doar resurse financiare, ci și o adaptare a învățământului românesc la realitatea economică. „Învățământul nu înseamnă doar resurse financiare. Înseamnă că ai resursele financiare pe care le poate pune țara asta la dispoziție, dar trebuie să vedem cum folosim aceste resurse – să nu fie doar o zonă de cheltuieli -, să însemne și o creștere a calității în învățământ, să însemne și o adaptare a învățământului românesc la realitatea economică, să însemne și o calitate mai bună a profesorilor”, a menționat acesta. În opinia sa, finanțarea instituțiilor de învățământ superior ar trebui corelată cu rezultatele acestora pe piața muncii. „Este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniul pe care l-a absolvit, față de o facultate la care 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv”, a conchis Bolojan.
Bolojan: Stabilitatea coaliției este esențială pentru reducerea costurilor pentru cetățeni
„Inevitabil se va ajunge la anumite voturi în Parlament, iar testarea coaliției se va face la aceste voturi”, a afirmat Bolojan. El a explicat că pentru cetățenii obișnuiți, o coaliție care nu funcționează poate însemna blocarea proiectelor începute și întârzierea rezultatelor. „Ceea ce spun eu este că, cu cât o coaliție funcționează mai coerent, cu cât își urmărește obiectivele necesare datorită situației dificile în care este România, cu atât putem scoate țara din această situație mai repede, cu costuri mult mai reduse pentru cetățeni și cu o perioadă de revenire mult mai scurtă. Asta ține de noi, de fiecare”, a subliniat premierul. Referindu-se la criticile primarului PSD Constantin Toma privind un posibil „joc periculos” al partidului, Bolojan a afirmat că nu poate presupune intențiile politice ale PSD. „În condițiile în care tensiunile dintr-o coaliție depășesc limitele normalului, iar atacurile distrug încrederea și acțiunea nu mai este convergentă, e greu de presupus că această coaliție mai are forța să ducă lucrurile înainte. Sper să nu ajungem în această situație. Îmi doresc stabilitate, pentru că schimbările dese de guverne sau de miniștri nu aduc un plus nici pentru țară, nici pentru domeniile de responsabilitate ale miniștrilor. Ar fi bine să avem o minimă stabilitate, astfel încât să existe predictibilitate pentru măsurile luate”, a mai spus Bolojan.
Vine sau nu recesiunea? Ce spune Ilie Bolojan
Ilie Bolojan a fost invitat luni seara, la Digi24, acolo unde a fost întrebat, printre altele, și despre situația economică în care se află România, dar și despre riscul ca țara noastră să înregistreze un al doilea semestru de scădere economică și, implicit, intrarea în recesiune. „Nu știu dacă va fi recesiune sau nu, dar avem o certitudine. Nu există nici o țară, în care s-au luat măsuri de corecție a deficitelor bugetare, care să nu aibă un efect de contracție economică. Dacă ea rămâne la un nivel în care este o creștere minimă, sau dacă este o scădere economică, asta va rămâne de văzut”, a afirmat Bolojan luni seara, la Digi24. Premierul a subliniat că este important ca această situație să nu fie pe termen lung. „Important este să nu fie pe termen lung această contracție, să fie un semestru, un trimestru sau trei trimestre și după aceea să vedem că, prin ceea ce se întâmplă, prin scăderea importurilor, prin creșterea exporturilor, prin scăderea ratei inflației, ceilalți indicatori economici ne duc într-o zonă în care se fac ajustările economice și economia se așază pe niște baze mai sănătoase”, a explicat Bolojan. Potrivit lui Bolojan, anul în curs este unul deosebit de dificil din punct de vedere bugetar, întrucât presupune atât reducerea deficitelor, cât și derularea unor investiții majore. „Noi nu mai putem consuma decât ceea ce ne putem permite. Ani de zile am consumat mai mult decât ne putem permite. (…) Noi am încercat să ne ajutăm să ne reducem cheltuielile și să ne menținem investițiile la un nivel ridicat. Asta vor încerca să facem și anul acesta și asta este și provocarea maximă. Provocarea este dublă, pentru că, pe de-o parte, trebuie să ne reducem deficitele, deci să cheltuim mai puțin, dar, pe de altă parte, avem niște investiții foarte mari”, a conchis premierul. În acest context, Bolojan a mai amintit că România trebuie să absoarbă peste 10 miliarde de euro din fondurile europene aferente PNRR până la finalul lunii august.
Hubert Thuma: Crin Antonescu a fost trădat / Bolojan a vrut susținere pentru Lasconi sau Geoană
Hubert Thuma a declarat, duminică, la Antena 3 CNN, că nu are nimic împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan, dar a povestit cum, în vara anului 2024, înainte de alegerile prezidențiale, președintele PNL de pe atunci, Nicolae Ciucă, a spus că nu își dorește să candideze la Președinția României și că dacă va fi găsit un lider care să fie dispus să-și asume această candatură, el face pasul lateral și îl sprijină. „M-am întâlnit atunci cu domnul Ilie Bolojan împreună cu doi colegi liberali, doi colegi liberali importanți, prieteni cu domnia sa. Și i-am propus domnului Bolojan să candeze la Președinția României. Aveam sondajele, sondajele ne arătau că nu avem nicio șansă să câștigăm cu Nicolae Ciucă, un om deosebit, un om extrem de decent, dar care nu trecea acest test greu, nu putea să treacă din varii motive. Domnul Bolojan ne-a refuzat. Am avut tot timpul o părere bună despre Ilie Bolojan. Era un administrator bun, era un om echilibrat, părea cel puțin atunci un om foarte echilibrat, a reușit să facă foarte multe lucruri frumoase la Oradea și, ca și ceilalți colegi din Partidul Național Liberal, credeam în el”, spune Thuma la Antena 3 CNN. Thuma a vorbit, apoi, despre „primul șoc” le care i l-a produs Ilie Bolojan. „Nu faptul că a refuzat m-a deranjat sau a fost un șoc pentru mine, a faptul că a venit cu două alternative: ne-a zis să ne gândim dacă nu cumva Mircea Geoană sau Elena Lasconi n-ar fi candidații buni pe care Partidul Național Liberal să-i susțină. Pentru mine a fost un șoc, pentru că eu n-am fost în niciun alt partid în afară de Partidul Național Liberal. Nu mi-aș fi putut imagina niciodată să susțin un alt candidat decât un candidat din partea Partidului Național Liberal”, spune Thuma. Acesta afirmă că în ceea ce îl privește pe Mircea Geoană, nu și-a dorit ca un fost președinte al PSD să fie candidat susținut de PNL, dar „legat de Lasconi, lucrurile sunt un pic mai grave din punctul meu de vedere, pentru că se leagă cu userizarea pe care o văd eu acum, cu tentativa de userizare pe care o văd eu acum în interiorul Partidului Național-Liberal”. Întrebat dacă a fost întâmplător că Elena Lasconi a fost prima care a rostit în spațiul public varianta „Bolojan premier”, Hubert Thuma a răspuns: „nu cred”. Întrebat, în continuare, dacă e posibil ca Ilie Bolojan, în vara lui 2024, să fi fost deja parte dintr-un plan, Hubert Thuma a spus: „Eu cred că da” . Thuma vorbește, apoi, despre trădare: „Crin Antonescu a fost trădat”. „Este evident (că a fost trădat – n.r.). Și am să vă dau și două două aspecte din campania domnului Crin Antonescu. În primul rând, aduceți-vă aminte, Crin Antonescu era candidatul Partidului Național Liberal, era candidatul Alianței. Cu toate acestea, în spațiul public era întreținută ideea că nu va candidat Crin Antonescu la Președinția României. Candidatul PNL la prezidenția României va fi Ilie Bolojan. Nu l-am văzut niciodată pe Ilie Bolojan să iasă să dezmintă acest lucru. Și știți că o campanie e mult mai mult, nu doar cele patru săptămâni de campanie propriu-zisă. Tu ai nevoie și de o pre-campanie. Ai nevoie să te pregătești. Ai nevoie să mergi în teritoriu. Oamenii să cunoască să-ți cunoască candidatul. Crin Antonescu nu a putut să înceapă campania cu trei luni înainte cum ar fi fost optim pentru că tot timpul în spațiul public se vorbea nu e Crin Antonescu, candidatul va fi Ilie Bolojan. Și încă o dată vă spun: niciodată Ilie Bolojan nu a ieșit să dezmintă acest lucru. Al doilea lucru. Toți oamenii care sunt și acum apropiați de Ilie Bolojan din cadrul partidului nu i-am văzut pe niciunul în campanie să facă campanie pentru Crin Antonescu”, acuză Hubert Thuma. Întrebat dacă „era clar că cineva face un calcul” prin trădarea lui Antonescu, respectiv Ilie Bolojan să fi știut că va fi premier, Tjuma a răspuns. „Da, evident”.
Primarul PSD al Buzăului despre PSD: Face un joc foarte periculos
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24. Toma este de părere că PSD nu are „un motiv adevărat” pentru a ieși de la guvernare și că niciodată nu s-a pus cu adevărat această problemă. „Partidul meu face un joc foarte periculos, de care nu știu cât de conștienți sunt cei care conduc partidul”, a explicat Constantin Toma. „Vorbesc de domnul Grindeanu și de echipa de încă șase oameni care sunt acolo. Acest joc este făcut numai pentru supraviețuirea lor” Bugetul național, blocat de „jocuri politice” Primarul a vorbit despre poziția PSD în interiorul coaliției, unde partidul pare că are o imagine de „opoziție”. Acest „joc” va întârzia și mai mult bugetul național de care depind primarii. „În momentul ăsta eu ca primar și orice primar din România așteaptă bugetul național”, a spus Toma. „Noi strângem bani de la oameni și va fi un mare paradox, n-o să mai avem timp să-i consumăm. Este aberant ceea ce se întâmplă”. Edilul a cerut măsuri calculate: „Ar trebui cu creionul pe hârtie orice măsură, inclusiv acel pachet de solidaritate socială. Să punem pe hârtie și să vedem de unde tăiem”. Atacurile la Bolojan destabilizează economia Întrebat dacă șefii PSD greșesc când îl atacă pe premierul Ilie Bolojan, primarul a răspuns afirmativ. A subliniat că aceste mesaje destabilizează economia. „Bineînțeles, greșesc. În loc să fie mulțumiri legate de faptul că a coborât deficitul, ei îl acuză pe Bolojan”, a afirmat edilul. „Prin mesajele pe care le dai în permanență destabilizezi economia, cresc dobânzile și nu avem nimic de câștigat”. Coborârea deficitului sub 8% este „un semnal extraordinar pentru partenerii noștri din Europa, pentru creditori”. Cu populismele actuale „ne putem întoarce din nou aproape de dezastru”. „Nu există motiv să ieși de la guvernare” Constantin Toma a subliniat că nu există un motiv real pentru ieșirea de la guvernare. În partid nu s-ar fi pus niciodată această problemă. „Informațiile ajung și la mine. Niciodată nu s-a pus această problemă”, a declarat primarul. „De ce n-a ieșit de la guvernare când s-au mărit taxele și impozitele? Atunci era un motiv foarte serios. Acum care este motivul?”. Toma avertizează: „Dacă ieși fără un motiv serios și ajungi în destabilizarea politică, cresc dobânzile până la cer, va fi jale. Și atunci vinovat cine va fi?”. Trei luni de analiză internă În decembrie 2025, după înfrângerea la Primăria Capitalei, PSD a început o analiză a guvernării. Sorin Grindeanu declara că va consulta partidul dacă mai rămâne la guvernare. Subiectul a revenit constant în ieșirile publice ale liderilor PSD. Luni, 2 februarie, Grindeanu vorbea despre scenariul unui guvern minoritar. A explicat că analiza internă se va finaliza odată cu proiectul de buget. Toma despre Partidul Național Liberal, despre care afirmă că nu e în totalitate la guvernare Pe de altă parte, primarul Buzăului spune că și Bolojan „ia uneori decizii proaste”. „Deci nu te poți duce, cum să spun eu, când conduci o mașină, să te duci cu accelerația la podea”. Toma a fost întrebat despre faptul că „este ceva ilogic în felul în care acționează PSD”, respectiv ar trebui să îl lase acum pe Bolojan să ia măsurile dure și nepopulare, pentru ca în 2027, când PSD va prelua funcția de premier, să aibă bugetul sănătos și să poată cheltui generos fără să plătească prețul politic. „Vrea, nu vrea, Ilie Bolojan este de sacrificiu”, a răspuns primarul Buzăului. Toma spune că Bolojan s-a sacrificat politic luând măsurile pe care toți le evitau și și-a asumat ura publică pe care ceilalți o evitau.
Reacția sindicatelor la reforma administrativă: Ce critici au adus la consultările de la Palatul Victoria
Reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și ai patronatelor au avut vineri consultări la Palatul Victoria. Discuțiile au vizat proiectele de lege privind reforma administrativă și relansarea economică. Au fost abordate creșterea investițiilor și competitivitatea. Consultările s-au desfășurat în cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Reuniunea a fost coordonată de premierul Ilie Bolojan. Bolojan a afirmat că măsurile cuprinse în cele două proiecte legistative vor fi adoptate simultan, întrucât aplicarea reformei administrative va crea spațiul fiscal pentru implementarea soluțiilor de relansare economică, informează Guvernul. „Ne dorim adoptarea celor două pachete legislative înainte de aprobarea bugetului pentru 2026”, a menționat șefului Executivului. Acesta a prezentat principalii indicatori macro-economici ai proiectului de buget pentru acest an: ținta de deficit bugetar de 6,2% pe cash, investiții 7% din PIB, în condițiile închiderii proiectelor finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august, o rată ridicată de absorbție a fondurilor europene și o țintă a inflației de 4% la finalul anului. Cseke a prezentat cele mai importante noutăți ale proiectului privind reforma administrativă Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a prezentat cele mai importante noutăți ale proiectului privind reforma administrativă. A punctat că în aplicarea noilor prevederi vor fi luate în considerare reducerile de cheltuieli de personal făcute în cursul anului trecut de către autoritățile publice. Prim-ministrul a dat exemplul învățământului preuniversitar. Având în vedere măsurile de reducere a cheltuielilor aplicate anul trecut, în cursul acestui an nu vor fi implementate soluții suplimentare de optimizare bugetară. De asemenea, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat măsurile de relansare economică. Nazare a prezentat și stimularea investițiilor și competitivității, menționând că soluțiile dedicate IMM-uri din acest program sunt complementare celor luate anul trecut. Guvernul susține că reprezentanții patronatelor au apreciat mesajul de stabilitate în economie pe care îl transmit cele două proiecte guvernamentale, măsurile de stimulare economică și de susținere a sectoarelor strategice, de încurajare a exporturilor. Demersuri pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului Aceștia au arătat că trebuie făcute în continuare demersuri pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, pentru debirocratizare și pentru susținerea IMM-urilor și a proiectelor din domeniile energie și infrastructură digitală. Reprezentanții sindicatelor au criticat măsurile de reducere a cheltuielor de personal cuprinse în pachetul privind reforma administrativă și au argumentat că în prezent sistemul administrației publice este subdimensionat, iar media de vârstă a angajaților este ridicată. De asemenea, aceștia au cerut un dialog real cu autoritățile privind aplicarea măsurilor și pentru introducerea altora pentru întinerirea și profesionalizare corpului funcționarilor publici. În cadrul consultărilor au fost abordate mai multe teme. Printre acestea s-au numărat decontarea către furnizorii de energie a sumelor rezultate din diferența dintre prețul de piață și cel din mecanismul de compensare. Au fost discutate investițiile în sectorul energetic. A fost abordată relansarea pieței forței de muncă. Participanții au vorbit despre dimensionarea corectă a poliției locale. Au fost discutate problemele din sectoarele sănătate, educație și transport local. „Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au arătat deschidere față de propunerile înaintate de partenerii sociali, care vor fi analizate și, în funcție de argumente, vor fi luate în calcul în definitivarea celor două pachete guvernamentale”, informează reprezentanții Executivului.
Savonea, apel către Bolojan pentru respectarea independenței justiției
Într-un comunicat semnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, se arată că „în exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept”, Instanța Supremă exprimă „îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii” pe care premierul Ilie Bolojan a adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. „Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, se arată în comunicatul semnat de președintele ICCJ. Potrivit sursei citate, Curtea Constituțională „nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”. „Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, se mai arată în comunicat. Scrisoarea lui Bolojan către CCR Prim-ministrul Ilie Bolojan a informat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR în cazul neîndeplinirii jalonului pensiilor de serviciu. Potrivit documentului transmis CCR, în urma unei reuniuni desfășurate la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene „ fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Premierul precizează însă că executivul de la Bruxelles nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, precizând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”. Bolojan subliniază că demersul său are loc în baza obligațiilor constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care punctează responsabilitatea autorităților statului de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană. Demersul de informare a Curții Constituționale a fost anunțat de premierului Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.
Bolojan informează CCR: România riscă pierderea a 231 milioane de euro din PNRR din cauza legii pensiilor magistraților
Prim-ministrul Ilie Bolojan a informat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR în cazul neîndeplinirii jalonului pensiilor de serviciu. Potrivit documentului transmis CCR, în urma unei reuniuni desfășurate la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene „ i-a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Premierul precizează însă că executivul de la Bruxelles nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, precizând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”. Bolojan subliniază că demersul său are loc în baza obligațiilor constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care punctează responsabilitatea autorităților statului de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană. Demersul de informare a Curții Constituționale a fost anunțat de premierului Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.
Pe ascuns, Bolojan a mai făcut o favoare multinaționalelor. A dat o ordonanță de guvern care le ajută să își scoată profiturile în afara țării fără limite
Vineri, Guvernul României a dat o ordonanță prin care a abrogat articolul 25.1 din Codul Fiscal, care limita anterior deductibilitatea cheltuielilor între firme afiliate nerezidente la 1%. Decizia, practic, permite companiilor multinaționale să deducă cheltuieli mai mari pentru consultanță, management sau servicii similare prestate de firmele lor din afara României. Măsura a fost adoptată prin ordonanță de urgență, fără dezbatere publică. Din informațiile obținute de Gândul, propunerea a fost făcută de Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor, și Luca Niculescu, diplomat român și secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Până acum, existau limite privind deductibilitatea cheltuielilor. Mai exact, cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, managementului sau consultanței, efectuate către entități afiliate nerezidente, în speță companii internaționale, puteau fi deduse doar până la 1% din totalul cheltuielilor. Modificarea recentă elimină acest plafon, oferind multinaționalelor libertatea de a „externaliza” profituri către firmele lor subsidiare din grup, fără restricții de deductibilitate. Bolojan a mai făcut o favoare multinaționalelor. Cum funcționează noua modificare a Codului Fiscal Practic, dacă o companie din România plătea pentru consultanță, management sau alte servicii unei firme afiliate din altă țară, putea deduce doar 1% din acele cheltuieli din impozitul pe profit. După eliminarea articolului, companiile multinaționale pot deduce mult mai mult, 10%, 20%, 30% sau cât au nevoie, pentru cheltuieli făcute către firmele lor afiliate din alte țări. În fapt, profiturile lor din România pot fi diminuate, pentru că mai mulți bani pleacă la firmele lor din străinătate și astfel plătesc mai puțin impozit pe profit în România. Guvernul a emis ordonanța fără ca aceasta fie discutată public, fără pachet de legi și cu asumarea răspunderii, deci rapid și discret. Aceasta este a doua ordonanță de acest gen, după ce, în luna decembrie, Guvernul Bolojan a înjumătățit taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari, de la 1% la 0,5%. ”A fost aprobată o modificare la Codul fiscal, care vizează punerea în acord a dispozițiilor interne naționale cu Convenția cadru OCDE privind impozitarea. Este vorba de abrogarea unui articol, la solicitarea OCDE, în contextul în care prevederile acestuia erau în contradicție cu angajamentele asumate de Romania, în perspectiva obținerii statutului de membru OCDE. Aspectele considerate problematice prin acest articol vizau: – generarea unor posibile situații de dubla impozitare și accesul la procedurile de soluționare pe cale amiabilă a diferendelor fiscale – reflectarea corespunzătoare a dispozițiilor Convenției cadru OCDE in materie fiscală, referitoare la nediscriminarea companiilor în ceea ce privește deductibilitatea. Guvernul va reveni cu o prevedere legislativă în acest sens, agreată prin dialog între instituțiile guvernamentale și OCDE. Decizia a fost luată în contextul în care România se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la OCDE, fiind obținute 19 din cele 25 de avize formale”, se precizează în documentul referitor la actele normative adoptate în ședința de Guvern din 30 ianuarie. AUTORUL RECOMANDĂ
Ilie Bolojan, scos din minți de speculațiile potrivit cărora ar purta un ceas de 200.000 de euro: Vă rog să vă liniștiți și să nu mai mințiți
Premierul Ilie Bolojan a reacționat iritat, luni, după informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar purta un ceas în valoare de 200.000 de euro, care nu ar fi menționat în declarația sa de avere. Vizibil nervos, șeful Guvernului a respins acuzațiile, afirmând: „Vă rog să vă liniștiți și să nu mai mințiți!”, subliniind totodată că „este un ceas ieftin”. Bolojan a reacționat după ce în spațiul public s-a vehiculat că ceasul său costă 200.000 de euro Pentru a clarifica situația, premierul le-a arătat jurnaliștilor ceasul pe care îl poartă, precizând că nu este vorba despre un Patek Philippe, așa cum s-a vehiculat în presă, ci despre un model accesibil, marca Timex . Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul unui comerciant de specialitate, prețurile ceasurilor bărbătești Timex variază între 200 și 700 de lei. Reacțiile publice care l-au deranjat pe Ilie Bolojan În cursul zilei de luni, Ilie Bolojan a participat la ședințele grupurilor parlamentare ale PNL, unde și-a susținut colegii contestați din interiorul partidului pentru funcțiile din Parlament. Printre reacțiile critice la adresa premierului se numără și cea a Ancăi Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel” de la Realitatea Plus, care a susținut, duminică seară, într-o postare pe Facebook, că ceasul purtat de Ilie Bolojan ar avea o valoare de 30.000 de euro. „Bre nea Ilie, de unde ai ceasul ăsta de multe zeci de mii de euro? Și mai ales de ce nu e în declarația de avere? Văd că la mâna a doua e doar 30k euro! Să nu zica tanti Dogioiu (n.red. purtătoarea de cuvânt a Guvernului) că e de la chinezi că nu te cred! Hai să-i văd pe haștagiștii care au urlat la Grindeanu și la Georgescu”, a scris jurnalista pe Facebook în ziua precedentă. AUTORUL RECOMANDĂ