Google anunță repornirea unei centrale nucleare din SUA pentru alimentarea infrastructurii cu Inteligență Artificială
Google a dezvăluit planul de a porni o centrală nucleară din SUA pentru a alimenta infrastructura sa de inteligență artificială. Compania Alphabet din spatele motorului de căutare Google operează chatbotul cu inteligență artificială Gemini, precum și Veo, generatorul de clipuri video cu sunete. Compania americană de utilități NextEra Energy și Alphabet au semnat un acord de furnizarea energiei electrice. Acordul va contribui la repornirea centralei nucleare Duane Arnold din statul american Iowa. Gemini (cunoscut anterior ca Bard) este un chatbot cu AI și un asistent virtual creat de Google și lansat în martie 2023, fiind un competitor al chatbotului ChatGPT lansat de OpenAI. AI ar putea determina renașterea industriei Americii După ani de stagnare, industria nucleară a Americii renaște datorită creșterii uriașe a cererii pentru energie, mai ales acum când companiile tehnologice caută surse de energie verde pentru a-și alimenta centrele de date și tehnologia AI. Centrul energetic Duane Arnold care producea peste 600 de megawați a fost închis în 2020, după 45 de ani de funcționare. Niciun reactor nuclear american complet închis nu a mai fost repornit. Veo (Google Veo) este un program text-to-video model dezvoltat de Google DeepMind care a fost anunțat în mai 2024. Fiind un generator AI, poate genera clipuri video cu sunete și cu o durată de 8 secunde fiecare. Clipurile pot fi generate printr-o comandă text. Programul a fost lansat în mai 2025. Demis Hassabis, directorul companiei Google DeepMind, a descris lansarea ca fiind momentul în care generația video bazată pe inteligență artificială a părăsit „epoca filmului mut”. Când se va redeschide centrala Centrala ar urma să fie redeschisă în primul trimestru al anului 2029, transmite NextEra. Conform acordului, Alphabet va achiziționa energie de la centrala nucleară pentru a-și întreține infrastructura sa de rețele cloud și de inteligența artificială. Compania încearcă să atragă investiții economice semnificative în regiunea Midwest, potrivit Reuters. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Google Gemini vs. oamenii de știință. Ce crede GOOGLE despre schimbările climatice: „Va crește frecvența tornadelor în România?”
Zelenski avertizează că situația centralei nucleare Zaporojie este la un nivel critic: O amenințare pentru toată lumea
Șeful statului ucrainean a anunțat că centrala se află într-o situație fără precedent, întrucât a fost deconectată de la rețeaua electrică, iar unul dintre generatoarele de rezervă a cedat, potrivit Reuters. În lipsa puterii oferite de generator, procesul de răcire a reactoarelor este afectat, fapte ce crește riscul producerii unei catastrofe nucleare. Deși în prezent instalația de la Zaporojie nu produce energie, combustibilul nuclear de la centrală trebuie menținut la o temperatură optimă în vederea evitării unui dezastru. Centrala se află sub ocupație rusă încă din primele săptămâni ale Războiului din Ucraina, iar de atunci, atât autoritățile de la Kiev, cât și cele de la Moscova se acuză reciproc de periclitarea siguranței centralei. Centrala a fost deconectată de zece ori de la rețeaua de alimentare de la începutul războiului. Luni, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a condamnat deconectarea de la rețeaua energetică. „Aceasta este o amenințare pentru toată lumea. Niciun terorist din lume nu a îndrăznit vreodată să facă unei centrale nucleare ceea ce face Rusia”, a notat Zelenski la finalul mesajului său de pe X.
Decizia UE privind centrala nucleară construită de ruși în Ungaria, anulată de Curtea Europeană de Justiție. Budapesta anunță că proiectul va continua
Curtea Europeană de Justiție a anulat decizia Uniunii Europene privind planurile pentru construcția unei centrale nucleare în Ungaria de către o companie rusă. Curtea Europeană de Justiție a argumentat că nu este clar dacă Guvernul lui Viktor Orban a respectat regulile UE privind achizițiile publice atunci când a atribuit contractul pentru centrala nucleară Paks II companiei ruse Rosatom, fără o licitație publică, notează Financial Times. Judecătorii de la tribunalul din Luxemburg au decis joi că Comisia Europeană ar fi trebuit să ia în considerare regulile Uniunii privind achizițiile publice atunci când a aprobat planurile Budapestei de a subvenționa construcția a două noi reactoare nucleare, construite de Rosatom. „Comisia ar fi trebuit să verifice dacă această atribuire directă, făcută fără o procedură de licitație publică, respectă normele UE privind achizițiile publice”, a spus instanța. „Comisia a considerat că da, dar decizia nu este suficient de motivată”. Noul termen pentru finalizarea proiectului Paks II, începutul anilor 2030 Budapesta a semnat un parteneriat cu compania rusă de stat Rosatom în 2014, cu scopul de a construi o centrală nucleară de 2 gigawați. Proiectul este mult în urmă, și noul termen pentru finalizare este începutul anilor 2030. Centrala nucleară Paks are patru reactoare construite în Rusia în anii 1980. Alte țări din fostul bloc estic au apelat la tehnologia occidentală pentru a-și moderniza infrastructura nucleară din epoca sovietică, dar Ungaria a insistat să aleagă partenerul rus, deși a explorat și alternative. Rosatom conduce proiectul și a implicat mai multe companii internaționale mari – inclusiv grupuri franceze și germane – ca subcontractanți. Cele două reactoare care vor forma “inima centralei” vor fi produse de Nijni Novgorod Engineering. Guvernul Ungariei a declarat că va continua proiectul conform planului, dar este gata să coopereze cu Comisia Europeană pentru a demonstra că a îndeplinit cerințele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. „Curtea Europeană de Justiție nu a afirmat că proiectul nu respectă regulile achizițiilor publice, ci doar că motivația nu a fost satisfăcătoare”, a declarat joi ministrul Afacerilor Europene, Janos Boka. „Nu există niciun motiv legal pentru a nu continua investiția de la Paks în ritmul actual”, a adăugat el. La rândul său, ministrul de Externe Peter Szijjarto a subliniat, de asemenea, că decizia Curții Europene de Justiție nu limitează sau încetinește în niciun fel investiția Paks II. Comisia a declarat că va „studia cu atenție hotărârea și va reflecta asupra următorilor pași”. Decizia CEJ vine într-un moment delicat pentru premierul maghiar, care este supus unei presiuni din ce în ce mai mari să pună capăt dependenței energetice a țării sale de Rusia, pe care Orban a încercat să o mențină în ciuda războiului din Ucraina. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Noi TENSIUNI între Ucraina și Ungaria. Kievul și Budapesta continuă schimbul de replici după atacul asupra conductei Drujba
Ministrul Energiei, discuții cheie despre centrala nucleară cu reactoare modulare de la Doicești
Ivan vorbește despre parteneriatul România-SUA pentru siguranță, independență energetică și dezvoltare. „Energia nucleară este energie sigură, curată și stabilă. E una dintre puținele soluții capabile să genereze siguranță, preț corect și emisii zero. Iar România nu doar că adoptă această tehnologie – o transformăm într-o oportunitate de dezvoltare economică, educație și leadership regional: Proiectul SMR va crea peste 2.000 de locuri de muncă în perioada construcției și peste 230 de locuri de muncă permanente pentru operarea centralei”, spune Ivan, pe Facebook, după discuția cu Michael Dickerson, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București.. Cu centrala nucleară cu reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, România poate deveni un hub european pentru producția, întreținerea și operarea SMR-urilor – oferind expertiză și sprijin țărilor din întreaga regiune. „Investim într-un angajament întins pe cel puțin 6 decenii: formare de specialiști, lanțuri de aprovizionare, revitalizarea comunităților locale și independență energetică reală. Parteneriatul strategic România–SUA continuă să livreze rezultate concrete pentru viitorul nostru energetic”, spune ministrul Bogdan Gruia Ivan.
Prima instalație de detritiere din Europa și a treia din lume a început să fie construită la Cernavodă: Burduja: România marchează un moment ISTORIC
Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power, au turnat luni, la centrală de la Cernavodă, primul beton în construcția primei Instalații de Detritiere din Europa și a treia din lume, au anunțat oficialii companiei naționale și ai Ministerului Energiei. „România are tot ceea ce îi trebuie pentru a fi lider european în energia viitorului”, a apreciat ministrul Sebastian Burduja. Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au demarat, luni, la CNE Cernavodă, lucrările de construcție ale primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, în prezența E.S. dl. RIM Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea în România, după ce ausemnat contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) în luna iunie 2023. Instalația de Detritiere (CTRF) de la CNE Cernavodă are la bază o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vălcea și va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa, oferind României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu, combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune. „Astăzi scriem istorie la Cernavodă. România devine prima țară din Europa care construiește o instalație de detritiere, folosind o tehnologie dezvoltată aici, acasă, de cercetătorii de la ICSI Râmnicu Vâlcea – un institut de elită, recunoscut internațional pentru soluții curate, eficiente și sustenabile, un adevărat centru de excelență, pe care îl cunosc foarte bine din mandatul de ministru al cercetării”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit demnitarului, aceasta este o realizare care demonstrează că viitorul energetic al Europei se poate construi în România, prin mintea și munca românilor. „Proiectul de la Cernavodă este o dovadă a viziunii noastre strategice: combinăm cercetarea românească de vârf cu parteneriate internaționale solide – așa cum este cel cu Korea Hydro & Nuclear Power – pentru a livra soluții în domeniul energiei curate și al protecției mediului. Mai mult, acest proiect poziționează România ca centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al reactoarelor de fuziune nucleară, precum ITER. Producția de tritiu se adaugă ciclului nuclear românesc integrat, pe care vrem să îl recuperăm: de la minele de uraniu la producția de apă grea, combustibil nuclear și producția de energie nucleară pe tehnologie CANDU, în cele patru reactoare de la Cernavodă,” a declarat Sebastian Burduja. Proiect vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului Proiectul CTRF de la CNE Cernavodă are drept obiectiv reducerea concentrației de tritiu din sistemele de apă grea ale reactoarelor CANDU de la Unitățile 1 și 2, arată oficialii ministerului. Acest proiect este vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului și pentru creșterea eficienței operaționale a centralei nucleare. Prin aceasta, se va permite reutilizarea apei grele. De asemenea, tritiul recuperat va fi stocat în condiții de siguranță și poate fi utilizat pentru viitoare reactoare de fuziune. „Astăzi este un moment important în călătoria României către energia durabilă – turnarea primului beton pentru Instalația de Detritiere de la Cernavodă. Acest proiect reprezintă nu numai un progres tehnologic, ci și angajamentul nostru față de un mediu mai curat și mai sigur. Este un proiect inovativ, coordonat de echipe de experți, un proiect care pune România, încă o dată, pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare. Colaborarea dintre Nuclearelectrica și KHNP exemplifică puterea parteneriatelor internaționale în atingerea obiectivelor comune. Împreună, stabilim un precedent în materie de inovare și responsabilitate în industria nucleară”, a subliniat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica. Potrivit companiei, România are de asemenea oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de furnizori și de a deveni un centru de dezvoltare și export al tehnologiei și al know-how-ului românesc de detritiere, folosind fabrici și forță de muncă locale. „La fel cum orice structură se bazează pe o fundație solidă și impecabilă, sperăm sincer că betonul turnat astăzi, fără fisuri, va servi drept bază solidă pe care va fi construită cu succes instalația de detritiere. KHNP rămâne pe deplin angajată să colaboreze strâns cu SNN, așa cum a făcut-o întotdeauna, pentru a asigura finalizarea cu succes a acestui proiect”, a declarat dr. Whang Joo-ho, președinte și director general al KHNP. Proiectul CTRF, realizat de ICSI Rm. Vălcea, utilizează cea mai avansată tehnologie, CTRF incluzând inclusiv cerințele actualizate de securitate nucleară pentru o instalație industrială de tritiu, așa cum au fost stabilite de către CNCAN, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România. Proiectul CTRF va fi finalizat în 50 de luni și va respecta cele mai avansate cerințe de securitate nucleară. Acesta beneficiază de un sprijin financiar semnificativ din partea Băncii Europene de Investiții, care asigură un împrumut de 145 de milioane de euro. Prin această investiție strategică, România își consolidează poziția în industria nucleară globală și devine un actor esențial în viitorul energiei curate la nivel european. Sursa foto: Nuclearelectrica Citiți și Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș Transgaz, Ministerul Energiei și ANPM, decizie favorabilă în procesul intentat de Bankwatch România împotriva construirii gazoductului Tuzla – Podișor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele