Minciuna a ieșit din telefon și a ajuns în stradă. Radu Miruță cere adoptarea rapidă a legii împotriva dezinformării, după atacul asupra unei ambulanțe
Radu Miruță a făcut apel duminică la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ privind combaterea dezinformării. Potrivit acestuia, proiectul a fost depus în Parlament în 2025, a trecut tacit de Senat, însă este în prezent blocat la Camera Deputaților. „Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată! Am depus-o în Parlament în 2025. A trecut tacit de Senat și este blocată la Camera Deputaților. E prea mult”, a transmis Miruță. Apelul parlamentarului vine după un incident în care o ambulanță aflată într-o misiune de salvare a fost atacată după ce mai multe persoane ar fi crezut un videoclip răspândit pe TikTok. În imaginile distribuite online s-ar fi susținut că este vorba despre o „ambulanță neagră” folosită pentru răpirea copiilor. „Aici nu mai vorbim doar despre o știre falsă pe Internet. Vorbim despre o minciună care a ieșit din telefon și a ajuns în stradă, transformându-se în violență împotriva unor oameni aflați într-o misiune de salvare”, afirmă deputatul. Miruță susține că actualul mecanism bazat pe sesizarea individuală a autorităților nu poate ține pasul cu volumul de informații false distribuite pe platformele online. „Pe Internet nu putem lupta împotriva fiecărei minciuni prin sesizări individuale. Internetul este infinit mai vast decât orice registru în care se trece cu pixul câte o sesizare la ANCOM sau CNA”, afirmă acesta. „Soluția împotriva algoritmilor este tot cu algoritmi” Deputatul afirmă că proiectul pe care îl susține ar trebui să permită folosirea tehnologiei pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare, fără afectarea libertății de exprimare. „Soluția împotriva algoritmilor care propagă astfel de dezinformări este tot cu algoritmi. Tehnic, soluția există. Trebuie doar transpusă în legislație, fără să atingem libertatea de exprimare”, susține Miruță. El îi cere direct lui Sorin Grindeanu să deblocheze proiectul în Camera Deputaților și se declară dispus să accepte modificarea inițiativei în Parlament. „Domnule Grindeanu, nu pentru că este legea mea, ci pentru sănătatea acestei țări: vă rog să puneți pe ordinea de zi a Camerei Deputaților proiectul de lege și să îl adoptăm. Îl amendăm împreună, astfel încât să fie contribuția întregului Parlament”, a transmis Radu Miruță. În finalul mesajului, parlamentarul avertizează că dezinformarea nu mai reprezintă exclusiv o problemă a spațiului virtual. „Dezinformarea nu mai este doar ceea ce vedem pe ecran. A început să producă victime în lumea reală”, a afirmat acesta.
VIDEO | Iulian Lorincz: Caracterul contează mai mult decât trei doctorate în politică
Despre experiența cu străinătatea Deputatul USR de diaspora Iulian Lorincz vorbește, în cadrul interviului pentru MEDIAFAX, despre provocările cu care se confruntă românii stabiliți în străinătate și explică de ce păstrarea limbii române în rândul noilor generații este esențială. Pornind de la propria experiență, după cei 17 ani petrecuți în Spania, acesta spune că îi încurajează pe părinți să-și înscrie copiii la cursurile de limba română și susține că legătura cu țara trebuie păstrată indiferent de distanță. Ca arhitect, despre demolări În același timp, Lorincz vorbește despre începutul activității sale parlamentare și recunoaște că una dintre cele mai importante lecții învățate în primul mandat a fost necesitatea dialogului și a negocierii înainte ca un proiect legislativ să ajungă la vot. Ca arhitect, el afirmă că nu ar demola clădiri valoroase, ci doar construcțiile ridicate fără autorizație, iar întrebat dacă există adevăruri pe care politicienii le cunosc, dar nu le spun public, răspunde că nu a descoperit până acum un astfel de lucru. Politicieni fără Bacalaureat Iulian Lorincz atrage atenția și asupra nivelului de pregătire al unor parlamentari. Deputatul afirmă că în Parlament există politicieni care nu stăpânesc bine limba română și chiar aleși care nu au promovat examenul de bacalaureat. În opinia sa, aceste aspecte arată cât de important este ca un politician să fie bine pregătit și să investească permanent în educație. Ce vrea să lase în urmă La final, interviul capătă un ton mai relaxat. Deputatul de diaspora vorbește despre preferințele sale culinare, explică de ce alege sangria în locul țuicii și jamón serrano în locul șuncii ardelenești și spune că și-ar dori ca, peste ani, oamenii să își amintească de impactul pozitiv al activității sale, nu doar de funcția pe care a ocupat-o.
SANITAS suspendă greva generală din Sănătate, dar avertizează că protestul poate fi reluat
„Astăzi putem spune cu toată convingerea: Am reușit! Am fost auziți! Am demonstrat că Sanitas este o forță organizată, hotărâtă și unită”, a transmis Federația SANITAS într-o postare pe Facebook. Sindicaliștii susțin că protestul și-a atins primul obiectiv, acela de a face cunoscute problemele din sistemele publice de sănătate și asistență socială. „Greva noastră și-a atins un prim obiectiv: să facem cunoscută realitatea din sistemul public de sănătate și din cel de asistență socială”, se arată în mesajul SANITAS. Posturile vacante din Sănătate, deblocate Federația consideră o victorie și adoptarea, pe 29 iulie, de către Camera Deputaților, a amendamentului la Legea sănătății care permite deblocarea posturilor vacante, în limita bugetelor aprobate. „În 29 iulie, Federația Sanitas din România a obținut încă o victorie: Camera Deputaților a aprobat un amendament la Legea sănătății, care permite deblocarea posturilor vacante din Sănătate, evident, în limita bugetului aprobat”, au subliniat sindicaliștii. Sanitas mai arată că adoptarea actualului proiect al legii salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost, cel puțin pentru moment, amânată. „Proiectul legii salarizării, așa cum îl «vând» partidele care fac parte din guvernul interimar, PENTRU NOI, SANITAS, NU MAI EXISTĂ!”, se arată în mesaj. Greva generală, suspendată „Din acest moment avem două ținte noi: negocierea unui alt proiect al legii salarizării, mai corect, mai coerent și mai echitabil; să purtăm aceste negocieri cu un factor politic cu putere legală de decizie – fie Parlamentul, fie un guvern legitim desemnat”, a transmis SANITAS. Până la atingerea acestor obiective, Consiliul Național SANITAS a decis suspendarea grevei generale. „Până la atingerea acestor două obiective, Consiliul Național Sanitas a decis SUSPENDAREA grevei generale. Vom reveni asupra deciziei suspendării în momentul înregistrării în Parlament a unui nou proiect de lege a salarizării”, a precizat Federația SANITAS. Federația susține că suspendarea grevei va reduce și presiunea asupra sistemului sanitar, a pacienților și a personalului. SANITAS subliniază că greva nu s-a încheiat și că decizia va fi reanalizată în momentul în care în Parlament va fi înregistrat un nou proiect al legii salarizării. „Greva SANITAS nu se termină! Ea se suspendă până la apariția unui nou proiect de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice”, se arată în mesaj. Până atunci, membrii SANITAS vor continua să poarte banderole și vor rămâne „în alertă”.
Senatul a dat undă verde Codului Urbanismului și Acordului de împrumut SAFE. Suma pe care a evitat România să o piardă din PNRR
Senatul a aprobat acordul SAFE. România poate accesa aproape 17 miliarde de euro pentru apărare Senatul a adoptat joi proiectul de lege pentru aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 euro. Proiectul a fost aprobat cu 83 de voturi pentru, 35 împotrivă și două abțineri, iar după promulgare va permite României să utilizeze fondurile destinate consolidării capacităților de apărare. Acordul SAFE a fost semnat la București, la 12 mai 2026, și ulterior la Bruxelles, în 20 și 21 mai 2026. Potrivit proiectului de lege, plata datoriei aferente acestui împrumut, inclusiv rambursarea capitalului, costurile de finanțare, administrarea lichidităților și celelalte cheltuieli asociate, va fi asigurată de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu legislația privind datoria publică. Finanțarea va fi gestionată prin mecanismul folosit de Guvern pentru împrumuturile contractate în vederea acoperirii deficitului bugetar, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat joi că aprobarea acordului SAFE reprezintă una dintre cele mai importante decizii adoptate în sesiunea extraordinară. „Au mai fost adoptate câteva legi importante, așa cum spuneam la început. Cea mai importantă dintre aceste este legea de aprobare a Acordului SAFE pentru România, care permite utilizarea celui împrumut de aproape 17 miliarde de euro necesar pentru apărarea României. De asemenea, legea merge la promulgare. Am reușit să facem lucruri bune pentru România, am reușit să salvăm bani, am reușit să contribuim la îmbunătățirea securității României prin aprobarea acordului SAFE și vedem în ultima perioadă cu ce avem de-a face și înțelegem, cred că, mai bine decât oricând cât este de necesar acest acord și cât de mult avem nevoie de îmbunătățirea înzestrării armatei”, a spus Mircea Abrudean. După votul favorabil din Senat, legea va fi trimisă președintelui României pentru promulgare. Știrea inițială Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), cunoscut drept noul Cod al Urbanismului, a fost adoptat joi de Parlament, după ce a primit votul Senatului, în calitate de for decizional, la o zi după aprobarea în Camera Deputaților. Ministerul Dezvoltării afirmă că noua lege simplifică procedurile din domeniul construcțiilor, reduce birocrația, fiind una dintre multele reforme importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că adoptarea Codului Urbanismului permite României să îndeplinească un jalon important din PNRR și să evite pierderea a 972 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. „Codul Urbanismului aduce simplificări substanţiale în domeniul construcţiilor, dar şi rigoare şi responsabilitate pentru instituţiile publice implicate. Digitalizăm procesele de avizare, legea oferă siguranţă în amenajarea localităţilor în care trăim şi înseamnă 972 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, pe care România nu le va pierde prin adoptarea acestui jalon inclus în PNRR”, a declarat, miercuri, ministrul. „Am aprobat câteva legi foarte importante pentru România, dintre care două sunt jaloane PNRR, aprobate în calitate de Camera Inițială de Camera Deputaților, Senatul fiind Cameră Decizională. E vorba de codul urbanismului și amenajării teritoriului. O lege extrem de importantă. Pentru prima dată, după 1989, avem un astfel de cod care conține toate reglementările date în 36 de ani și care valorează 972 de milioane de euro, adică valoarea unui spital regional cu toate dotările aferente.”, a declarat joi Mircea Abrudean, președintele Senatului. Potrivit Ministerului Dezvoltării, noul Cod reprezintă o reformă esențială pentru modernizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Acesta reunește într-un singur act normativ prevederi care până acum erau cuprinse în 21 de acte legislative distincte și introduce reguli atât pentru marile orașe, cât și pentru comunitățile din mediul rural. Una dintre cele mai importante schimbări este digitalizarea completă a procesului de emitere a certificatelor de urbanism, avizelor și autorizațiilor de construire. Ministerul Dezvoltării va crea o platformă digitală națională care va funcționa ca ghișeu unic pentru toate procedurile de avizare. Potrivit noii legi, termenul pentru emiterea unei autorizații de construire ar urma să scadă la aproximativ 65 de zile, față de patru-opt luni în prezent. De asemenea, documentațiile de urbanism vor fi aprobate într-un timp mult mai scurt. Planurile Urbanistice Generale (PUG) vor putea fi avizate în șase până la 12 luni, comparativ cu trei-cinci ani în prezent, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) în aproximativ șapte luni și jumătate, iar Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) vor deveni proceduri simplificate, cu termene de una până la două săptămâni. Legea pune în aplicare și rezultatul referendumului organizat în București în 2024, convocat de Nicușor Dan. Începând cu 1 noiembrie 2028, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire din Capitală vor fi emise de Primăria Municipiului București, prin aparatul de specialitate al primarului general, și nu de primăriile de sector. Aplicarea acestei prevederi a fost însă amânată până în mandatul viitorului primar general, în urma unui amendament susținut de PSD. Tot până în iulie anul viitor va trebui stabilită metodologia privind reorganizarea structurilor de specialitate și transferul personalului de la sectoare către Primăria Capitalei. Noul Cod introduce și obligații suplimentare pentru dezvoltatorii imobiliari. Cei care construiesc ansambluri rezidențiale cu peste 500 de locuințe vor contribui financiar la dezvoltarea infrastructurii locale. Fondurile vor putea fi folosite pentru construirea de creșe, grădinițe, școli și alte investiții necesare noilor cartiere. Ministerul Dezvoltării precizează că legislația privind protejarea spațiilor verzi nu va fi modificată, iar prevederile existente rămân în vigoare. Printre noile măsuri se regăsesc și înființarea Registrului Național al Construcțiilor, noi reguli privind certificarea firmelor din domeniu, introducerea răspunderii legale pentru proiectanți și ceilalți specialiști implicați în procesul de avizare. Totodată, legea propune accelerarea investițiilor publice, prin eliminarea unor blocaje administrative. Studiile de fezabilitate vor putea fi realizate mai rapid, pe baza unor indicatori de referință. Proiectul tehnic va rămâne valabil pe toată durata execuției lucrărilor. Ministerul Dezvoltării a mai anunțat că prevederile noului Cod al Urbanismului vor intra în vigoare la 15 zile după promulgarea legii.
Parlamentarii, chemați din vacanță. Sesiune extraordinară cu mize de miliarde: PNRR, împrumutul SAFE și criza politică
Cele două Camere au fost convocate în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie. Senatul va avea luni, de la ora 14:00, o ședință de plen desfășurată atât la Palatul Parlamentului, cât și online, urmată, în restul săptămânii, de lucrări în comisiile permanente. Convocarea are loc pe fondul crizei politice și al funcționării unui Guvern interimar, în timp ce partidele încearcă să ajungă la un acord pentru formarea unui nou Executiv. Lipsa unui consens politic riscă să întârzie reforme de care depinde accesarea ultimelor fonduri disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele aflate pe masa deputaților Potrivit ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, printre proiectele care ar urma să fie dezbătute se numără Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, modificări ale legislației din sănătate și acordarea primelor de carieră pentru personalul din învățământ. Pe listă se mai află proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității, precum și cel referitor la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Majoritatea inițiativelor vor putea intra în dezbaterea plenului numai dacă vor primi, la timp, rapoartele comisiilor parlamentare. Una dintre cele mai importante inițiative este aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană. Proiectul este dezbătut în procedură de urgență, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată, iar Senatul urmând să aibă votul decizional. SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei” – este un instrument european prin care statele membre pot contracta împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente militare, consolidarea industriei europene de apărare și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală. României i-a fost aprobată o finanțare maximă de 16.680.055.394 de euro, una dintre cele mai mari alocări din program. Din această sumă, prefinanțarea stabilită la nivel european depășește 2,5 miliarde de euro. Ce va dezbate Senatul Pe ordinea de zi a Senatului se află un proiect privind recompensarea angajaților administrației fiscale și vamale în funcție de performanțele în colectarea veniturilor, precum și modificări ale Codului administrativ. Senatorii vor discuta și două proiecte de modificare a legislației fiscal-bugetare. Acestea au legătură inclusiv cu problemele apărute pe piața imobiliară și cu aplicarea cotei reduse de TVA pentru anumite locuințe, după blocajele administrative semnalate în ultimele săptămâni. Ordinea de zi poate fi completată pe parcursul săptămânii cu inițiative adoptate de Camera Deputaților, motiv pentru care lucrările comisiilor sunt programate până vineri, 31 iulie. Miza PNRR: miliarde de euro și reforme întârziate Principala miză a sesiunii extraordinare rămâne adoptarea proiectelor asumate în relația cu Comisia Europeană. PNL a estimat la aproximativ trei miliarde de euro valoarea ultimei cereri de plată din granturi, în timp ce Guvernul interimar a asociat șase reforme restante cu peste 4,5 miliarde de euro pe care România trebuie să le mai încaseze. Printre cele mai sensibile reforme se află noua lege a salarizării bugetarilor. Proiectul nu apare în forma actuală a ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, iar negocierile dintre partide nu au dus până acum la un acord. PSD a anunțat că nu va susține forma propusă de Guvernul interimar și a cerut amendamente privind salariile din educație, sănătate și apărare. Dispute există și în privința reformei legislației de integritate și a unor modificări din Codul administrativ. Orice schimbare adoptată de Parlament trebuie însă să rămână compatibilă cu jaloanele negociate cu reprezentanții Comisiei Europene. Sesiune extraordinară pe fondul crizei politice Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut partidelor să pună temporar pe pauză disputele politice și a propus formarea unui „comitet de criză” informal, cu reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, care să pregătească soluțiile legislative urgente până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Propunerea nu a întrunit însă consensul partidelor. PNL a respins ideea unei structuri informale, susținând că actualele comisii și proceduri parlamentare sunt suficiente pentru adoptarea proiectelor urgente.
Adio, Legea 4! Parlamentul a votat Legea Paraschiv cu modificările care revoluționează sportul românesc: libertate pentru suporteri, bere pe stadion și surse noi de venit pentru cluburi și federații
Ziua de 30 iunie 2026 va schimba aproape sigur sportul românesc. De la experiența românilor pe stadioane și în arenele sportive, la veniturile cluburilor și federațiilor. Adio, Legea 4! Parlamentul a votat legea Paraschiv: libertate pentru suporteri, bere pe stadion, pirotehnice și multe altele! ProSport îți dezvăluie în EXCLUSIVITATE toate detaliile, prima reacție din partea inițiatorului acestui proiect, deputatul AUR de Iași Ciprian Paraschiv, și modificările care revoluționează sportul românesc. În ianuarie 2025, ProSport a publicat în exclusivitate aici toate informațiile despre proiectul menit să restructureze complet controversata Lege 4. Publicația noastră a fost singura care încă de atunci a urmărit pas cu pas și te-a informat constant și în exclusivitate cu evoluția tumultuoasă a evenimentelor. Firul poveștii, pe scurt. Ciprian Paraschiv, deputat AUR de Iași și președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților a elaborat un proiect de lege, după consultări cu cluburi, federații, organizații ale suporterilor, FRF, LPF, AFAN, COSR. Însă, pe finalul anului 2025, deputatul PNL Ionuț Stroe a apărut „pe piață” cu un proiect care aborda tot Legea 4! Noile prevederi propuse, diametral opuse pe alocuri față de cele din Legea Paraschiv. Le puteți consulta în interviul amplu oferit de Ionuț Stroe aici. Concret, Legea Paraschiv viza eliminarea zonelor-tampon de pe stadioane, permiterea consumului de bere în arenele sportive, eliminarea abuzurilor împotriva suporterilor, reguli dedicate accesului persoanelor cu nevoi speciale la evenimentele sportive, show-uri pirotehnice în mediu controlat. Legea Stroe, mai nimic din toate acestea! Jocul politic, dezvăluit aici de ProSport, a lăsat lucrurile în aer. Legea Paraschiv a fost blocată luni în șir pe circuitul procesului legislativ. Iar Legea Stroe a fost promovată major, potrivit surselor noastre. Doar că, azi, situația s-a răsturnat. Definitiv! Parlamentul a votat Legea Paraschiv, așadar adio, Legea 4! Cu 242 de voturi din 284 de parlamentari prezenți! Totodată, s-a „evaporat” și scenariul proiectului promovat de deputatul Ionuț Stroe. Deputatul Ciprian Paraschiv. FOTO: facebook Ciprian Paraschiv Prima reacție din partea inițiatorului pentru Legea Paraschiv Ciprian Paraschiv, fost căpitan la Poli Iași și conducător al acestui club, ulterior manager în cadrul FRF și delegat UEFA, oferă prima reacție după victoria obținută, el fiind principalul inițiator al proiectului: „Le mulțumesc colegilor din Parlament pentru că au înțeles menirea reală a acestui proiect esențial pentru viitorul României prin sport: fără abuzuri, experiență la nivel de 2026 pe stadioane și arene, dezvoltare pentru cluburi!” Deputatul aflat la primul mandat, care recent a reușit să promoveze și proiectul prin care meciurile României la Mondialele și Europenele de handbal vor fi transmite live și gratuit la tv, completează: „E victoria suporterilor, în primul rând, a cluburilor și a fenomenului sportiv per ansamblu. Pentru că soluțiile noastre, împreună, după consultări reale, au devenit lege. Aștept promulgarea din partea Președintelui pentru ca românii să se bucure de sport încă din noul sezon!” Ce modificări revoluționează sportul românesc: libertate pentru suporteri! Prin Legea Paraschiv, strigătul devenit deja celebru pe stadioanele de la noi, „libertate pentru suporteri”, are cadrul pentru a deveni realitate. Dispare posibilitatea ca fanii să primească interdicție pe arenele sportive doar în baza procesului verbal al forțelor de ordine, cum specifica Legea 4! De-acum înainte, doar o instanță poate lua această măsură împotriva faptelor grave când acestea sunt comise de fani. În plus, fanii din peluze își pot manifesta susținerea prin steaguri întinse pe garduri, lucru sancționat de Legea 4 anterior. Totodată, vor exista zone distincte în peluză fără scaune, astfel că aceștia pot sta și în picioare, nu obligatoriu pe scaune, ca până acum. FOTO: SportPictures Bere pe stadion, show-uri pirotehnice, eliminarea zonei-tampon Totodată, mai mulți români vor putea participa la evenimentele sportive. Până azi, legea prevedea obligativitatea unei zone-tampon, practic sectoare din arenă unde NU se puteau comercializa bilete, invocându-se rațiuni de siguranță. Eliminarea zonei-tampon înseamnă, automat, și surse în plus de venit pentru cluburile și federațiile organizatoare de evenimente sportive. Acestea și fanii sunt și beneficiarii unei alte noutăți: permiterea comercializării și consumului de bere și băuturi slab alcoolizate la evenimentele sportive! Cluburile vor obține mai mulți bani, firește, printr-o sursă nouă la bugete, iar românii vor avea o experiență la meciuri, indiferent de sport, așa cum se poate în atât de multe țări europene și la atât de multe competiții majore! Persoanele cu nevoi speciale vor avea în premieră reguli dedicate pe care organizatorii de evenimente sunt obligați să le respecte, astfel încât accesul spre o experiență completă să fie asigurat într-un mod adaptat. Mai departe, show-urile pirotehnice vor fi permise prin Legea Paraschiv! În mediu controlat, puse în practică de firme specializate, cu respectarea unui set strict de reguli pentru siguranța fanilor. Dar vor deveni realitate și nu vor mai constitui un element interzis.
Cum poate fi deblocată piața imobiliară din România. Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) propune un plan urgent în trei puncte-cheie
„Legea Nordis” – Legea nr. 207/2025 – a fost concepută ca o formă de protecție în fața unor posibile fraude imobiliare cărora le-ar putea cădea victime cumpărători bine intenționați. Achitarea unor locuințe „doar pe hârtie” constituie un pericol, dar „Legea Nordis”, potrivit specialiștilor în domeniul imobiliar, a ridicat și numeroase semne de întrebare și chiar controverse majore. Specialiștii reclamă lipsa de protecție în caz de insolvență a dezvoltatorului, dar și blocajele birocratice și scumpirile pe care le-ar putea genera pe piața imobiliară. Și juriștii, la rândul lor, avertizează că legea nu oferă o plasă de siguranță cumpărătorilor dacă dezvoltatorul dă faliment și intră în insolvență. Regulile stricte impuse de „Legea Nordis” îi obligă pe dezvoltatori să apeleze la bănci. Există riscul, astfel, ca noile locuințe să fie mult mai scumpe pentru cumpărătorul final. În acest context controversat, Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) a transmis la Camera Deputaților o solicitare cu privire la Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, în forma sa recent modificată. „Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime” Potrivit FIDES, piața imobiliară din România traversează o perioadă dificilă. Este legată de dificultăți practice de aplicare a noilor dispoziții. „Observațiile dezvoltatorilor, băncilor, notarilor și camerei notarilor publici converg. Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime, fără un plus real de protecție pentru consumator. Propunerile noastre sunt precizări tehnice care asigură consecvența dispozițiilor, clarifică termenii ambigui și așază un cadru coerent de reglementare, aliniat scopului protectiv al legii. Un dialog deschis între decidenți, mediul profesional și asociațiile reprezentative conduce la o soluție echilibrată. Având în vedere urgența blocajelor semnalate, vă rugăm respectuos să susțineți adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care soluțiile agreate să producă efecte fără întârziere”, a transmis FIDES prin intermediul unui comunicat de presă. Care sunt scopurile principale ale legii Conform FIDES, legea are trei scopuri principale prin care se urmărește protejarea intereselor cumpărătorilor. 1. Limitarea sumelor încasate cu titlu de rezervare și avans de la promitenții-cumpărători persoane fizice. Este un demers necesar pentru a evita expunerea acestora la un risc financiar disproporționat față de stadiul de execuție al unității achiziționate. 2. Obligația dezvoltatorului de a utiliza sumele primite cu titlu de rezervare și avans exclusiv pentru dezvoltarea proiectului imobiliar în care se află unitatea achiziționată. Sumele sunt depuse în contul dedicat, pentru a evita deturnarea fondurilor către alte proiecte sau destinații și pentru a asigura trasabilitatea utilizării lor pe toată durata execuției. 3. Instituirea unui mecanism de publicitate imobiliară (notarea autorizației de construire și a promisiunii bilaterale în cartea funciară). Acest mecanism face imposibilă promisiunea de vânzare a aceleiași unități locative către mai mulți cumpărători și conferă promitentului-cumpărător certitudinea drepturilor dobândite. Propunerile FIDES FIDES a transmis către Camera Deputaților și propunerile considerate a fi necesare pentru ca legea să nu ridice semne de întrebare. 1. Legea nr. 10/1995 nu cuprinde o secțiune dedicată definițiilor termenilor introduși prin Legea nr. 207/2025. Singura construcție definițională existentă apare la art. 6 alin. (2) („În sensul prezentei legi, factorii implicați […] sunt: […]„), formulare pe care propunerea de mai jos o preia ca model redacțional. Art. 22 alin. (6): „(6) Sumele achitate de cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare se depun într-un cont bancar distinct al dezvoltatorului, dedicat edificării proiectului pentru care s-a plătit avansul, și pot fi cheltuite de acesta numai în scopul dezvoltării respectivului proiect și numai cu ștampila «bun de plată» a persoanei responsabile/dirigintelui de șantier, pentru partea de rezistență maximum 25% din preț și ulterior finalizării acesteia, pentru partea de instalații maximum 20% din preț”. Legea nr. 10/1995 (în forma modificată prin Legea nr. 207/2025) nu cuprinde o reglementare anume, disctinctă, adecvată persoanelor juridice. Potrivit aceluiași comunicat, propunerile FIDES sunt „rezultatul unui proces de dezbatere inițiat în februarie 2026, la care au contribuit asociații profesionale, reprezentanți ai executivului și parlamentari”.
Comisiile de Apărare împuternicesc SRI şi MAI pe SAFE
Comisiile de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat şi Camera Deputaţilor se reunesc joi, în format online, pentru a-i delega pe cei din SRI şi MAI să încheie contractele de achiţie prin SAFE. Potrivit legislaţiei, aceste demersuri ar fi trebuit să aibă loc cu votul parlamentarilor, însă s-a adoptat varianta simplificată de acordare a unei aprobări prealabile din partea senatorilor şi deputaţilor. „Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică si siguranță națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finantare prin Instrumentul „Actiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi sigurantă națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finanțare prin instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Serviciului Român de Informații”, se arată în invitaţia pe care au primit-o parlamentarii. În cadrul aceleiaşi şedinţe online, urmează să fie aprobat şi proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente. RECOMANDAREA AUTORULUI: Miruță anunță că a „salvat” Uzina Sadu: „Este unul dintre proiectele din SAFE cu producție 100% în România” / „Asta înseamnă să îți pese!” Grindeanu ridiculizează PNL pentru decizia de a nu mai face guvern cu PSD: “Mandatul lui Ilie Bolojan a încetat, oricât ar încerca unii să-l țină în geam cum se zice – ca pe bătrâni să le ia pensia”
Strigătul lui Gică Hagi declanșează revoluția în sportul românesc! Direct din Parlament: Am demarat proiectul de reconfigurare pentru legea sponsorizării
Un proiect de lege menit să producă schimbări majore în sportul românesc e gata să intre în acțiune, iar ProSport are toate detaliile, în exclusivitate, despre inițiativa prin care finanțarea federațiilor și cluburilor s-ar putea modifica într-o direcție firească în sportul de performanță. La câteva zile după ce Gică Hagi, în conferința de prezentare ca selecționer al echipei naționale, a adresat un mesaj public fără echivoc înspre cei mai bogați oameni din România, solicitându-le să investească în fotbal (mesajul integral AICI), un deputat anunță demararea unui proiect de maximă importanță pentru întregul ecosistem sportiv din țara noastră. Președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților, Ciprian Paraschiv este inițiatorul proiectului de restructurare pentru Legea 4, cel susținut de cluburi și suporteri, dar și al proiectului Legea 40%, aflat în pronunțare la Curtea Constituțională, prin care ordinul de ministru Novak referitor la utilizarea 40% români pe teren în sporturile de echipă să devină literă de lege. Acum, fostul căpitan și ulterior conducător al Politehnicii Iași anunță că e pregătit să demareze încă un proiect amplu dedicat sportului românesc: reconfigurarea legii sponsorizării! Și, în exclusivitate pentru ProSport, deputatul AUR de Iași detaliază direct din Parlament contextul și motivele pentru care a pornit această inițiativă: „Cred că toți ne dorim ca sportul de performanță să nu mai aibă legătură cu banii publici, din mai multe motive. În primul rând, doar așa putem vorbi de cluburi stabile pe termen mediu și lung, cu strategii și performanță. Când tu depinzi majoritar sau în totalitate de fondurile alocate de un primar sau de un președinte de consiliu județean, iar el dispare din peisaj, ești deseori obligat să intri în insolvență sau chiar să pui lacătul pe ușă! E anormal! Apoi, având în vedere fluxul de finanțare complicat dinspre autorități, se ajunge la blocaje financiare, adică salarii restante față de jucători, antrenori și ceilalți salariați. Nu în ultimul rând, banii publici nu au ce să caute în sportul de performanță, pentru că aduc imixtiune politică, rolul lor e în infrastructura sportivă, în zona juvenilă, în alte direcții de susținere a sportului” FOTO: Mihai Pop, ProSport „Am auzit cu toții strigătul lui Gică Hagi din conferința lui de prezentare ca selecționer al României. Vrem toți ca bogații României să vină cu o parte din banii lor spre sportul românesc! Doar așa ne vom dezvolta sportiv, dar și ca societate modernă. Tocmai de-aceea voi demara acest proiect. Hai să arătăm că fiecare poate avea de câștigat și, împreună, ne putem dezvolta sportul dar și ca țară, prin sport!” „Construim echipa de lucru, fixăm calendarul de consultări în Comisie și trecem la treabă!” Pentru Ciprian Paraschiv, restructurarea legii sponsorizării, mai exact Legea 32/1994, ar putea deschide o interfață spectaculoasă, atractivă pentru mediul privat, și un punct de plecare vital pentru bunăstarea cluburilor, a federațiilor și a sportivilor: „Cea mai puternică modalitate prin care ne putem îndrepta spre normalitate, adică spre un sport românesc de performanță susținut de investițiile private, e să construim un cadru normativ care să sprijine perspectiva. Să oferi prin legea sponsorizării atât canalele optime prin care federațiile și cluburile să poată primi un sprijin financiar consistent dinspre privat, dar în același timp, să pui în fața mediului de business o interfață atractivă. Nu doar cluburi sănătoase și performanța sportivă propriu-zisă, ci și facilități financiare pentru antreprenorii români. Să fie clar și concret beneficiul lor atunci când bagă fiecare euro în sportul românesc! Iar când sportul românesc de performanță va deveni finanțat în proporție covârșitoare din mediul privat, inclusiv autoritățile locale vor rămâne cu un buget mai consistent, banii cetățenilor se vor putea îndrepta spre zone de investiții fierbinți, dincolo de sport” FOTO: facebook Ciprian Paraschiv Concret, ce să așteptăm în perioada imediat următoare? Care ar fi pașii de început în acest proiect și cum se va găsi forma unui proiect de lege care să ducă spre o situație care sună atât de bine? Explică Ciprian Paraschiv: „În perioada următoare voi fixa un calendar de consultări în Comisia pentru tineret și Sport din Camera Deputaților și voi construi o echipă de lucru dedicată proiectului de reconfigurare a legii sponsorizării, deopotrivă în beneficiul sportului românesc și al mediului privat din România. Trecem la treabă! Consultări temeinice în Comisie, în urma cărora vreau să dezbatem propunerile punctuale și problemele fiecărei zone de impact și să preluăm în noua lege tot ce e bun. Așa cum am procedat și în elaborarea proiectului pentru restructurarea Legii 4. Împreună cu echipa de lucru ne vom întâlni cu reprezentanți ai mediului de privat și ai asociațiilor antreprenoriale, cu conducerile cluburilor sportive care reprezintă deja un exemplu de bune practici în atragerea finanțărilor private, apoi cu cluburile care depind majoritar de bani publici în acest moment, ca să explorăm fiecare cazuistică și să identificăm soluțiile cele mai bune. În paralel, consultări cu juriști de calibru din zona fiscală și financiară, bineînțeles”
Ce urmează cu Legea 4. Revolta fotbalului românesc lasă trei scenarii deschise pe masa Parlamentului
Legea 4 a fost ani la rând subiect de proteste din partea suporterilor, pe stadioane sau în mediul online. Însă, în aceste zile, proiectul deputatului Ionuț Stroe pentru modificarea acesteia care a stârnit realmente revolta fotbalului românesc lasă deschise trei scenarii pe masa parlamentarilor! Majoritatea marilor cluburi au reacționat prin comunicate oficiale virulente, de la Universitatea Craiova și Rapid, până la Dinamo, FC Argeș, Oțelul Galați, U Cluj, Petrolul Ploiești, și Farul Constanța .Organizațiile suporterilor sunt în aceeași direcție, iar ultima etapă din Superliga a completat cu reacții dure pe multe arene din România. Ce urmează cu Legea 4? E întrebarea la care ProSport răspunde azi pe baza informațiilor obținute în exclusivitate din partea surselor din lumea politică. Ce urmează cu Legea 4. Proiectul Paraschiv e momentan în stand-by Pentru a înțelege, întâi de toate, contextul, să punctăm cronologia evenimentelor și care sunt diferențele dintre actuala Legea 4, Proiectul Paraschiv și Proiectul Stroe, acesta din urmă stârnind revolta fotbalului românesc. Legea 4, cunoscută și drept Legea Mitică Dragomir, după inițiatorul ei, e în vigoare încă din 2008. La începutul anului trecut, așa cum ProSport anunța în exclusivitate aici, deputatul AUR Ciprian Paraschiv a demarat un proiect de restructurare a legii, pe care de aici înainte îl vom numi „Proiectul Paraschiv”. Deputatul, care este și președinte al Comisiei pentru tineret și sport de la Camera Deputaților, a organizat o serie amplă de consultări, în ședințe diferite, cu toți cei implicați în fenomenul sportiv. Federații, organizații de suporteri, cluburi din Superliga, autorități și forțe de ordine etc. Pe baza acestor consultări, a redactat proiectul său pentru restructurarea Legii 4. Fotomontaj ProSport Cele mai importante noutăți aduse de Proiectul Paraschiv: eliminarea interdicției pe stadioane doar în baza unui proces-verbal întocmit de forțele de ordine dispariția zonelor-tampon de pe stadioane permiterea consumului de bere și băuturi slab alcoolizate la evenimentele sportive show-uri pirotehnice permise în mediu controlat proceduri pentru accesul persoanelor cu nevoi speciale la evenimentele sportive Proiectul Paraschiv a primit în toamnă avize pozitive din partea Senatului, dar apoi interesele politice au sistat totul! ProSport a dezvăluit aici încă din decembrie detaliile planului din culise menit să blocheze inițiativa. Potrivit informațiilor venite pe surse din Parlament, forțele de ordine vor o lege și mai strictă decât cea actuală, în totală contradicție cu demersul lui Paraschiv, iar parlamentarii PSD, PNL și USR ar fi primit directive de partid să nu mai susțină, până la capăt, un proiect inițiat de un deputat AUR. Proiectul Stroe a trecut „ca gâsca prin apă” și a stârnit revolta Opozanții de mai sus ai Proiectului Paraschiv au elaborat un proiect separat, avându-l ca inițiator pe deputatul PNL Ionuț Stroe, fost ministru al Sportului, pe care îl vom denumi de-aici înainte Proiectul Stroe. Acesta a ieșit „pe piață” la finalul anului trecut, aproape concomitent cu momentul în care Proiectul Paraschiv a fost distribuit la Camera Deputaților, de către Biroul Permanent, spre nu mai puțin de 5 comisii spre raportare și alte 2 spre avizare! FOTO: facebook Ce înseamnă asta? Explică surse politice: „Proiectul lui Paraschiv avea avize pozitive de la Senat, dar ca să treacă și de Camera Deputaților și să ajungă apoi, finalmente la vot, în plen, l-au obligat acum să treacă prin cinci comisii diferite de unde să ia raport pozitiv. E o decizie excesivă și fără rost, proiectul e trimis inclusiv la comisia pentru învățământ sau la comisia care se ocupă de culte… Au făcut asta pentru că orice raport negativ, de la oricare din comisii, înseamnă că proiectul nu mai ajunge spre votare! L-au blocat, complicându-i parcursul. Iar proiectul lui Stroe, până acum, a trecut ca gâsca prin apă…” Proiectul Stroe, fără să aibă consultări, potrivit surselor ProSport și așa cum confirmă comunicatele cluburilor din Superliga, cu suporterii sau cu cluburile, a mers la Senat unde a primit… aviz negativ din partea Comisiei pentru Tineret și Sport! Însă a continuat parcursul legislativ, pentru că nu i s-a cerut și raport de la această comisie, ci doar aviz! Și, cu un mare scandal, a fost votat de Senat. Urmează ca proiectul Stroe să fie și el distribuit, acum, la comisiile din Camera Deputaților. Va ajunge oare tot la cinci comisii diferite pentru raportare și alte trei pentru avizare, precum Proiectul Paraschiv? Principalele nemulțumiri ale suporterilor și cluburilor vizavi de Proiectul Stroe: amenzi și sancțiuni de cinci ori mai mari decât în actuala Lege 4 legalizarea abuzurilor costuri noi, nejustificate, puse în sarcina cluburilor prevederi absurde: consum de bere pe stadion permis dar doar când nu te uiți la meci! FOTO: facebook Ce urmează cu Legea 4. Scenariul unu: „Nu vreau să-mi imaginez ce va ieși!” Având în vedere contextul de mai sus, la acest moment se deschid trei scenarii pe masa parlamentarilor, potrivit informațiilor oferite în exclusivitate pentru ProSport de surse din lumea politică. Primul dintre acestea ar însemna ca Proiectul Stroe să devină, până la urmă, noua Lege. Detaliază un deputat cu mai multe mandate experiență: „Miza e în mâinile celor de la PSD, ca să fiu sincer. Dacă PSD își asumă să ia pe piept toată furia asta produsă în fotbal, la nivel de suporteri și de cluburi, ca să facă pe placul PNL, care a inițiat proiectul prin Stroe teoretic, în cadrul unui târg politic, atunci desfășurarea e simplă. Proiectul lui Paraschiv va fi trântit cu raport negativ pe la vreo comisie și nu va mai ajunge la vot, proiectul lui Stroe va trece ușurel și pe la comisiile din Camera Deputaților, apoi se va vota în plen cu sprijinul PSD și gata! Un exercițiu de forță, practic. Dar nu vreau să-mi imaginez ce va ieși în discuțiile interne la PSD pe această temă: pe de o parte, direcția momentului e clar anti-PNL și Bolojan, pe de altă parte, ar trebui să susțină un proiect AUR pe față!” Scenariul doi: „E și un test, dacă voturile sunt azi peste sau sub târgul politic” Al doilea scenariu ar fi cel prin care Proiectul Paraschiv ar ajunge să fie noua lege, în acord cu voința suporterilor și