Aproape trei săptămâni de stare de alertă energetică. Bogdan Ivan: Deocamdată, nici vorbă de repornirea reactoarelor
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, transmite sâmbătă că nu se întrevede încă repornirea CNE Cernavodă. Social-democratul anunță însă că de luni ar putea să se repornească Grupul 5 de la Turceni, oprit în această săptămână pentru remedierea unor defecțiuni. „Am vorbit și cu cei de la Turceni, unde, zilele trecute, Grupul 5 de producție a fost oprit din cauza unor defecțiuni tehnice. Dacă lucrările de reparații merg conform planului, de luni ar putea începe din nou să livreze energie în Sistemul Energetic Național”, a transmis Bogdan Ivan. Bogdan Ivan: Energia produsă de termocentrale este esențială Până când România va beneficia din nou de energie produsă nuclear, social-democratul susține că energia pe cărbune rămâne vitală pentru funcționarea sistemului energetic național. „Până atunci, ne bazăm în continuare și pe Termocentrala Rovinari. Avem cărbune, avem capacitate de producție, iar oamenii de acolo, atât cei din centrală, cât și cei de la Cariera Roșia, fac o treabă extraordinară pentru ca România să aibă energia de care are nevoie”, a mai precizat fostul ministru. România rămâne în stare de alertă energetică până la începutul lunii septembrie, iar ANM a transmis deja că ne putem aștepta ca precipitațiile să reînceapă în regiunea Dobrogei.
Bogdan Ivan, ironii la adresa Guvernului, după anunțul privind CNE Cernavodă: Dacă nu știu cum sa facă le explic eu
Bogdan Ivan, fostul ministru PSD al Energiei, a criticat executivul pentru măsurile energetice pe care le-a luat atât înainte, cât și după situația de pe Dunăre. El spune că Guvernul trebuia să activeze un mecanism european de solidaritate. „Un guvern cu puteri limitate este evident că acționează limitat atât din punct de vedere al puterilor, cât și din punct de vedere al viziunii. Iar ceea ce am văzut de câteva zile, băr[bă]iala asta cu 2 cm plus, 2 cm minus, mi se pare un autorism maxim. Iar faptul că toată lumea se pricepe la energie, de la ministrul Apărării până la ministrul Mediului, și toată lumea face Energie în ultima perioadă, oamenii de acasă nu mai știu ce să înțeleagă”, a declarat Bogdan Ivan. Consecințele închiderii Reactorului 2 de la Cernavodă Fostul ministru al Energiei a spus că a fost sunat de către reprezentanții marilor companii. Aceștia i-ar fi spus că sunt îngrijorați de creșterile de preț ale energiei. Ivan mai atrage astfel atenția asupra riscului că, în aceste condiții, scumpirea energiei ar putea să se reflecte și în prețurile de la raft. „Companiile din România, care și așa au fost lovite de prețurile astea foarte mari la energie, de asemenea nu știu cum să-și facă business plan-ul. Pentru că toată lumea bâjbâie, vine la televizor cu o mie de versiuni, ba că sunt 2 cm plus, ba că s-a pus o barjă, ba că nu mai e barja, ba că n-a fost plătită piatra aia, toate bâjbâielile astea se văd în buzunarul fiecărui român care plătește mult mai mult”, a adăugat fostul ministru PSD. Bogdan Ivan, reproșuri la adresa premierului Social-democratul nu s-a ferit să dea sfaturi Guvernului interimar, pe care partidul său l-a demis prin moțiune de cenzură. Întrebat cine este vinovatul pentru această situație de criză energetică, Bogdan Ivan a răspuns: „Păi tu, ca și ministrul Energiei, ai la dispoziție Comandamentul Energetic Național, în care ai informații primite de la ANMH în care știi că o să ai anumite debite, anumite temperaturi, iar în această perioadă, împreună cu toți specialiștii, te pregătești.”
Scufundarea barjelor pe Dunăre, amânată pentru joi
Scufundarea celor patru barje în Dunăre, destinată creșterii debitului spre Centrala de la Cernavodă, a fost amânată pentru joi dimineață, a anunțat secretarul de stat Ionel Scrioșteanu. Secretarul de stat anunță că operațiunea va începe la ora 8:00. Ora scufundării barjelor va fi decisă după o nouă ședință operativă. „În urma analizei pe care am realizat-o în această ședință operativă, s-a luat decizia ca operațiunea de scufundare a celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, în așa fel încât să nu ne prindă seara cu această activitate”, a declarat miercuri Ionel Scrioșteanu, arată Mediafax. Loading … Operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre, amânată pentru joi. Sursă foto: Facebook Apele Române Operațiunea începe joi la ora 08:00 Scufundarea barjelor era programată inițial pentru miercuri după-amiază. Două au fost poziționate în zona stâncii Pârjoaia, iar alte două sunt transportate de la Galați. Barjele vor fi scufundate controlat pentru a devia o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala către Dunărea Veche și spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. „Noi începem activitatea la ora 8:00 dimineață, dar, în funcție de prima ședință operativă de mâine dimineață, vom stabili procedura și ora la care va demara această activitate de scufundare a celor patru barje”, a afirmat Scrioșteanu. Intervenția este determinată de nivelul foarte scăzut al Dunării. Centrala de la Cernavodă funcționează doar cu Unitatea 2, iar conducerea estimează că aceasta ar putea rămâne în funcțiune încă 10-11 zile dacă lucrările de pe fluviu vor avea rezultatele așteptate. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Astfel de acțiuni vin după „dislocarea” stâncii Pârjoaia. Vă reamintim că Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată în urma unei noi explozii controlate, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță. Potrivit acestuia, intervenția a reușit și ar putea contribui la creșterea debitului Dunării spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. MApN anunță că peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au fost implicate în operațiunea de deviere a cursului Dunării. Scopul intervenției este menținerea condițiilor necesare funcționării centralei de la Cernavodă.
Ungaria,la milimetri distanță de a închide, pe timpul nopții, centrala nucleară Paks pe fondul secetei. Anunțul Comisiei Europene despre România
UE urmărește îndeaproape criza energetică din Bulgaria, Ungaria și România Comisia Europeană a anunțat marți că urmărește îndeaproape evoluția situației din Bulgaria, Ungaria și România, în contextul crizei energetice provocate de valul de căldură și seceta severă. Purtătoarea de cuvânt pentru energie, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat că nivelul scăzut al Dunării afectează producția de energie nucleară din statele traversate de fluviu. „Nivelul scăzut al Dunării va avea în mod clar un impact asupra generării de energie nucleară de-a lungul traseului”, a spus oficialul european, adăugând că această situație „îngrijorează mai multe state membre”. Comisia Europeană este pregătită să „convoace un grup de coordonare în domeniul energiei electrice imediat ce va fi nevoie”. „În general, riscurile climatice și fenomenele meteorologice extreme au fost deja integrate în multe dintre politicile noastre legate de transportul energiei de ceva vreme, așa că, evident, vom include aceste aspecte și în oricare dintre activitățile noastre viitoare”, a spus ea, potrivit The Guardian. Știrea inițială Ungaria a fost la doar „câțiva milimetri” de a fi nevoită să oprească complet, în cursul nopții, centrala nucleară Paks, după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim record pe fondul secetei și al valului de căldură care afectează sud-estul Europei, potrivit The Guardian. Situația s-a stabilizat temporar în cursul dimineții, după o ușoară creștere a nivelului apei. „În jurul orei 1:30 dimineața eram la câțiva milimetri de a închide complet Centrala Electrică Paks, dar apoi nivelul apei a încetat să mai scadă și până dimineață a crescut cu 1,5 centimetri. Ultima turbină funcționează în prezent în siguranță”, a declarat premierul ungar Péter Magyar, pe rețelele de socializare. Centrala nucleară Paks funcționează deja la o capacitate redusă, de puțin peste 10%, fiindcă debitul foarte scăzut al Dunării nu mai permite răcirea instalațiilor în condiții normale. Ministrul Energiei, István Kapitány, a anunțat marți că autoritățile au introdus mai multe măsuri de economisire a energiei, care au ajutat la reducerea consumului și, implicit, la menținerea stabilității rețelei electrice. În acest context, mai multe companii au făcut schimbări importante în programul de lucru pentru a reduce consumul în orele de vârf. Lanțul de magazine Lidl și-a modificat programul de coacere a produselor de panificație și a oprit frigiderele destinate băuturilor, chiar dacă temperaturile sunt așteptate să ajungă aproape de 40 de grade Celsius. Totodată, încărcătoarele pentru mașinile electrice din parcările magazinelor pot fi utilizate doar până la ora 17:00, potrivit publicației HVG. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, premierul Péter Magyar a vorbit despre cea mai dificilă perioadă traversată de sistemul energetic al țării. El a spus că a contat enorm solidaritatea de care au dat dovadă cetățenii în reducerea consumului de energie. „Întorsătura evenimentelor din această seară ne dă motive de optimism, dar cele mai grele zile sunt încă în față”, a spus Péter Magyar. „Căldură arzătoare de peste 40°C, secetă și alte greutăți ne așteaptă, dar acum se poate vedea lumină la capătul tunelului, odată cu venirea vremii mai răcoroase de vineri și, sperăm, cu ploi mult necesare în zonele superioare ale Dunării”, a mai spus el. Care este situația în România Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat marți dimineață că nivelul apei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de luni, deși prognozele indicau o scădere de 2 centimetri. „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2cm, putem spune că operațiunea de ieri (n.r – luni) a adus un câștig net de cel puțin 4 cm. Felicitări, ANAR, pentru soluție”, a transmis Miruță, pe Facebook. Luni, Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, desfășurată pentru a crește debitul pe Dunărea Veche și a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice.
Radu Miruță vrea să dea jos personal stânca de pe Dunăre
Ministrul Apărării, Radu Miruță e convins că mâine va fi dată jos stânca a carei detonări a eșuat astăzi și a declarat că merge acolo personal. El susține că împreună cu oamenii de acolo, o să dea cu stânca jos (!sic). Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate, după ce armata a încercat astăzi, fără succes. detonarea stâncii care deviază apa de pe Dunăre către Brațul Bala și astfel privează centrala de la Cernavodă de apa necesară pentru răcire. „O să reînceapă lucrările dimineața. Am avut o discuție cu oamenii implicați, niște oameni specialiști și de la Forțele Navale și de la Forțele Terestre, specialiști în explosiv. Mâine dimineață o să merg și eu acolo. O să dăm cu stânca aia jos. (…) Practic, fluxul principal al Dunării are opțiunea să se ducă într-o zonă unde este mai jos Brațul Bala, însă înainte are și o stâncă care este ca un fel de barieră și care direcționează apa și spre Brațul Bala suplimentar”, a declarat astăzi Dinel Miruță în cadrul unei emisiuni televizate. Miruță, explicații la televizor despre ce lucrări au loc după detonările eșuate Ministrul Apărării a continuat prin a explica care sunt lucrările care au loc în zonă pentru devierea fluxului Dunării. El spune că o dragă pornită de la Cernavodă va ajunge mâine dimineață la intersecția dintre Brațul Bala și Dunărea Veche ca să dragheze diferența de nivel care face ca Dunărea Veche să piardă din fluxul de apă venit de pe Dunăre. La finalul lucrărilor, nivelul apei din zona centralei de la Cernavodă se va ridica cu 7-10 cm, crede ministrul. „În același timp s-a pornit o dragă de la Cernavodă să dragheze Dunărea Veche înspre Cernavodă. În seara asta, dimineață ajunge o dragă și la această intersecție unde vă spuneam că este o treaptă de 4 metri care împiedică apa să o ia pe Dunărea Veche și o duce spre zona unde este mai jos. O dragă sapă în adâncime la această intersecție. O dragă sapă în adâncime și la Cernavodă ca apa care va fi direcționată spre Cernavodă să nu mai aibă acolo o altă piedică. Aceste lucruri se întâmplă însă, vă repet, este o chestiune de urgență în încercarea de a ridica, poate, cu 7-8-10 centimetri, conform datelor celor de la Apele Române, cota de nivel la Cernavodă.”, a declarat Dinel Miruță. Armata a făcut astăzi mai multe detonări, însă nu a reușit să doboare stânca Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, Marcel Neculae, a spus după detonări că armata se aștepta să disloce stânca Pârjoaie. MApN a intervenit astăzi cu peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice pentru a devia cursul Dunării spre Centrala Nucleară Cernavodă. „Am executat o primă explozie la suprafață, să vedem cum va reacționa roca respectivă. După care am venit cu explozia numărul doi submersă. Așteptările noastre au fost să dislocăm stânca Pârjoaie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Scafandrii Forțelor Navale urmează să se scufunde pentru a avea un raport detaliat cu efectele exploziei submerse. Analizăm, reluăm misiunea pentru data de mâine. Vom mări gradual încărcătura de explozibil și am convingerea că mâine vom reuși să rupem această stâncă și ulterior să trecem la faza a doua, de a fărâmița treptat malul stâncos cu același obiectiv: creșterea debitului pe Dunărea Veche”, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale. Premierul Bolojan a alocat 7 milioane de lei pentru lucrările de pe Dunăre În urma unei ședințe extraordinare convocată vineri, Ilie Bolojan a anunțat că 7 milioane de lei din Fondul de urgență au fost alocați pentru „redistribuirea debitelor la bifurcația Bala – Dunărea Veche”, care are ca scop menținerea debitului necesar pentru funcționarea Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă.
Dunărea scade dramatic: Armata intervine la Cernavodă
Debitul Dunării Cernavodă: Operațiuni urgente se desfășoară pe Dunăre, unde reprezentanții Armatei au efectuat măsurători, iar duminică, 2 august, va fi detonată o stâncă uriașă pentru a devia cursul apei spre centrala de la Cernavodă. Ulterior, vor fi scufundate controlat 4 barje încărcate cu piatră, pentru a bloca brațul Bala, informează știrileprotv.ro. Loading … Măsurile ar urma să îmbunătățească alimentarea cu apă. Pentru aplicarea lor au fost alocate 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă. Până cel târziu marți ar trebui aplicate măsurile urgente stabilite de autorități, după ce acestea au declarat stare de urgență din cauza scăderii producției de energie. Debitul Dunării la Cernavodă scade îngrijorător Debitul Dunării la intrarea în țară a scăzut sub pragul de 1.600 de metri cubi pe secundă, iar până la 7 august va scădea la 1.450 mc, informează Administrația Națională „Apele Române”. Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Apelor Române, spune că o scădere undeva la 2-3 cm pe zi presupune ca Cernavodă să mai reziste 4-5 zile la limită. Se va interveni în forță în zona brațului Bala. Potrivi corespondentului Știrilor Pro Tv, o dronă lansată la apă de specialiștii MApN face măsurători pentru a vedea cât de adâncă este Dunărea aici și cum arată fundul albiei. În același timp, un laborator mobil monitorizează debitul Dunării. Va fi detonată Stânca Pârjoaia Duminică dimineața va fi detonată o stâncă de granit care „stă în calea apei”. Stânca Pârjoaia se află pe malul drept al Dunării și ar fi unul dintre obstacolele care schimbă felul în care se împarte apa, spun hidrologii. Prin îndepărtarea ei, specialiștii vor să ajute apa să curgă într-o cantitate mai mare spre Cernavodă. Va urma apoi blocarea brațului Bala, care preia acum din debitul Dunării ajuns la Cernavodă. Aici vor fi scufundate controlat, una lângă alta, 4 barje lungi de 70 de metri și înalte de 3 metri, încărcate cu piatră, care să devieze cursul apei. Potrivit lui Cătălin Țigănuș, director Compania de transporturi navale (NAVROM), barjele există: Primele două barje vor pleca în cursul zilei de astăzi spre gura Bala cu un convoi, alături de un utilaj de dragare. Următoarele două barje vor pleca mâine spre Isaccea, pentru a fi încărcate cu piatră brută. Administrația Fluvială încearcă să crească debitul spre Cernavodă Administrația Fluvială va încerca să adâncească albia cu aproximativ un metru, pe Dunărea Veche, pentru a capta un volum mai mare de apă. De asemenea, canalul de alimentare a bazinului pentru sistemele de răcire a reactoarelor de la Cernavodă nu a mai fost curățat de multă vreme, astfel că se fac evaluări și în acea zonă. Pentru aceste măsuri, statul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă, pentru evitarea unei crize energetice. „Astăzi, nivelul la Cernavodă este în jurul valorii de -205. Prognoza, după debit, ar fi undeva în jurul valorii de -220, -225”, explică Adrian Maizel, purtător de cuvânt al AFDJ Galați. „Săptămâna viitoare, la mijlocul săptămânii, trebuie să apară primele efecte de îmbunătățire a debitului din zona centralei de la Cernavodă”, spune Romeo Soare, coordonatorul operațiunii, AFDJ Galați. Deși au fost semnalate ploi în Austria, durează aproximativ 2 săptămâni până când nivelul Dunării va crește și în România. Între timp, în Dolj, o barjă încărcată cu cereale este blocată pe Dunăre de o săptămână. La fel și o navă de croazieră, blocată încă de luni în dunele de nisip.
Atacul asupra centralei nucleare de la Barakah a provocat haos pe burse. Prețul petrolului a luat-o razna luni dimineață, 18 mai
Singura centrală nucleară a Emiratelor Arabe Unite a fost atacată duminică de o dronă. Incidentul este considerat unul extrem de periculos de întreaga comunitate din Golful Perisc, cu implicații la nivel global. Luni dimineață, prețul petrolului a luat-o razna, remarcă Mediafax. La câteva ore de la producerea acestui incident, țițeiul deja se vindea cu 1% mai mult pe burse. Cât costă țițeiul Brent Centrala nucleară de la Barakah (Emiratele Arabe Unite) a devenit ținta unui atac cu o dronă. Incidentul a provocat un incendiu la un generator electric aflat în exteriorul facilității. Iar efectele pe bursele din întreaga lume s-au simțit imediat. Prețul petrolului a crescut cu peste 1% la câteva ore de la atac. Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 1,36 dolari, respectiv 1,24%, ajungând la 110,62 dolari pe baril. Și țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit, fiind tranzacționat la 107,26 dolari pe baril, în creștere cu 1,84 dolari, adică 1,75%. Atacul asupra centralei nucleare de la Barakah a avut loc duminică după-amiaza, 17 mai. Biroul de Comunicare de la Abu Dhabi a confirmat incidentul la scurtă vreme. India și-a manifestat îngrijorarea în legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune. De altfel, întreaga comunitate regională din Golf l-a catalogat drept „extrem de periculos”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Emiratele Arabe au început să strecoare petroliere încărcate cu țiței prin Strâmtoarea Ormuz. La ce metode au recurs pentru a evita atacurile iraniene Avertisment în legătură cu stocurile globale de petrol, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz. Rezervele se apropie de cel mai scăzut nivel Grecia condamnă acțiunile militare ale armatei ucrainene în Marea Ionică și Mediterană. O dronă a eșuat pe Insula Lefkada Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în „hub regional”, dar țara nu este nici măcar independentă energetic Energie ieftină pentru români, una dintre măsurile AUR pentru repararea erorilor guvernului Bolojan
AIEA afirmă că o dronă a avariat echipamentele de la centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina
Centrala de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, cu șase reactoare, a fost ocupată de forțele ruse în primele săptămâni ale invaziei Ucrainei de către Moscova, din februarie 2022, potrivit Reuters. De atunci, fiecare parte a acuzat-o în mod regulat pe cealaltă de acțiuni militare care ar putea compromite siguranța centralei, situată în apropierea liniei frontului de război. Într-o postare pe X, AIEA a afirmat că o echipă de experți ai săi a vizitat Laboratorul de Control al Radiațiilor Externe (ERCL) al centralei, la o zi după ce conducerea rusă a centralei a declarat că aceasta a fost lovită de o dronă. „Echipa a observat avarii la unele dintre echipamentele de monitorizare meteorologică ale laboratorului, care nu mai sunt operaționale”, a precizat AIEA, agenția de supraveghere nucleară a ONU, în comunicatul său. Comunicatul precizează că directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a lansat un nou apel „la maximă reținere militară în apropierea tuturor instalațiilor nucleare, pentru a evita riscurile de siguranță”. Centrala, care în prezent nu produce energie electrică, a fost lovită de mai multe ori de drone de la începutul conflictului. Conducerea centralei a declarat că pagubele au fost minore și că, în rest, operațiunile nu au fost afectate. Una dintre liniile de alimentare externe ale centralei – necesară pentru răcirea combustibilului nuclear – este avariată de la sfârșitul lunii martie, iar AIEA a declarat săptămâna trecută că încearcă să organizeze un armistițiu local pentru a efectua lucrările de reparație. Grossi a efectuat mai multe vizite la centrala de la Zaporojie de când aceasta a trecut sub controlul Rusiei, iar AIEA a plasat observatori permanenți la Zaporojie și la celelalte trei centrale nucleare funcționale din Ucraina.
Repornirea celei mai mari centrale nucleare din lume a fost suspendată la doar câteva ore după pornire. Care a fost motivul
Repornirea centralei nucleare japoneze Kashiwazaki-Kariwa, cea mai mare din lume, a fost suspendată la doar câteva ore după reluarea operațiunilor. Operatorul Tokyo Electric Power a anunțat că o alarmă a sistemului de supraveghere s-a declanșat în timpul procedurilor de pornire a reactorului. Potrivit companiei, reactorul rămâne stabil și nu există niciun impact radioactiv în exterior. Procedura de repornire a început miercuri seara, după ce autoritățile locale au acordat aprobarea luna trecută. Inițial, repornirea fusese programată pentru marți, dar a fost amânată din cauza unei probleme tehnice similare. Centrala a fost închisă în 2011, după dezastrul Fukushima, când Japonia a oprit toate reactoarele nucleare. Unitatea 6 este primul reactor operat de companie care încearcă să fie repornit după acel moment. Cu o capacitate totală de 8,2 gigawați, Kashiwazaki-Kariwa este cea mai mare centrală nucleară din lume. Guvernul japonez susține revenirea la energia nucleară, inclusiv prin construirea unor reactoare de ultimă generație, iar repornirea acestei centrale este considerată un test major pentru întreaga industrie nucleară din Japonia. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Japonia, gata de repornirea celei mai mari centrale nucleare din lume, la aproape 15 ani de la dezastrul de la Fukushima Scutul de la Cernobîl trebuie refăcut, spun experții AIEA. Carcasa de 1,5 miliarde € adăpostește unul dintre cele mai periculoase obiecte din lume
Prima centrală nucleară din Egipt intră într-o etapă cheie. Putin participă la ceremonie
Egiptul intră într-o etapă crucială a dezvoltării primei sale centrale nucleare odată cu instalarea vasului de presiune al reactorului la prima unitate a proiectului El Dabaa. La ceremonia programată pentru miercuri și-au anunțat participarea președinții Egiptului și Rusiei, conectați prin videoconferință. Purtătorul de cuvânt al Președinției, Mohamed El Shennawy, citat de Egypt Today, a descris evenimentul drept „un moment istoric”, subliniind că acesta coincide cu celebrarea anuală a Zilei Energiei Nucleare. Reactorul a călătorit 20 de zile până în Egipt Potrivit Președinției Egiptului, „celor doi președinți, Abdel Fattah El Sisi și Vladimir Putin, arată cât de strânsă este cooperarea dintre cele două țări”, demonstrată prin proiecte comune „de la Barajul Înalt din anii ”60 până la programul nuclear din prezent”. Instalarea componentei centrale a unității nucleare reprezintă un mare progres tehnic pentru proiectul El Dabaa. Reactorul a fost fabricat în Rusia, transportat pe mare din Sankt Petersburg și a ajuns în Egipt după o călătorie de 20 de zile. Egiptul intră în era nucleară Centrala nucleară El Dabaa, amplasată la Marea Mediterană, pe coasta de nord-vest a Egiptului, este primul proiect nuclear de mari dimensiuni al Egiptului. Construite în cooperare cu corporația rusă Rosatom, centrala va avea patru reactoare de tip VVER-1200. Reactoarele sunt moderne, cu apă sub presiune, recunoscute la nivel internațional pentru standardele lor ridicate de siguranță. Acestea fac parte din tehnologia nucleară de generație III+, care include sisteme automate de protecție, capacitatea de răcire pasivă în caz de urgență și standarde mai ridicate de rezistență la evenimente extreme, în comparație cu generațiile anterioare. Cu o capacitate totală estimată la 4.8 gigawați, centrala nucleară este concepută să asigure o parte importantă din necesarul energetic al Egiptului. El Dabaa: Egipt-Rusia-Coreea de Sud Rusia finanțează aproximativ 85% din costurile proiectului printr-un împrumut de stat, iar Egiptul acoperă restul. De asemenea, Rusia va furniza combustibil nuclear pe toată durata de funcționare a centralei și va participa la instruirea personalului egiptean. La proiect contribuie și compania sud-coreeană Korea Hydro&Nuclear Power, unul dintre cei mai mari constructori de centrale nucleare din lume, responsabilă de o parte importantă a lucrărilor tehnice. Relații și mai strânse cu Rusia Potrivit autorităților, președintele egiptean urmează să rostească un discurs în cadrul ceremoniei, reafirmând angajamentul Egiptului pentru diversificarea surselor de energie și consolidarea cooperării strategice cu Federația Rusă.