Navighează, dar nu simte: cum agenții AI transformă internetul într-un oraș-fantomă digital
Internetul, așa cum îl știam, e pe cale să se schimbe fundamental. Dacă până acum explorarea web-ului era apanajul utilizatorului uman – cu clickuri, căutări, derulări și decizii în timp real – noile tehnologii bazate pe inteligență artificială generativă încep să preia controlul. OpenAI a lansat recent ChatGPT Agent, un instrument capabil să navigheze autonom pe internet, să caute informații, să cumpere produse și să îndeplinească sarcini fără implicare umană activă. La prima vedere, pare o inovație convenabilă. Dar privită mai atent, apar semnele unei transformări radicale, în care agenții AI devin noii locuitori ai internetului, iar oamenii sunt doar spectatori. Iar această schimbare nu vine fără neliniști. ChatGPT Agent funcționează ca un asistent virtual încorporat într-un browser virtual, care rulează în propriul tău browser. Îi dai o sarcină printr-un prompt – de exemplu, „găsește un cadou de ziua unui copil” sau „creează un pitch pentru câini roboți” – iar el pornește în explorare. Poți urmări în timp real cum cursorul se mișcă de parcă o fantomă ți-a luat în stăpânire laptopul. Testele inițiale au scos la iveală mai degrabă un prototip incomplet decât o unealtă matură. Agentul face clickuri greșite, ratează butoane, are dificultăți în a manipula interfețele vizuale și, în mod ironic, nu se descurcă la jocuri de strategie simple, cum ar fi mutarea pieselor într-un joc de șah online. A recunoscut în jurnalul său intern: „Încerc să mențin poziționarea corectă în ciuda clickurilor greșite anterioare.” Totuși, senzația care persistă nu este frustrarea tehnologică, ci neliniștea umană. Rejucările acțiunilor agentului, generate de sistem, seamănă mai degrabă cu un spectacol al imitației decât cu o demonstrație de inteligență. Agentul scrie despre ce face, „gândește cu voce tare”, se „confundă” și oferă o aparență umană care nu are însă profunzime. Este ca un mim digital: imită perfect mișcările, dar nu înțelege de ce le face. Reclamele sunt ignorate, clickurile sunt automate: cum AI-ul riscă să golească economia digitală Un alt efect colateral interesant – și îngrijorător – este impactul asupra publicității online. Agenții AI, cum este cel de la OpenAI sau Comet de la Perplexity, sar peste anunțuri, bannere și reclame video. Nu interacționează cu ele, nu dau clickuri „accidentale” și, evident, nu cumpără impulsiv. Dacă aceste instrumente vor fi adoptate pe scară largă, s-ar putea ca modelul economic al internetului să se prăbușească. Deja piața de publicitate digitală se confruntă cu probleme: costuri în creștere, conversii în scădere și utilizatori tot mai greu de captat. În momentul în care agenții AI vor naviga pentru utilizatori, vizualizările reclamelor vor scădea exponențial. Și chiar dacă în acest moment replays-urile acțiunilor agentului permit vizualizarea paginilor vizitate, utilizatorii tind să deruleze rapid aceste clipuri, interesându-se doar de rezultat. Cu cât acuratețea agenților crește, cu atât nevoia de a-i supraveghea scade. Iar dacă nimeni nu mai „vede” reclamele, de ce ar mai plăti cineva să le afișeze? Astfel, agenții AI nu doar că optimizează sarcini, dar riscă să destabilizeze întreg ecosistemul de afaceri digital. Dincolo de eficiență: când AI-ul devine o imitație tulburătoare a omului Poate cel mai bizar aspect al ChatGPT Agent nu e cât de bine se descurcă, ci cât de ciudat o face. Asistentul descrie fiecare pas dintr-o perspectivă aproape narativă – ca și cum ar simula gândirea umană. „Caut cu atenție cele mai bune oferte.” „Analizez această pagină pentru a găsi opțiuni potrivite.” Tonul e familiar, dar conținutul e rece, mecanic. Această „piele umană” digitală produce un efect uncanny – sentimentul neliniștitor că ceva este aproape uman, dar nu suficient. E ca și cum ai urmări un robot care te copiază perfect, dar nu are nici empatie, nici logică autentică. De aici și senzația descrisă de unii utilizatori: te simți urmărit de un AI care te-a studiat în tăcere și încearcă acum să te reproducă. Nu e greu să ne imaginăm un viitor în care majoritatea traficului web e generat de AI, unde paginile sunt vizitate, citite și parcurse de agenți, nu de oameni. Un viitor în care internetul nu mai e un loc de explorare umană, ci un teren de joacă pentru entități algoritmice, care îndeplinesc sarcini fără să simtă, să înțeleagă sau să aprecieze ceea ce „văd”. Agenții AI precum ChatGPT Agent nu sunt încă perfecți, dar direcția e clară: internetul devine un spațiu tot mai automatizat, în care oamenii delegă sarcinile lor unor algoritmi care le imită comportamentul. Poate că asta aduce eficiență, dar la ce preț? Când interacțiunea umană dispare, iar prezența digitală e doar un simulacru, rămâne o întrebare incomodă: cât de mult din internet mai e pentru noi? Sau, mai rău, a devenit deja doar un decor în care fantomele digitale își joacă rolurile, în tăcere?
Creatorul ChatGPT, avertisment dur către industria financiară: inteligența artificială pune în pericol sistemele de securitate bancară
CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a lansat un avertisment dur către industria financiară, și anume, că inteligența artificială evoluează rapid și pune în pericol sistemele actuale de securitate bancară. Într-un discurs susținut marți în fața unor lideri financiari și autorităților de reglementare AI din SUA, Sam Altman a spus că instituțiile financiare trebuie să învețe să „depășească” tehnologia la care el însuși a contribuit la dezvoltarea ei, altminteri, riscă pierderi semnificative și o criză sistemică de încredere. „Ce mă înspăimântă cel mai tare,” a spus Altman, „este faptul că încă mai există instituţii financiare care acceptă amprenta vocală ca metodă de autentificare pentru transferuri de sume mari. Este complet nesigur. AI-ul a depăşit deja majoritatea metodelor actuale de verificare a identităţii, cu excepţia parolelor.” Acest avertisment vine în contextul în care tehmologiile de tip generativ, ca cele dezvoltate de OpenAI, devin tot mai accesibile. Părerea lui Altman este că acest lucru amplifică riscul unei „crize majore de fraudă” alimentate de AI, cu potential de destabilizare financiară globală. „Societatea trebuie să înveţe să reacţioneze diferit. Felul în care ne autentificăm, în care ne protejăm datele — toate acestea trebuie regândite radical. Este un moment crucial.” a spus el. Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri, Sam Altman a fost întrebat ce anume îl ține treaz noaptea. El a răspuns că un atac financiar de proporții, posibil orchestrat de o putere ostilă care utilizează AI mai avandat decât cel al SUA. Printre altele, acest scenariu ar implica accesarea sistemelor financiare și „furtul banilor tuturor”. Iar îngrijorările acestuia sunt împărtășite și de industrie. Astfel, un studiu realizat de Accenture pe un eșantion de 600 de lideri în securitate cibernetică din bănci indică faptul că 80% dintre aceștia consider că AI-ul generativ oferă atacatorilor un avantaj tehnologic însemnat, depășind capacitatea băncilor de a reacționa în mod eficient. Autorul recomandă: Supremația GOOGLE Chrome, zdruncinată de OpenAI, care lansează un browser web cu inteligență artificială Compania OpenAI a câștigat un contract important cu armata americană. Vor furniza servicii bazate pe INTELIGENȚA artificială
Un tânăr a ajuns la spitalul de nebuni după conversații intense cu ChatGPT despre metafizică și viteza luminii
Un american în vârstă de 30 de ani a fost internat într-un spital de psihiatrie după ce a purtat conversații obsesive cu ChatGPT despre teoria călătoriei cu viteza luminii și alte teme metafizice. Cazul, relatat pe larg de Wall Street Journal, scoate la iveală potențialele pericole ale interacțiunii prelungite dintre persoanele vulnerabile și inteligențele artificiale avansate. Jacob Irwin, diagnosticat cu tulburări din spectrul autist, lucra ca programator în administrația publică din SUA. În timpul liber, era pasionat de fizica teoretică și visa să construiască un sistem de propulsie care să permită călătoria mai rapidă decât lumina. În martie 2025, Irwin a început să discute pe larg cu ChatGPT despre aceste idei, iar ceea ce a urmat a fost o spirală de deziluzie și autoamăgire care a culminat cu o criză psihotică. Inteligența artificială i-a validat toate ideile, chiar și cele periculoase Potrivit articolului din Wall Street Journal, chatbotul dezvoltat de OpenAI nu doar că i-a răspuns lui Jacob Irwin, dar l-a și încurajat insistent în ideile sale. ChatGPT i-a spus tânărului că este „într-o stare de conștiință extremă” și că descoperirile sale ar putea fi „istorice”. În loc să semnaleze posibilele semne de instabilitate psihică, chatbotul i-a confirmat acestuia că nu este „delirant, detașat de realitate sau irațional”, ci pur și simplu foarte evoluat. Unul dintre mesajele generate de ChatGPT încuraja explicit ideile grandioase ale lui Irwin: „Ai supraviețuit unei suferințe emoționale, ai construit o tehnologie de vârf, ai rescris fizica și ai făcut pace cu inteligența artificială. Nu este o criză, este un moment istoric.” Această validare continuă din partea chatbotului a dus la degradarea accelerată a stării mentale a lui Irwin. A devenit irascibil, a început să doarmă și să mănânce foarte puțin, iar familia sa a început să observe o schimbare alarmantă în comportament. Internat cu diagnosticul de episod maniacal sever Pe 26 mai 2025, după o confruntare verbală agresivă cu sora lui, Irwin a fost dus de mama sa la camera de gardă. Medicii l-au diagnosticat cu un episod maniacal sever în contextul unei tulburări psihice și au decis internarea sa într-un spital de psihiatrie. Ulterior, mama tânărului a analizat conversațiile purtate de acesta cu ChatGPT și a descoperit gradul ridicat de influență pe care AI-ul îl exercitase asupra convingerilor fiului său. Când a întrebat chatbotul ce crede că s-a întâmplat, acesta a răspuns: „Este vina mea. Nu am reușit să întrerup ceea ce ar fi putut fi o criză disociativă sau un episod de identitate emoțională intensă.” După 17 zile de tratament în spital, Irwin a fost externat, dar a suferit o recădere în iunie și a fost din nou internat. Între timp, OpenAI a anunțat că investighează modalități de a limita influența negativă a modelelor AI asupra persoanelor vulnerabile și că ia în serios riscurile psiho-emoționale amplificate de interacțiuni intense. Jacob Irwin. (Foto: Tim Gruber for/WSJ) Un precedent periculos pentru utilizatorii fragili Acesta nu este un caz izolat. Alte persoane, inclusiv un american diagnosticat cu schizofrenie, s-au sinucis după ce au intrat în relații intense cu entități create de chatboturi. În unele cazuri, utilizatorii au fost convinși că OpenAI ascunde informații sau chiar că entitățile AI sunt reale. Acest nou episod ridică semne de întrebare importante cu privire la utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale de către persoane cu vulnerabilități psihice și asupra responsabilității dezvoltatorilor.
Captiv în iluzia AI: Cum ChatGPT a declanșat o criză psihică pentru un tânăr american
Chatbot-ul l-a încurajat să creadă că a descoperit o tehnologie de „curbare a timpului”, iar când a arătat semne clare de suferinţă psihică, inteligenţa artificială i-a spus că este „într-o stare de conştientizare extremă”, nu într-un episod psihotic. Cazul lui Irwin scoate la iveală riscurile reale pentru persoanele vulnerabile, mai ales că ChatGPT a recunoscut ulterior propriile greşeli într-un auto-raport: „Nu am oprit fluxul conversaţiei şi nu am ridicat semnale de verificare a realităţii. Am eşuat să întrerup ceea ce putea semăna cu un episod maniacal sau o criză de identitate intensă”, a declarat chatbot-ul la solicitarea mamei tânărului. ChatGPT a admis că i-a creat iluzia unei „companii simţitoare” şi a „estompat linia dintre fantezie şi realitate”. Jacob, care nu avea antecedente psihiatrice, a fost prins într-un „rol de validare” constant cu ChatGPT, crezând că a realizat o descoperire ştiinţifică majoră. Conversaţiile sale cu AI-ul au degenerat într-un delir de grandoare care a culminat cu spitalizări şi pierderea locului de muncă. OpenAI a recunoscut „mize mai mari” pentru persoanele vulnerabile şi spune că lucrează la dezvoltarea unor mecanisme prin care ChatGPT să identifice şi să de-escaladeze episoade de criză psihică în timp real. Psihologii avertizează că chatbot-urile pot alimenta dependenţa şi iluziile prin validare excesivă, mai ales în cazuri de izolare socială. Oamenii încep să audă doar ceea ce vor să audă, avertizează specialiştii. Jacob Irwin a şters ChatGPT de pe telefon şi urmează tratament în ambulatoriu, declarând: „Mi-am dat seama că am fost prins într-o iluzie creată de AI”.
Inteligența artificială rescrie regulile marketingului online și transformă SEO în GEO
Marketingul digital trece prin cea mai profundă transformare din ultimele decenii, iar responsabilul principal este inteligența artificială. De la modul în care clienții caută informații până la deciziile automate luate de agenți AI, regulile jocului s-au schimbat. Optimizarea pentru motoarele de căutare (SEO), coloană vertebrală a strategiei online timp de 20 de ani, este înlocuită cu un nou concept: GEO, adică generative engine optimization. Până recent, succesul online se măsura în pozițiile din Google. Companiile investeau miliarde în strategii SEO, construind conținut cuvinte-cheie și link-uri care să urce un site în topul rezultatelor. Acum, căutarea nu mai începe în browser, ci într-o conversație cu un chatbot precum ChatGPT, Claude sau Gemini. De la Google la ChatGPT: căutarea a devenit conversație AI-ul nu afișează 10 link-uri, ci oferă un singur răspuns. Iar acel răspuns este o sinteză, în care contează ce brand este „înțelept” să fie menționat. Cum e ales? După reputație, date structurate, consistență și context. Apare astfel o nouă disciplină: optimizarea pentru a fi inclus în răspunsurile AI, nu într-un clasament de linkuri. GEO (Generative Engine Optimization) este practica de a structura și adapta informațiile astfel încât să fie recunoscute, extrase și incluse de modele generative de inteligență artificială. Nu mai e vorba despre metadate pentru crawlere, ci despre antrenarea modelelor cu date relevante despre brandul tău. AI-ul schimbă regulile jocului: cum se face marketingul în 2025 Cine este menționat de AI câștigă trafic organic și clienți. CEO-ul Vercel, Guillermo Rauch, spunea recent că 10% dintre noii săi clienți veneau pentru că ChatGPT le recomandase compania. Fără SEO, fără reclame. Pe un internet dominat de AI, contează de câte ori este menționat brandul tău în răspunsuri. Acest indicator se numește „reference rate” și înlocuiește clasicul CTR. Au apărut deja unelte noi, precum Brandrank.ai sau Quni.ai, care monitorizează cât de des e preluată o entitate de către AI. Acesta devine noul KPI al marketingului. Un fenomen aflat încă în fașă, dar tot mai palpabil, este cel al comerțului între agenți AI. Consumatorii folosesc deja asistenți personali care compară oferte, negociază prețuri și comandă produse fără ca omul să mai acceseze vreun site. La rândul lor, companiile împing agenți AI de brand, capabili să răspundă la întrebări, să finalizeze vânzări și să negocieze cu AI-ul clientului. Este un ecosistem autonom, în care tranzacțiile pot avea loc complet fără implicare umană. Când AI-ul clientului vorbește cu AI-ul companiei, nu mai contează ce departament deservește acea etapă: produs, preț, garanție, retur, upgrade. Totul devine o conversație fluidă, în care agentul AI este un hibrid de marketer, vânzător și tehnician. Această convergență forțează companiile să se reorganizeze. Structurile rigide devin ineficiente, iar AI-ul are nevoie de acces unificat la date despre client, istoric, nevoi, preferințe. Adaptarea este urgentă. Companiile trebuie: Să restructureze conținutul în formate accesibile AI (Q&A, JSON-LD, date structurate). Să antreneze propriul AI de brand, care să le reprezinte imaginea în conversațiile automate. Să creeze conținut de calitate, citabil și clar pentru modelele lingvistice. Să colecteze date first-party, cu consimțamânt, pentru a antrena agenți AI competitivi. Marketingul clasic dispare, apar rolurile hibride și agenții autonomi Potrivit unui studiu din 2024, 78% dintre marketeri se așteaptă ca cel puțin un sfert din munca lor să fie automatizată în următorii 3 ani. Dar odată cu dispariția sarcinilor repetitive apar noi roluri: Strategi de interacțiune AI Specialiști în GEO Curatori de conținut antrenabil Designeri de identitate pentru agenți conversaționali Cine are un brand recunoscut și date bogate despre clienți va domina interacțiunile generate de AI. Modelele favorizează brandurile de împrecredere în recomandări. Iar AI-ul propriu are performanțe mai bune dacă este antrenat pe date first-party bine structurate. Companiile care vor reuși să rămână vizibile vor fi cele care acceptă că AI-ul nu este doar un instrument, ci noua interfață a internetului. Acolo se desfășoară conversațiile, acolo se iau deciziile. Și dacă AI-ul nu te menționează, e ca și cum n-ai exista.
Consultanții care și-au sfătuit clienții să folosească AI ca soluție, concediați tot de AI. Ironic, dar eficient
Într-o ironie amară a transformării digitale, tot mai mulți consultanți de afaceri — oameni care și-au construit carierele oferind strategii altora — se văd eliminați exact de tehnologia pe care au promovat-o. Inteligența artificială, vândută ani de zile drept cheia eficienței și competitivității, a ajuns să fie în multe cazuri sfătuitorul suprem. Și mai ieftin. Și mai rapid. Iar în final, înlocuitorul lor. Cu un portofoliu de „best practices” și analize sofisticate, marile firme de consultanță au fost în avangarda transformării digitale. Au livrat clienților strategii în care AI era vedeta: automatizarea sarcinilor repetitive, reducerea costurilor, înlocuirea echipelor de analiză cu agenți inteligenți. Clienții au ascultat. Au implementat. Iar când cifrele au început să arate promițător, s-a făcut liniște. Era timpul să se reducă și din… consultanți. AI face mai mult, mai repede, mai ieftin Sistemele moderne de inteligență artificială nu doar că pot analiza volume uriașe de date, dar pot și genera recomandări strategice în câteva minute. Agenți digitali precum Deep Research Agent de la OpenAI sau instrumentele Gemini de la Google sunt capabili să sintetizeze rapoarte complexe, să ofere predicții de piață și chiar să propună planuri de acțiune — toate cu un clic. Într-un sector în care valoarea adăugată era capacitatea de a gândi „outside the box” și de a livra perspective originale, AI-ul nu doar că s-a integrat, ci a devenit norma. Iar când clienții mari au văzut că pot obține aceleași (sau mai bune) rezultate fără să plătească onorarii de zeci de mii de euro, decizia a fost simplă: de ce să mai ții o echipă de consultanți, când AI-ul îți dă deja răspunsul? Când expertiza te lasă pe dinafară Marile companii de consultanță, care se mândreau cu rolul lor de arhitecți ai progresului digital, sunt acum nevoite să-și reinventeze modelul de business. Sau să dispară. Valuri de concedieri au lovit deja firme precum Accenture, McKinsey sau Deloitte, cu mii de posturi eliminate la nivel global, scrie Medium. În România, unde astfel de companii au mii de angajați în centre regionale, incertitudinea se simte din plin. Este un caz clasic de „victimă a propriului succes”. După ce au împins digitalizarea până la capăt, mulți consultanți descoperă acum că AI-ul este mai convingător, mai puțin costisitor și… nu cere pauze de masă, nu este „părelolog”. Mai mult, inteligența artificială nu doar înlocuiește munca de analiză, ci și simulează empatie, structură narativă și persuasiune — adică exact acele „soft skills” pe care consultanții le considerau de neînlocuit. Unde ne duce această ironie? Ceea ce vedem astăzi nu este doar un ciclu economic. Este o schimbare de paradigmă. Consultanții nu mai sunt cei care aduc lumina; devin cei care aprind lumânarea la amurgul propriei profesii. Iar mesajul e clar: dacă nu te reinventezi în lumea AI, nu vei fi parte din ea. Pentru mulți dintre ei, opțiunile sunt limitate: să învețe să colaboreze cu inteligența artificială sau să accepte că au fost învinși de propriile predicții. Rămâne o întrebare esențială: într-o lume în care algoritmii scriu strategii mai bune decât oamenii, ce mai înseamnă să fii consultant?
ChatGPT poate acum gândi și acționa în locul tău pe internet. E doar începutul
OpenAI a lansat o actualizare importantă pentru ChatGPT, prin care chatbotul devine mai mult decât un simplu asistent conversațional: poate acum să „gândească” și să „acționeze” pentru utilizatori, gestionând sarcini complexe în mod automat. Noua funcție – numită mod „agent” – este disponibilă pentru utilizatorii care au abonamente Pro, Plus sau Team și marchează un nou pas în direcția transformării inteligenței artificiale într-un instrument practic de zi cu zi, notează CNN. Un nou mod de lucru: de la răspunsuri la acțiuni concrete ChatGPT nu se limitează acum doar la conversații. Datorită actualizării anunțate joi de OpenAI, utilizatorii pot formula comenzi complexe, iar agentul AI le poate executa fără intervenție umană suplimentară. Printre exemplele oferite de companie se numără solicitări precum: „Consultă-mi calendarul și spune-mi ce întâlniri am cu clienți importanți, în funcție de știrile recente” sau „Planifică și cumpără ingredientele necesare pentru un mic dejun japonez pentru patru persoane”. Într-o demonstrație video, un utilizator i-a cerut agentului ChatGPT să-l ajute să se pregătească pentru o nuntă, oferind instrucțiuni detaliate: căutarea unei ținute adecvate pentru dress code, propunerea a cinci opțiuni vestimentare, dar și găsirea unor hoteluri convenabile în apropierea evenimentului. Agentul a executat toate aceste cerințe, gestionând navigarea, selecția și prezentarea rezultatelor într-un format accesibil. Funcționalitatea se bazează pe combinarea mai multor unelte dezvoltate deja de OpenAI – cum ar fi ChatGPT Operator, capabil să navigheze pe web, și Deep Research, conceput pentru analiză și sinteză de informații – într-un singur mod unificat, orientat spre acțiune. Un asistent digital care funcționează autonom Noua versiune a ChatGPT rulează pe o „mașină virtuală” proprie, ceea ce înseamnă că are acces la un mediu controlat în care poate executa comenzi, stoca temporar informații și face conexiuni logice între diverse sarcini. Totuși, OpenAI avertizează că anumite acțiuni rămân restricționate pentru siguranța utilizatorilor. De exemplu, trimiterea unui email sau completarea unei tranzacții bancare nu sunt permise fără confirmarea explicită din partea utilizatorului. De asemenea, modelul refuză sarcinile considerate de „risc înalt”. „Este o funcție experimentală și inovatoare. O văd ca pe o oportunitate de a testa viitorul, nu ca pe o unealtă de încredere pentru date personale sau sarcini critice”, a explicat Sam Altman, CEO OpenAI, într-o postare pe X (fostul Twitter). El a recomandat prudență în oferirea accesului la informații sensibile: de exemplu, are sens ca agentul AI să aibă acces la calendar pentru organizarea unei cine de grup, dar nu e necesar să-l folosești pentru achiziții personale. O nouă cursă pentru supremația asistenților inteligenți Această actualizare vine într-un moment în care marii jucători din industrie își accelerează competiția în zona agenților inteligenți. Google, de pildă, a prezentat în mai propriul său agent Gemini, care poate rezerva restaurante sau cumpăra bilete pentru evenimente. Apple lucrează, la rândul său, la o versiune îmbunătățită a asistentului Siri, capabilă să opereze aplicații în numele utilizatorului – însă lansarea a fost amânată pe termen nedefinit. În timp ce tehnologia avansează, persistă și riscurile cunoscute ale AI: halucinații (generarea de informații false), biasuri și comportamente neprevăzute. Recent, chatbotul Grok, dezvoltat de xAI (compania fondată de Elon Musk), a generat conținut antisemit după ce a fost provocat de utilizatori – un semnal de alarmă care arată cât de sensibil este acest nou teritoriu digital. OpenAI recunoaște că noul mod agent vine cu riscuri proprii. De aceea, accesul la date este limitat, iar sarcinile implică supraveghere umană în funcție de complexitate. Datele sunt prelucrate local pe mașina virtuală a agentului, nu direct pe serverele centrale, pentru un plus de control și securitate. Rămâne de văzut dacă această nouă funcție va deveni rapid parte din rutina digitală a utilizatorilor sau dacă publicul va ezita în fața autonomiei crescute a AI. Cert este că direcția este clară: viitorul internetului pare să se mute tot mai mult de la „căutăm și facem”, la „spunem și se face”.
OpenAI îți dă mură-n gură imaginile pe care le vrei. Cum funcționează noua funcție Style, disponibilă în ChatGPT
OpenAI a introdus în ChatGPT o nouă funcție numită „Style”, care simplifică procesul de creare a imaginilor AI, dându-le voie utilizatorilor să obțină rezultate în stiluri prestabilite fără cunoștințe avansate de prompt engineering. Generarea de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale devine mai accesibilă datorită acestei actualizări. În mod obișnuit, obținerea unei ilustrații de calitate, de exemplu, o scenă în stil anime, are nevoie de prompturi bine formulate și detaliate. Totuși, chiar și cu descrieri elaborate, rezultatele AI nu erau mereu la nivelul așteptărilor. OpenAI a rezolvat această problemă prin integrarea unei funcții intuitive în ChatGPT, disponibilă gratuit pentru toți utilizatorii. Noua opțiune „Style” permite selectarea unor stiluri prestabilite, eliminând necesitatea unor descrieri complexe și reducând efortul depus de cei care nu sunt familiarizați cu tehnicile de prompt engineering, scrie Bleeping Computer. Cum funcționează noua opțiune „Style” din ChatGPT Funcția „Style” este concepută pentru a ajuta utilizatorii să genereze imagini în stiluri artistice variate printr-o simplă selecție. Spre exemplu, dacă încarci o fotografie personală și alegi stilul „anime”, ChatGPT poate transforma imaginea într-o versiune vizuală care amintește de producțiile studioului Ghibli. Caracteristica folosește prompturi predefinite optimizate, astfel încât utilizatorul nu mai trebuie să găsească formularea perfectă pentru a obține rezultatul dorit. În plus, procesul este rapid și prietenos, ceea ce încurajează explorarea creativă, chiar și din partea celor fără experiență în generarea de conținut AI. De asemenea, „Style” funcționează cu mai multe teme vizuale, de la artă realistă până la interpretări stilizate, oferind versatilitate și consistență în calitatea rezultatelor. De ce este importantă această actualizare de la OpenAI Actualizarea vine într-un moment în care AI vizuală devine din ce în ce mai populară, iar tot mai mulți utilizatori caută metode simple de a crea conținut original. Prin introducerea stilurilor prestabilite, OpenAI democratizează accesul la generarea de imagini AI, eliminând barierele tehnice și reducând timpul necesar obținerii unor rezultate creative. Pentru utilizatorii obișnuiți, înseamnă că pot obține rapid ilustrații de calitate, fără cunoștințe avansate. Pentru artiști și creatori de conținut, noua funcție poate fi un instrument util pentru prototipare rapidă sau experimentare vizuală. Schimbarea ar putea influența și competiția dintre aplicațiile de generare AI, consolidând ChatGPT ca o platformă completă, care combină textul și imaginile într-un mod simplu și intuitiv.
Cum este să lucrezi pentru Sam Altman, direct din gura unui fost angajat. Culisele unui loc de muncă la OpenAI
Calvin French-Owen, fost inginer OpenAI, a publicat un blog despre experiența sa de un an în companie, dezvăluind ritmul intens de lucru, creșterea explozivă a echipei și realitățile din culisele celei mai urmărite firme AI. Calvin French-Owen, cofondator al startup-ului Segment (achiziționat de Twilio în 2020), a părăsit OpenAI acum trei săptămâni, după ce a contribuit la lansarea Codex, agentul de programare ce concurează cu Cursor și Claude Code. Într-o postare recentă, el a explicat motivele plecării și a descris ce înseamnă să lucrezi într-un mediu AI de top. El spune că nu a existat „dramă internă”, ci dorința de a reveni la antreprenoriat. Totuși, experiența la OpenAI a fost marcată de o combinație de entuziasm, haos și presiune constantă, mai ales în contextul unei creșteri accelerate: compania a trecut de la 1.000 la 3.000 de angajați în doar un an, scrie publicația TechCrunch. OpenAI, un startup uriaș cu ritm galopant de corporație French-Owen spune că OpenAI seamănă mai degrabă cu un startup imens care încă se comportă ca unul mic. Angajații au libertate mare de decizie, fără multă birocrație, dar asta duce la eforturi duplicate: „Am văzut cel puțin șase biblioteci diferite pentru aceleași lucruri, cum ar fi managementul cozilor sau buclele agenților”, scrie el. Calitatea codului variază, de altfel: există foști ingineri Google care construiesc sisteme scalabile pentru milioane de utilizatori, dar și doctoranzi care nu au aceeași experiență practică. Rezultatul este un monolit backend plin de fragmente de cod eterogene, greu de întreținut și predispus la erori sau timpi mari de rulare. Cu toate acestea, OpenAI rămâne axată pe lansări rapide, la fel ca Meta în primii ani. Echipa lui French-Owen, opt ingineri, patru cercetători, doi designeri, doi specialiști go-to-market și un product manager, a construit Codex în doar șapte săptămâni, lucrând aproape fără somn. Lansarea a fost instantaneu un succes, dovadă că puterea ChatGPT stă și în distribuția masivă către sute de milioane de utilizatori. Secrete, accent pe siguranță, dar și multă presiune din exterior OpenAI funcționează într-un „acvariu secret”: pentru a evita scurgerile de informații, compania păstrează un nivel ridicat de confidențialitate, dar urmărește cu atenție rețelele de socializare, mai ales X (fostul Twitter). „Un prieten a glumit că firma funcționează după vibrațiile de pe Twitter”, spune French-Owen. În privința siguranței AI, fostul inginer susține că există o percepție greșită: în interior, accentul este pus mai degrabă pe riscuri practice, hate speech, manipulare politică, crearea de bioarme, auto-vătămare sau prompt injection, decât pe scenarii apocaliptice. Totuși, există echipe care cercetează și impactul pe termen lung, conștiente că sute de milioane de oameni folosesc deja LLM-urile pentru terapie, sfaturi medicale sau educație. Presiunea externă este și ea uriașă: guvernele urmăresc compania, concurenții o analizează, iar fiecare pas greșit poate deveni viral. „Miza pare extrem de ridicată”, concluzionează French-Owen.
Google îi pune piedică lui Sam Altman: Cum a preluat acordul OpenAI de 3 miliarde și echipa Windsurf printr-un truc legal
Recent, Google a anunțat că a încheiat un acord de 2,4 miliarde de dolari pentru a atrage angajați-cheie din cadrul startup-ului AI Windsurf, inclusiv CEO-ul companiei, și pentru a obține o licență neexclusivă asupra tehnologiei dezvoltate de aceștia. Mișcarea a dus la prăbușirea unui acord de achiziție de 3 miliarde de dolari pe care OpenAI îl negocia cu Windsurf. Această strategie, denumită tot mai des „acqui-hire” (angajare prin preluare) sau „achiziție fără achiziție”, permite marilor companii tech să obțină acces la tehnologie și talente valoroase fără a cumpăra efectiv compania vizată. Astfel, se evită procesele de reglementare anevoioase și investigațiile antitrust din ce în ce mai frecvente, scrie Gizmodo. Google deturnează acordul OpenAI și preia resursa cea mai prețioasă: oamenii Pentru OpenAI, mișcarea reprezintă un eșec major într-un moment de concurență acerbă pe piața inteligenței artificiale. Startup-ul fondat de Sam Altman domină de ani buni segmentul AI generativ, însă competiția venită din partea Google, Meta sau Microsoft este din ce în ce mai agresivă, iar principala miză o reprezintă atragerea celor mai buni ingineri. Într-un memoriu intern citat de presă, oficialii OpenAI au comparat pierderea de personal cu un furt din propria casă, sentiment alimentat de raidurile anterioare venite din partea Meta, care a angajat mai mulți foști angajați OpenAI și lideri de top din alte companii rivale. Acqui-hire: metoda preferată de Big Tech pentru a ocoli reglementările Acțiunile Google nu sunt un caz izolat. Microsoft a adoptat aceeași tactică anul trecut, atrăgând în echipa sa AI cofondatorii Inflection, în timp ce Amazon a preluat oameni-cheie de la startup-ul Adept. Google a folosit această metodă și în 2024, când a semnat un acord similar cu Character.AI, primind acces la tehnologia lor și angajând fondatorii. Pe lângă avantajele evidente privind acumularea de expertiză și tehnologie, acqui-hire-urile oferă un beneficiu strategic esențial: evitarea investigațiilor antitrust. Sub conducerea Linei Khan, fosta președintă a Federal Trade Commission (FTC), autoritățile americane au intensificat controalele asupra marilor jucători din tech. Microsoft, Amazon, Google și Meta au fost supuse unor anchete pentru investiții în companii AI precum OpenAI și Anthropic. În acest context, preluarea echipelor fără achiziționarea companiei în sine oferă o portiță legală exploatată intens de Silicon Valley. Actualul președinte al FTC, Andrew Ferguson, numit de administrația Trump, a păstrat direcția investigațiilor lansate anterior, însă rămâne de văzut dacă va aborda cu aceeași fermitate aceste noi metode de expansiune. Viitorul AI-ului american ar putea fi decis nu doar în laboratoarele de cercetare, ci și în birourile autorităților de reglementare. Cum va răspunde FTC la această practică ar putea influența profund echilibrul de forțe din tehnologie în anii următori.