Cum poate fi deblocată piața imobiliară din România. Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) propune un plan urgent în trei puncte-cheie
„Legea Nordis” – Legea nr. 207/2025 – a fost concepută ca o formă de protecție în fața unor posibile fraude imobiliare cărora le-ar putea cădea victime cumpărători bine intenționați. Achitarea unor locuințe „doar pe hârtie” constituie un pericol, dar „Legea Nordis”, potrivit specialiștilor în domeniul imobiliar, a ridicat și numeroase semne de întrebare și chiar controverse majore. Specialiștii reclamă lipsa de protecție în caz de insolvență a dezvoltatorului, dar și blocajele birocratice și scumpirile pe care le-ar putea genera pe piața imobiliară. Și juriștii, la rândul lor, avertizează că legea nu oferă o plasă de siguranță cumpărătorilor dacă dezvoltatorul dă faliment și intră în insolvență. Regulile stricte impuse de „Legea Nordis” îi obligă pe dezvoltatori să apeleze la bănci. Există riscul, astfel, ca noile locuințe să fie mult mai scumpe pentru cumpărătorul final. În acest context controversat, Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) a transmis la Camera Deputaților o solicitare cu privire la Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, în forma sa recent modificată. „Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime” Potrivit FIDES, piața imobiliară din România traversează o perioadă dificilă. Este legată de dificultăți practice de aplicare a noilor dispoziții. „Observațiile dezvoltatorilor, băncilor, notarilor și camerei notarilor publici converg. Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime, fără un plus real de protecție pentru consumator. Propunerile noastre sunt precizări tehnice care asigură consecvența dispozițiilor, clarifică termenii ambigui și așază un cadru coerent de reglementare, aliniat scopului protectiv al legii. Un dialog deschis între decidenți, mediul profesional și asociațiile reprezentative conduce la o soluție echilibrată. Având în vedere urgența blocajelor semnalate, vă rugăm respectuos să susțineți adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care soluțiile agreate să producă efecte fără întârziere”, a transmis FIDES prin intermediul unui comunicat de presă. Care sunt scopurile principale ale legii Conform FIDES, legea are trei scopuri principale prin care se urmărește protejarea intereselor cumpărătorilor. 1. Limitarea sumelor încasate cu titlu de rezervare și avans de la promitenții-cumpărători persoane fizice. Este un demers necesar pentru a evita expunerea acestora la un risc financiar disproporționat față de stadiul de execuție al unității achiziționate. 2. Obligația dezvoltatorului de a utiliza sumele primite cu titlu de rezervare și avans exclusiv pentru dezvoltarea proiectului imobiliar în care se află unitatea achiziționată. Sumele sunt depuse în contul dedicat, pentru a evita deturnarea fondurilor către alte proiecte sau destinații și pentru a asigura trasabilitatea utilizării lor pe toată durata execuției. 3. Instituirea unui mecanism de publicitate imobiliară (notarea autorizației de construire și a promisiunii bilaterale în cartea funciară). Acest mecanism face imposibilă promisiunea de vânzare a aceleiași unități locative către mai mulți cumpărători și conferă promitentului-cumpărător certitudinea drepturilor dobândite. Propunerile FIDES FIDES a transmis către Camera Deputaților și propunerile considerate a fi necesare pentru ca legea să nu ridice semne de întrebare. 1. Legea nr. 10/1995 nu cuprinde o secțiune dedicată definițiilor termenilor introduși prin Legea nr. 207/2025. Singura construcție definițională existentă apare la art. 6 alin. (2) („În sensul prezentei legi, factorii implicați […] sunt: […]„), formulare pe care propunerea de mai jos o preia ca model redacțional. Art. 22 alin. (6): „(6) Sumele achitate de cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare se depun într-un cont bancar distinct al dezvoltatorului, dedicat edificării proiectului pentru care s-a plătit avansul, și pot fi cheltuite de acesta numai în scopul dezvoltării respectivului proiect și numai cu ștampila «bun de plată» a persoanei responsabile/dirigintelui de șantier, pentru partea de rezistență maximum 25% din preț și ulterior finalizării acesteia, pentru partea de instalații maximum 20% din preț”. Legea nr. 10/1995 (în forma modificată prin Legea nr. 207/2025) nu cuprinde o reglementare anume, disctinctă, adecvată persoanelor juridice. Potrivit aceluiași comunicat, propunerile FIDES sunt „rezultatul unui proces de dezbatere inițiat în februarie 2026, la care au contribuit asociații profesionale, reprezentanți ai executivului și parlamentari”.
Comisiile de Apărare împuternicesc SRI şi MAI pe SAFE
Comisiile de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat şi Camera Deputaţilor se reunesc joi, în format online, pentru a-i delega pe cei din SRI şi MAI să încheie contractele de achiţie prin SAFE. Potrivit legislaţiei, aceste demersuri ar fi trebuit să aibă loc cu votul parlamentarilor, însă s-a adoptat varianta simplificată de acordare a unei aprobări prealabile din partea senatorilor şi deputaţilor. „Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică si siguranță națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finantare prin Instrumentul „Actiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi sigurantă națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finanțare prin instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Serviciului Român de Informații”, se arată în invitaţia pe care au primit-o parlamentarii. În cadrul aceleiaşi şedinţe online, urmează să fie aprobat şi proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente. RECOMANDAREA AUTORULUI: Miruță anunță că a „salvat” Uzina Sadu: „Este unul dintre proiectele din SAFE cu producție 100% în România” / „Asta înseamnă să îți pese!” Grindeanu ridiculizează PNL pentru decizia de a nu mai face guvern cu PSD: “Mandatul lui Ilie Bolojan a încetat, oricât ar încerca unii să-l țină în geam cum se zice – ca pe bătrâni să le ia pensia”
Strigătul lui Gică Hagi declanșează revoluția în sportul românesc! Direct din Parlament: Am demarat proiectul de reconfigurare pentru legea sponsorizării
Un proiect de lege menit să producă schimbări majore în sportul românesc e gata să intre în acțiune, iar ProSport are toate detaliile, în exclusivitate, despre inițiativa prin care finanțarea federațiilor și cluburilor s-ar putea modifica într-o direcție firească în sportul de performanță. La câteva zile după ce Gică Hagi, în conferința de prezentare ca selecționer al echipei naționale, a adresat un mesaj public fără echivoc înspre cei mai bogați oameni din România, solicitându-le să investească în fotbal (mesajul integral AICI), un deputat anunță demararea unui proiect de maximă importanță pentru întregul ecosistem sportiv din țara noastră. Președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților, Ciprian Paraschiv este inițiatorul proiectului de restructurare pentru Legea 4, cel susținut de cluburi și suporteri, dar și al proiectului Legea 40%, aflat în pronunțare la Curtea Constituțională, prin care ordinul de ministru Novak referitor la utilizarea 40% români pe teren în sporturile de echipă să devină literă de lege. Acum, fostul căpitan și ulterior conducător al Politehnicii Iași anunță că e pregătit să demareze încă un proiect amplu dedicat sportului românesc: reconfigurarea legii sponsorizării! Și, în exclusivitate pentru ProSport, deputatul AUR de Iași detaliază direct din Parlament contextul și motivele pentru care a pornit această inițiativă: „Cred că toți ne dorim ca sportul de performanță să nu mai aibă legătură cu banii publici, din mai multe motive. În primul rând, doar așa putem vorbi de cluburi stabile pe termen mediu și lung, cu strategii și performanță. Când tu depinzi majoritar sau în totalitate de fondurile alocate de un primar sau de un președinte de consiliu județean, iar el dispare din peisaj, ești deseori obligat să intri în insolvență sau chiar să pui lacătul pe ușă! E anormal! Apoi, având în vedere fluxul de finanțare complicat dinspre autorități, se ajunge la blocaje financiare, adică salarii restante față de jucători, antrenori și ceilalți salariați. Nu în ultimul rând, banii publici nu au ce să caute în sportul de performanță, pentru că aduc imixtiune politică, rolul lor e în infrastructura sportivă, în zona juvenilă, în alte direcții de susținere a sportului” FOTO: Mihai Pop, ProSport „Am auzit cu toții strigătul lui Gică Hagi din conferința lui de prezentare ca selecționer al României. Vrem toți ca bogații României să vină cu o parte din banii lor spre sportul românesc! Doar așa ne vom dezvolta sportiv, dar și ca societate modernă. Tocmai de-aceea voi demara acest proiect. Hai să arătăm că fiecare poate avea de câștigat și, împreună, ne putem dezvolta sportul dar și ca țară, prin sport!” „Construim echipa de lucru, fixăm calendarul de consultări în Comisie și trecem la treabă!” Pentru Ciprian Paraschiv, restructurarea legii sponsorizării, mai exact Legea 32/1994, ar putea deschide o interfață spectaculoasă, atractivă pentru mediul privat, și un punct de plecare vital pentru bunăstarea cluburilor, a federațiilor și a sportivilor: „Cea mai puternică modalitate prin care ne putem îndrepta spre normalitate, adică spre un sport românesc de performanță susținut de investițiile private, e să construim un cadru normativ care să sprijine perspectiva. Să oferi prin legea sponsorizării atât canalele optime prin care federațiile și cluburile să poată primi un sprijin financiar consistent dinspre privat, dar în același timp, să pui în fața mediului de business o interfață atractivă. Nu doar cluburi sănătoase și performanța sportivă propriu-zisă, ci și facilități financiare pentru antreprenorii români. Să fie clar și concret beneficiul lor atunci când bagă fiecare euro în sportul românesc! Iar când sportul românesc de performanță va deveni finanțat în proporție covârșitoare din mediul privat, inclusiv autoritățile locale vor rămâne cu un buget mai consistent, banii cetățenilor se vor putea îndrepta spre zone de investiții fierbinți, dincolo de sport” FOTO: facebook Ciprian Paraschiv Concret, ce să așteptăm în perioada imediat următoare? Care ar fi pașii de început în acest proiect și cum se va găsi forma unui proiect de lege care să ducă spre o situație care sună atât de bine? Explică Ciprian Paraschiv: „În perioada următoare voi fixa un calendar de consultări în Comisia pentru tineret și Sport din Camera Deputaților și voi construi o echipă de lucru dedicată proiectului de reconfigurare a legii sponsorizării, deopotrivă în beneficiul sportului românesc și al mediului privat din România. Trecem la treabă! Consultări temeinice în Comisie, în urma cărora vreau să dezbatem propunerile punctuale și problemele fiecărei zone de impact și să preluăm în noua lege tot ce e bun. Așa cum am procedat și în elaborarea proiectului pentru restructurarea Legii 4. Împreună cu echipa de lucru ne vom întâlni cu reprezentanți ai mediului de privat și ai asociațiilor antreprenoriale, cu conducerile cluburilor sportive care reprezintă deja un exemplu de bune practici în atragerea finanțărilor private, apoi cu cluburile care depind majoritar de bani publici în acest moment, ca să explorăm fiecare cazuistică și să identificăm soluțiile cele mai bune. În paralel, consultări cu juriști de calibru din zona fiscală și financiară, bineînțeles”
Ce urmează cu Legea 4. Revolta fotbalului românesc lasă trei scenarii deschise pe masa Parlamentului
Legea 4 a fost ani la rând subiect de proteste din partea suporterilor, pe stadioane sau în mediul online. Însă, în aceste zile, proiectul deputatului Ionuț Stroe pentru modificarea acesteia care a stârnit realmente revolta fotbalului românesc lasă deschise trei scenarii pe masa parlamentarilor! Majoritatea marilor cluburi au reacționat prin comunicate oficiale virulente, de la Universitatea Craiova și Rapid, până la Dinamo, FC Argeș, Oțelul Galați, U Cluj, Petrolul Ploiești, și Farul Constanța .Organizațiile suporterilor sunt în aceeași direcție, iar ultima etapă din Superliga a completat cu reacții dure pe multe arene din România. Ce urmează cu Legea 4? E întrebarea la care ProSport răspunde azi pe baza informațiilor obținute în exclusivitate din partea surselor din lumea politică. Ce urmează cu Legea 4. Proiectul Paraschiv e momentan în stand-by Pentru a înțelege, întâi de toate, contextul, să punctăm cronologia evenimentelor și care sunt diferențele dintre actuala Legea 4, Proiectul Paraschiv și Proiectul Stroe, acesta din urmă stârnind revolta fotbalului românesc. Legea 4, cunoscută și drept Legea Mitică Dragomir, după inițiatorul ei, e în vigoare încă din 2008. La începutul anului trecut, așa cum ProSport anunța în exclusivitate aici, deputatul AUR Ciprian Paraschiv a demarat un proiect de restructurare a legii, pe care de aici înainte îl vom numi „Proiectul Paraschiv”. Deputatul, care este și președinte al Comisiei pentru tineret și sport de la Camera Deputaților, a organizat o serie amplă de consultări, în ședințe diferite, cu toți cei implicați în fenomenul sportiv. Federații, organizații de suporteri, cluburi din Superliga, autorități și forțe de ordine etc. Pe baza acestor consultări, a redactat proiectul său pentru restructurarea Legii 4. Fotomontaj ProSport Cele mai importante noutăți aduse de Proiectul Paraschiv: eliminarea interdicției pe stadioane doar în baza unui proces-verbal întocmit de forțele de ordine dispariția zonelor-tampon de pe stadioane permiterea consumului de bere și băuturi slab alcoolizate la evenimentele sportive show-uri pirotehnice permise în mediu controlat proceduri pentru accesul persoanelor cu nevoi speciale la evenimentele sportive Proiectul Paraschiv a primit în toamnă avize pozitive din partea Senatului, dar apoi interesele politice au sistat totul! ProSport a dezvăluit aici încă din decembrie detaliile planului din culise menit să blocheze inițiativa. Potrivit informațiilor venite pe surse din Parlament, forțele de ordine vor o lege și mai strictă decât cea actuală, în totală contradicție cu demersul lui Paraschiv, iar parlamentarii PSD, PNL și USR ar fi primit directive de partid să nu mai susțină, până la capăt, un proiect inițiat de un deputat AUR. Proiectul Stroe a trecut „ca gâsca prin apă” și a stârnit revolta Opozanții de mai sus ai Proiectului Paraschiv au elaborat un proiect separat, avându-l ca inițiator pe deputatul PNL Ionuț Stroe, fost ministru al Sportului, pe care îl vom denumi de-aici înainte Proiectul Stroe. Acesta a ieșit „pe piață” la finalul anului trecut, aproape concomitent cu momentul în care Proiectul Paraschiv a fost distribuit la Camera Deputaților, de către Biroul Permanent, spre nu mai puțin de 5 comisii spre raportare și alte 2 spre avizare! FOTO: facebook Ce înseamnă asta? Explică surse politice: „Proiectul lui Paraschiv avea avize pozitive de la Senat, dar ca să treacă și de Camera Deputaților și să ajungă apoi, finalmente la vot, în plen, l-au obligat acum să treacă prin cinci comisii diferite de unde să ia raport pozitiv. E o decizie excesivă și fără rost, proiectul e trimis inclusiv la comisia pentru învățământ sau la comisia care se ocupă de culte… Au făcut asta pentru că orice raport negativ, de la oricare din comisii, înseamnă că proiectul nu mai ajunge spre votare! L-au blocat, complicându-i parcursul. Iar proiectul lui Stroe, până acum, a trecut ca gâsca prin apă…” Proiectul Stroe, fără să aibă consultări, potrivit surselor ProSport și așa cum confirmă comunicatele cluburilor din Superliga, cu suporterii sau cu cluburile, a mers la Senat unde a primit… aviz negativ din partea Comisiei pentru Tineret și Sport! Însă a continuat parcursul legislativ, pentru că nu i s-a cerut și raport de la această comisie, ci doar aviz! Și, cu un mare scandal, a fost votat de Senat. Urmează ca proiectul Stroe să fie și el distribuit, acum, la comisiile din Camera Deputaților. Va ajunge oare tot la cinci comisii diferite pentru raportare și alte trei pentru avizare, precum Proiectul Paraschiv? Principalele nemulțumiri ale suporterilor și cluburilor vizavi de Proiectul Stroe: amenzi și sancțiuni de cinci ori mai mari decât în actuala Lege 4 legalizarea abuzurilor costuri noi, nejustificate, puse în sarcina cluburilor prevederi absurde: consum de bere pe stadion permis dar doar când nu te uiți la meci! FOTO: facebook Ce urmează cu Legea 4. Scenariul unu: „Nu vreau să-mi imaginez ce va ieși!” Având în vedere contextul de mai sus, la acest moment se deschid trei scenarii pe masa parlamentarilor, potrivit informațiilor oferite în exclusivitate pentru ProSport de surse din lumea politică. Primul dintre acestea ar însemna ca Proiectul Stroe să devină, până la urmă, noua Lege. Detaliază un deputat cu mai multe mandate experiență: „Miza e în mâinile celor de la PSD, ca să fiu sincer. Dacă PSD își asumă să ia pe piept toată furia asta produsă în fotbal, la nivel de suporteri și de cluburi, ca să facă pe placul PNL, care a inițiat proiectul prin Stroe teoretic, în cadrul unui târg politic, atunci desfășurarea e simplă. Proiectul lui Paraschiv va fi trântit cu raport negativ pe la vreo comisie și nu va mai ajunge la vot, proiectul lui Stroe va trece ușurel și pe la comisiile din Camera Deputaților, apoi se va vota în plen cu sprijinul PSD și gata! Un exercițiu de forță, practic. Dar nu vreau să-mi imaginez ce va ieși în discuțiile interne la PSD pe această temă: pe de o parte, direcția momentului e clar anti-PNL și Bolojan, pe de altă parte, ar trebui să susțină un proiect AUR pe față!” Scenariul doi: „E și un test, dacă voturile sunt azi peste sau sub târgul politic” Al doilea scenariu ar fi cel prin care Proiectul Paraschiv ar ajunge să fie noua lege, în acord cu voința suporterilor și
Scandal în Parlament. Adrian Câciu, acuzat de comportament agresiv. PNL: Recidivează în atitudinea misogină
„Partidul Național Liberal cere PSD și conducerii Camerei Deputaților să se delimiteze și să sancționeze comportamentul agresiv repetat al deputatului PSD, Adrian Câciu Partidul Național Liberal condamnă ferm gestul violent al deputatului PSD Adrian Câciu, manifestat în cursul ședinței de astăzi a Comisiei de Buget-Finanțe, față de senatoarea PNL Gabriela Horga”, se arată pe pagina de Facebook a PNL. Reprezentanții partidului au anunțat că vor sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. „Totodată, PNL solicită PSD să se delimiteze ferm de comportamentul acestui personaj care recidivează în atitudinea misogină și, recent, chiar xenofobă. Un asemenea comportament este inacceptabil oriunde, nu doar într-un for legislativ al unui stat democratic”, transmit liberalii. PNL cere sancțiuni Aceștia cer conducerii Camerei Deputaților să aplice sancțiunile prevăzute de regulament, iar PSD să dea dovadă că angajamentele publice asumate nu rămân vorbe goale. „Reamintim că nu este primul incident de acest tip. După ce a urlat la ministra de externe, ulterior, pe 11 martie, același deputat a avut ieșiri cu caracter xenofob la adresa unui coleg parlamentar de etnie maghiară, declarând că acesta și că . PSD a condamnat atunci incidentul și a anunțat o anchetă internă. Rezultatele acelei anchete nu s-au văzut”, adaugă PNL pe rețeaua de socializare. Într-p postare separată, Raluca Turcan îi cere lui Adrian Câciu să îi ceară scuze publice senatoarei Gabriela Horga. „Gestul lui Adrian Câciu de a-i da peste mână colegei noastre Gabriela Horga este inadmisibil într-un Parlament democratic. Ce pretenții să ai de la un bărbat cu 4 clase care își lovește soția și apare la știrile de la ora 5, dacă un parlamentar nu se stăpânește să-i dea peste mână unei colege și să țipe la ea în timpul unei dezbateri în Parlamentul României?”, spune Turcan.
Speriaţi, românii din Dubai i-au scris deputatului Adrian Cozma ca să afle noutăţi din ţară. Nici la Consulatul României nu se ştiu prea multe
Noapte de groază pentru românii plecaţi în vacanţă în Dubai, surprinşi de bombardamentele SUA şi Israelului asupra Iranului. Alarma i-a coborât de urgenţă pe toţi într-un adăpost aflat la subsol, la -3. Printre aceştia se află şi vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Cozma şi familia acestuia(soţia şi cei doi copii). Alţi români aflaţi pe teritoriul Dubaiului au aflat din presă de prezenţa acestuia acolo şi i-au trimis zeci de mesaje. Sunt speriaţi şi nu au nicio veste de la autorităţile de la Consulatul României. Au sperat ca măcar acesta să le poată da o veste liniştitoare că ţara lor face eforturi ca să-i aducă acasă. „Momentan suntem blocați aici până se redeschide spațiul aerian, dar cel mai important este că suntem nevătămați. Vă mulțumesc tuturor pentru gândurile bune! A fost o noapte pe care nu o vom uita niciodată. Îi îndemn pe toți românii care sunt aici să rămână calmi și să respecte recomandările autorităților iar în situații excepționale să ia legătura cu reprezentanții Ambasadei României. Așteptăm să se calmeze situația și să ne putem întoarcem acasă. Sper că toți românii aflați în zone tensionate sunt sănătoși. Dumnezeu să îi ocrotească și să îi aducă repede acasă”, scrie pe facebook deputatul Cozma. Ziua de 1 Martie le-a adus o alarmă de adăspotire la subsol, iar lumina zilei le-a adus noi bombardamente care se aud continuu, ne mai spune Adrian Cozma. „Acum au interceptat o rachetă chiar deasupra noastră. Uite! Două”, se aude pe fundal vocea deputatului român. „Având în vedere situaţia de faţă, a unor potenţiale pericole, căutaţi imediat adăpost în cea mai apropiată clădire sigură şi staţi departe de uşi, ferestre şi spaţii deschise. Aşteptaţi pentru alte instrucţiuni!”, transmit autorităţile arabe oamenilor speriaţi de bombardamente. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor ne-a transmis că a reuşit să ia legătura cu consulul general, Viorel Riceard BADEA, însă nu a reuşit să afle prea multe de la acesta, pentru simplul motiv că este posibil ca autorităţile arabe să nu comunice prea multe entităţilor diplomatice, în aceste momente. Pe pagina de facebook a Consulatului General al României în Dubai, dar şi a deputatului Cozma, românii din ţară cer autorităţilor să găsească soluţii ca să-i aducă în România pe cei blocaţi de război pe teritoriul Emiratelor Arabe. Surse din domeniul aviației au declarat pentru Reuters că un atac iranian din timpul nopții a avariat unul dintre terminalele aeroportului. Abu Dhabi Airports a declarat, de asemenea, într-o postare pe X că un incident la Aeroportul Internațional Zayed din capitala Emiratelor Arabe Unite a provocat moartea unui cetățean asiatic și rănirea a șapte persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vicele Camerei Deputaţilor din România, Adrian Cozma, este blocat de război, în Dubai. Înainte să coboare în adăpost, a filmat cum este bombardată clădirea din faţa hotelului Trump, despre Khamenei: „Una dintre cele mai malefice persoane din istorie”. Ce mesaj a trimis Gardienilor Revoluției
Vestea momentului în sportul românesc: se schimbă legea! Meciurile României la Mondiale și Europene de handbal, obligatoriu la tv și gratis pentru toată țara!
Drepturile de difuzare pentru următoarele 12 turnee finale majore de handbal, atât feminin, cât și masculin, au fost achiziționate acum două luni de PRO TV și, imediat, au început să apară confirmările privind strategia trustului. Concret, Europenele și Mondialele din intervalul de timp 2026-2031, ce vor include aproape sigur și meciurile naționalelor României de handbal feminin și masculin, urmează a fi difuzate doar în online și doar contra cost, prin platforma VOYO! Din mai multe direcții, handbalul românesc a reacționat prompt și a pornit o campanie impresionantă împotriva acestei decizii. Totul a plecat de la comunitatea Handbal Feminin, care a inițiat o petiție publică cu mii de susținători, pe care o promovează în social media nume importante din naționala feminină și din Liga Florilor precum Sonia Seraficeanu, Alicia Gogârlă, Rebeca Necula sau Eva Kerekes. Ce se solicită? „Transmiterea la TV, pe teritoriul României, a meciurilor naționalelor noastre la turneele finale”. ProSport îți prezintă în exclusivitate toate detaliile din culise privind vestea momentului în sportul românesc: se schimbă legea pentru ca ca meciurile naționalelor de handbal ale Românei, feminin și masculin, atât la Europene, cât și la Mondiale, să fie difuzate obligatoriu la tv și gratis pentru toată țara! Demersul inițiat de suporterii handbalului românesc a mers, dincolo de petiția publică, inclusiv spre Agenția Națională pentru Sport, Comisia pentru Tineret și Sport din cadrul Camerei Deputaților, Federația Română de Handbal, cea Europeană și cea Internațională, dar și PRO TV. Sursele noastre dezvăluie culisele primei reacții concrete care pregătește o mutare spectaculoasă! Cu toate că Parlamentul e în vacanță până în prima parte a lunii februarie, președintele Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților, Ciprian Paraschiv, și-a anunțat colaboratorii din AUR să pregătească de urgență un proiect de modificare a legii prin care situația care a indignat comunitatea handbalului românesc să se rezolve. Naționala de handbal feminin a României. FOTO: SportPictures Sursele noastre detaliază că este posibilă o modificare mai amplă a Legii audiovizualului 504 / 2002, dar sunt explorate și alte pârghii legislative, pentru o soluție optimă. Care e scopul? Completarea listei „evenimentelor de importanță majoră” din anexa HG 47 / 2003 cu meciurile naționalelor de handbal ale României, feminin și masculin, la Europene și Mondiale și, eventual, includerea ei în text de lege. Ce înseamnă asta? Meciurile respective vor deveni obligatoriu difuzate la tv de deținătorii drepturilor și, implicit, gratis pentru toată țara, ieșind din situația actuală unde sunt disponibile doar în online și doar contra cost, pentru cine deține cont în platforma VOYO! Handbalul românesc la Mondiale și Europene, obligatoriu la tv și gratis pentru toată țara! Deputatul Ciprian Paraschiv, cel care a inițiat și primul proiect de modificare a Legii 4 dar și proiectul pentru Legea Novak cu 40% români în teren la sporturile de echipă, nu va putea însă prin acest demers să evite strategia PRO TV pentru Europeanul de handbal masculin unde România e calificată. Acesta se desfășoară în perioada 15 ianuarie – 1 februarie, practic începe săptămâna viitoare, mult prea din scurt. PRO TV a anunțat, într-un răspuns pentru gsp.ro, că Europeanul acesta va fi disponibil exclusiv pe VOYO, așadar doar în online și unde trebuie să plătești pentru a-ți crea cont. Dar, dacă lucrurile vor decurge în direcția așteptată de fanii handbalului pe circuitul legislativ, cel puțin meciurile României de la Europeanul de handbal feminin din acest an (3-20 decembrie), la care țara noastră este una dintre țările organizatoare și va găzdui meciuri la Oradea și Cluj-Napoca, după cum ProSport a anunțat în exclusivitate aici, vor fi la tv și gratis pentru toți românii. Și, firește, toate celelalte meciuri ale României la Europenele și Mondialele de handbal feminin și masculin din 2027 încolo, transmise fie pe PRO TV, fie pe PRO X, după cum vor decide deținătorii drepturilor, sub litera legii care dorește a fi modificată rapid.
Casa Poporului, fabrica de legi a României, moare răpusă de legile fizicii. Clădirea emblematică a Capitalei se năruie bucată cu bucată
A doua cea mai mare clădire administrativă din lume se prăbuşeşte lent și sigur, pe zi ce trece, sub ochii angajaţilor şi ai sutelor de mii de vizitatori care-i trec pragul anual. Iarba crescută prin crăpăturile zidurilor, rugina şi chiar găurile din tavanele înalte ornamentate cu stucaturi aurii şi decorate cu candelabre impresionante sunt imaginea vie a măririi şi decăderii unei epoci. Doar Pentagonul din SUA depăşeşte Palatul Parlamentului României, ca anvergură. Clădirea Casei Poporului, aşa cum a fost denumită iniţial de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, cel care a şi comandat ridicarea acestei construcţii, are o suprafaţă totală de aproximativ 365.000 de metri pătraţi. Este posibil ca Pentagonul să nu treacă prin aceeaşi situaţie ca sora ei din România, dacă luăm în calcul că orice investiţie anunţată n-a avut darul să-i redea măreţia pe care trebuia s-o aibă atunci când a fost proiectată. Să înconjori clădirea Parlamentului este o treabă anevoioasă că trebuie să mergi, aşa cum se spune în basme, zi de vară până-n seară. Sunt mai multe intrări, destinate atât deputaţilor cât şi senatorilor, iar clădirea este un labirint în adevăratul sens al cuvântului. Interioarele impunătoare, pe pereţii cărora odihnesc ţesături scumpe, tablouri şi candelabre impresionează prin dimensiuni. Dincolo de toată această imagine poleită, structura se degradează de la an la an. Apa de la ploaie şi-a săpat drum în interiorul clădirii și a format crevase printre elementele decorative din tavan. Când se rup norii, angajaţii de la Senat stau cu găleţi şi ligheane ca să strângă apa care se prelinge prin tavanul spart. Clădirea are aerul unui castel care aparţine unor nobili scăpătaţi care se cos într-o parte şi se rup în alta. Zidurile de la exterior, dinspre Camera Deputaţilor, sunt pline de bălării ieşite prin pereţii sparţi, decojiţi sau prin balustradele de la balcoanele sparte. Apa care se scurge pe pereţi le-a înverzit şi le-a corodat, iar acum a căpătat un aer de clădire părăsită. Doar parcarea plină şi acel continuu du-te-vino permanent dovedesc contrariul. Aceeaşi senzaţie este lăsată şi de intrările pe care vizitatorii nu au acces şi care sunt securizate cu nişte lanţuri ruginite. Porţile vechi şi grele din fier păzesc o ruină în care bălăriile fac casă bună cu abandonul. Deputaţii şi senatorii trec zilnic pe lângă ele şi pare că s-au obişnuit cu ideea că muncesc într-o clădire, pe care o numesc în limbaj colocvial „fabrica de legi”, în folosul căreia mai dau roade doar legile fizicii. Munca a 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori riscă să se dărâme sub ochii aleşilor Impunătoarea clădire domină Bucureştiul şi este vizibil din numeroase puncte ale oraşului. Potrivit informaţiilor date publicităţii din cartea tehnică, are o greutate estimată la peste 4 milioane de tone, graţie materialelor folosite (beton, marmură, oţel şi cristal), aspect care face să fie considerată drept cea mai grea clădire din lume. De asemenea, este şi una dintre cele mai scumpe clădiri administrative construite vreodată, cu un cost estimat la peste 3 miliarde de euro. la realizarea ei au contribuit 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori(chiar şi soldaţi), coordonaţi de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de doar 28 de ani la acea vreme, care au lucrat zi şi noapte, timp de 5 ani. Materialele provin exclusiv din România, iar aici vorbim de 1 milion de metri cubi de marmură adusă din carierele din Transilvania, 3.500 de tone de cristal pentru candelabrele impresionante, 200.000 de metri pătraţi de covoare ţesute manual, 900.000 de metri cubi de lemn din stejar, cireş şi nuc şi 2.800 de candelabre din cristal, cel mai mare având peste 7 tone. De asemenea, clădirea are peste 1.100 de camere, dispuse pe 12 etaje la suprafaţă şi 8 etaje subterane (unele nefinalizate). Acestea includ săli de conferinţe, birouri, galerii impresionante şi chiar apartamente luxoase. Palatul Parlamentului din București măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime și 92 m sub pământ. World Records Academy a catalogat-o drept a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, si cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. După cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a căutat un amplasament pentru a dezvolta un program foarte mare de investiții. S-a preluat o idee a regelui Carol al II-lea din 1935, în al cărei proiect era prevăzută construirea Camerei Deputaților pe Dealul Arsenalului. Proiect fusese conceput de cei mai mari arhitecți ai vremii. În 1938 s-a anunțat începerea demolărilor în vederea deschiderii acestui ax. A venit al Doilea Război Mondial și lucrurile au rămas doar pe hârtie până în 1983, când a început construirea Palatului Parlamentului, ceremonia oficială a așezării pietrei fundamentale având loc la data de 25 iunie 1984. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, țara supravegherii pe motiv de „siguranță națională”. Capii Parchetului General și Curții Supreme de Justiție au menținut industria mandatelor pe vremea lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan și Nicușor Dan. Câți români au fost urmăriți în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și 2025 „Autostrada suferinței”, în grija CNSAS. 25 de ani de dezvăluiri şi 200 de kilometri de dosare cu torturile Securităţii
Mircea Abrudean, în plenul Parlamentului: Guvernul luptă să elimine inechitățile
„Când avem oameni în jur, mergem mai departe. Când rămânem singuri, orice pas este mai greu”. Astfel și-a început președintele Senatului, Mircea Abrudean, discursul de deschidere din plenul Parlamentului României, la începutul ședinței comune de angajare a răspunderii pe proiectul legii pensiilor magistraților. „Avem nevoie unii de alții, oriunde ne aflăm. În orașe sau în sate, în țară sau peste hotare. Românii din diaspora duc numele României în fiecare zi mai departe. Ei trimit bani acasă, aduc idei noi, cer servicii publice mai bune. Cu toții îi vrem aproape. Îi ascultăm, îi respectăm, pentru că țara nu se măsoară doar în kilometri, țara se măsoară în legături, iar legăturile le facem noi. Avem nevoie de o clasă politică unită. Sigur, fiecare rămâne fidel doctrinei sale și își asumă politica față de alegători și simpatizanți. Dar nimeni niciodată nu are voie să lucreze împotriva țării sale”. Abrudean s-a concentrat pe ideea de comuniune a tuturor românilor, de oriunde s-ar afla aceștia și pe ideea că frica nu poate fi o fundație bună pentru a construi: „Nimeni nu câștigă voturi pe spatele fricii. A amenința sau a favoriza ieșirea României din Europa și din spațiul euroatlantic, unde ne-am ancorat securitatea, ne-am deschis piețele și am câștigat libertatea de a circula și de a munci, asta este trădare și nu ne jucăm cu aceste câștiguri. România are nevoie de un viitor clar, dezvoltare regională, investiții, un mediu bun pentru afaceri, locuri de muncă stabile, infrastructură, spitale funcționale, școli care pregătesc pentru meserii reale. Acesta este un moment de renaștere. Am înțeles multe din greșelile trecutului. România trece printr-o perioadă grea, dar asumată politic, de reformă deplină și niciodată reformele profunde nu vin ușor. Guvernul luptă să elimine inechitățile, să oprească favoritismele, să taie influențele care au frânat inițiativa și au sufocat meritocrația, pentru că România merită reguli simple și egale, iar cetățenii merită instituții care să-i respecte. Trebuie să recitim istoria, pe data asta cu mintea limpede și să învățăm din greșeli. Doamnelor și domnilor, vă propun ca astăzi să onorăm sacrificiile și să construim din reușite”. „Vă propun să nu ne mai comparăm” „Istoria nu ne ține pe loc, istoria ne împinge înainte, dacă o înțelegem. Așa reclădim încrederea în politica de mâine și recâștigăm respectul oamenilor. România trece printr-un moment greu, dar aceste etape apar în viața fiecărei țări. Nu putem ocoli și de aceea le traversăm. Muncim, corectăm, ajustăm și știm că drumul greu o se termine. Vă propun să nu ne mai comparăm, să nu mai punem egal între țări și între parcursuri. Fiecare înaintează în alt ritm. Să nu ne mai judecăm aspru. Sigur că greșim, greșim cu toții și știm că decidenții poartă o parte mare din judecată, dar ne-o asumăm și o transformăm în responsabilitate”, a spus Abrudean. „Vă invit la mai multă implicare” În continuare, președintele Senatului a insistat pe ideea discursului echilibrat și a chemat la mai multă implicare: „Doamnelor și domnilor, lucrurile cresc atunci când stăm împreună. Cresc atunci când ne acordăm timp, cresc atunci când avem răbdare. Astăzi, cu prilejul acestei ședințe comune solemne a Camerei Deputaților și a Senatului, vă rog să avem mai multă răbdare. Vă invit la mai multă implicare. Să nu ne mai grăbim fără rost, să nu ne mai jignim. Și să nu ne mai slăbim singuri rezistența țării noastre. Să ne vedem fiecare de treaba lui și să facem lucruri. Pentru că faptele construiesc și vorbele obosesc. Ne putem certa atunci când greșim, dar ar fi foarte bine ca în același timp să și vorbim mai mult despre reușite și despre ceea ce facem bine. La mulți ani, România!”, a încheiat Abrudean.
Vești proaste pentru români. Valoarea tichetului de masă va crește cu 5 lei în loc de 10 lei.
Valoarea maximă a unui tichet de masă va crește la cel mult 45 de lei, prevede un proiect de lege adoptat, marți, de plenul Camerei Deputaților. Inițial, proiectul de lege prevedea ca începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 40 de lei, potrivit economedia.ro. Valoarea tichetelor de masă a fost majorată începând cu 1 august 2023, la 35 de lei, iar începând cu 1 ianuarie 2024 a urcat la 40 de lei, deci ultima majorare a fost făcută în urmă cu aproape 2 ani. Deși acordul inițial între patronate și sindicate era ca majorarea să fie de aproape 10 lei, valoarea maximă a tichetului de masă va crește cu aproape 5 lei, de la 40,18 de lei la 45 lei pe zi, conform proiectului de lege adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților. „Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 45 de lei”, stipulează un amendament introdus la Camera Deputaţilor la acest proiect. Angajatorii nu sunt obligați să acorde valoarea maximă a tichetului Un alt articol prevede că, în situaţia în care tichetele de creşă nu pot fi emise pe suport electronic, contravaloarea acestora este achitată în mod direct de către angajator creşei sau entităţii asimilate acesteia în care angajatul are copilul înscris. Pentru a se aplica efectiv, proiectul trebuie promulgat de președintele Nicușor Dan în Monitorul Oficial. După publicarea în Monitorul Oficial, valoarea nominală a unui tichet de masă va fi de maximum 45 de lei, iar noua valoare se va aplica pentru drepturile aferente lunii noiembrie 2025 și va rămâne valabilă în semestrul I al anului următor și în primele trei luni ale semestrului II. Vestea nu este primită cu bucurie de români mai ales că angajatorii nu sunt obligați să acorde valoarea maximă a unui tichet de masă. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce condiții poți pierde tichetele de masă în 2025, dar și cum pot fi temporar suspendate Ce categorii de angajați primesc tichete de masă în România. Cine stabilește acest beneficiu extrasalarial