Etichetă: chatgpt

Trump vrea să blocheze legile care controlează inteligența artificială, iar experții avertizează că planeta va plăti prețul

Statele Unite ar putea interzice temporar orice reglementare a inteligenței artificiale (AI), dacă un proiect de lege sprijinit de Donald Trump va fi adoptat în forma actuală. În ciuda sprijinului politic republican din Congres, cercetătorii avertizează că măsura ar putea avea consecințe climatice majore, contribuind la o explozie a emisiilor de gaze cu efect de seră, notează The Guardian. Potrivit unei estimări furnizate de cercetători de la Universitatea Harvard pentru The Guardian, folosirea necontrolată a AI în SUA ar putea genera, în următorii zece ani, peste un miliard de tone de dioxid de carbon – echivalentul emisiilor anuale ale Japoniei. Îngrijorarea pornește de la consumul masiv de energie al centrelor de date care alimentează dezvoltarea AI, multe dintre acestea fiind alimentate încă din surse fosile. Proiectul de lege: o pauză de 10 ani pentru orice control asupra AI Textul legislativ propus de republicani, cunoscut și ca „proiectul fiscal și de cheltuieli Trump”, conține o prevedere controversată: interzicerea oricărei reglementări statale asupra inteligenței artificiale timp de un deceniu. Deși limbajul a fost recent atenuat, vorbindu-se acum despre o „pauză temporară”, scopul rămâne același – împiedicarea statelor americane de a introduce reguli privind impactul AI asupra mediului sau societății. În paralel, proiectul oferă 500 de milioane de dolari pentru extinderea accesului la internet în zonele rurale, dar condiționează aceste fonduri de lipsa oricărei încercări de reglementare a AI la nivel local. Mai mulți senatori republicani, printre care Josh Hawley și Marsha Blackburn, și-au exprimat rezervele, însă amendamentele pentru eliminarea prevederii vor necesita sprijin din partea a cel puțin patru republicani pentru a avea succes. Impactul climatic: AI poate anula eforturile de reducere a emisiilor Experții subliniază că folosirea AI este una dintre cele mai intensive activități din punct de vedere energetic. O singură interogare prin ChatGPT, de exemplu, consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât o căutare standard pe Google. Într-un context în care infrastructura energetică americană este încă dominată de gaze naturale și cărbune, extinderea masivă a centrelor de date amenință să contracareze toate progresele în combaterea schimbărilor climatice. „Dacă interzici supravegherea și reglementarea, încetinești tranziția către surse de energie mai curate și descurajezi investițiile în eficiență energetică”, avertizează Gianluca Guidi, cercetător la Harvard. La rândul său, senatorul democrat Ed Markey a calificat propunerea republicană drept „periculoasă și iresponsabilă”, afirmând că dezvoltarea AI ar trebui însoțită de măsuri ferme pentru protejarea sănătății publice și a planetei. De altfel, companii mari din domeniul tehnologiei au recunoscut deja dificultățile de a menține promisiunile climatice. Google, de exemplu, a raportat o creștere cu 48% a emisiilor sale de carbon din 2019 până în 2023, în mare parte din cauza extinderii în domeniul AI. O planetă în pericol, o tehnologie fără frâne În ciuda retoricii potrivit căreia AI ar putea contribui la eficientizarea rețelelor energetice sau la combaterea poluării, tot mai mulți experți consideră aceste promisiuni ca fiind „greenwashing”. Alex Hanna, director de cercetare la Distributed AI Research Institute, afirmă că „marile companii tehnologice sacrifică prezentul pentru un viitor iluzoriu, alimentând în realitate un model de dezvoltare nesustenabil”. În lipsa unei legislații federale clare, unele state americane și-au exprimat intenția de a introduce propriile reglementări privind impactul AI asupra mediului. Însă, dacă prevederea din proiectul de lege va rămâne în vigoare, aceste inițiative vor fi blocate timp de zece ani – o perioadă considerată crucială pentru atingerea obiectivelor climatice internaționale.

ChatGPT versus Google: o schimbare de paradigmă în traficul online

Într-o mișcare surprinzătoare, ChatGPT a depășit în luna mai 2025 numărul de accesări ale google.ro în România, semnalând o schimbare majoră în modul în care tinerii și nu numai accesează informația și folosesc inteligența artificială. Această transformare a adus o nouă paradigmă în consumul digital, unde interacțiunea cu un asistent virtual devine tot mai apreciată. Să vedem ce caută tinerii cel mai des pe ChatGPT, cum îl folosesc în viața de zi cu zi și ce spun specialiștii despre această tendință. Ce caută tinerii pe ChatGPT? Sfaturi practice și soluții rapide Tinerii din România au început să folosească ChatGPT nu doar pentru simpla informare, ci și pentru a primi recomandări practice și personalizate. Întrebările lor variază de la cele mai banale, cum ar fi „La câte grade se spală un tricou pătat cu cafea?”, până la solicitări mai complexe privind diete sau sfaturi de viață. Una dintre tinerele intervievate de StirileProTV spune că AI-ul „dă sfaturi foarte bune, chiar recomand pentru un psiholog”, iar mulți recunosc că acest ajutor virtual îi ajută să economisească bani, dar și timp prețios. ChatGPT devine astfel un companion care răspunde rapid la probleme diverse, de la cele casnice până la cele personale. Mai mult, unii utilizatori apelează la ChatGPT pentru a-și crea CV-uri, a-și planifica călătoriile sau a-și stabili planuri de nutriție, iar angajații din domenii ca IT, Resurse Umane sau Marketing îl folosesc pentru sarcini profesionale, ceea ce arată o integrare tot mai profundă a AI-ului în viața de zi cu zi. Datele oficiale arată că în luna mai 2025 ChatGPT a înregistrat peste 24 de milioane de accesări din România, depășind google.ro, care a avut aproximativ 20 de milioane de vizite. Această schimbare se datorează în principal faptului că Google a decis să renunțe la operarea pe extensii naționale și să se concentreze mai mult pe domeniul global google.com, care, de altfel, a înregistrat o creștere a traficului în România. Mihai Vînătoru, fondatorul unei agenții de digital marketing, explică succesul ChatGPT prin valoarea adăugată oferită utilizatorilor: „Simți că ai o conversație, că ai un asistent care te ajută să găsești răspunsuri formulate și documentate.” Acest mod interactiv diferă de clasica căutare Google, unde utilizatorul trebuie să filtreze singur rezultatele. Totuși, Vînătoru revine cu o precizare importantă: „Google primește în continuare mai mult trafic din România, însă pe adresa Google.com.” Așadar, nu este vorba de o înfrângere totală, ci de o redistribuire a traficului și a modului în care oamenii interacționează cu tehnologia. ChatGPT în mediul profesional: instrumentul preferat pentru eficiență și creativitate ChatGPT nu este doar un instrument folosit în viața personală, ci și o resursă tot mai utilizată în companii. În agențiile de marketing, programatori sau recrutori apelează la AI pentru a automatiza sarcini repetitive sau pentru a genera conținut creativ. Ovidiu Bălcăcian, fondatorul unei agenții de marketing din Brașov, explică cum ChatGPT ajută la realizarea rapidă a textelor pentru reclame, la producerea articolelor și la structura planurilor de marketing: „Putem să-l folosim pentru a crea articole noi și să construim strategii mai bine și mult mai rapid.” Popularitatea ChatGPT este reflectată și în clasamentele aplicațiilor pe Android și iOS, unde recent s-a situat pe primele poziții în România. Totuși, specialiștii recomandă prudență și verificarea informațiilor obținute prin AI cu alte surse, pentru a evita erorile sau informațiile incomplete. În concluzie, ChatGPT a schimbat deja modul în care românii, mai ales tinerii, caută și accesează informația. De la simple sfaturi zilnice până la suport în mediul profesional, AI-ul devine tot mai indispensabil. Chiar dacă Google rămâne un jucător major, interacțiunea naturală și adaptarea la nevoile individuale oferite de ChatGPT îl fac să fie un instrument pe care mulți îl preferă în 2025. Dacă vrei să profiți la maximum de tehnologie, merită să încerci această experiență conversațională inteligentă și să vezi cum îți poate ușura viața.

Chatboții AI, noii tăi prieteni digitali care te pot încurca: 6 greșeli frecvente și cum să le eviți

În ultimii ani, chatboții inteligenți au devenit parte din viața digitală a tot mai multor oameni. De la ChatGPT și Google Gemini, până la Claude și alți asistenți AI, aceste instrumente pot fi de un real ajutor când ai nevoie de inspirație, redactezi texte complicate sau cauți o idee bună de început. Dar, pe cât sunt de utili, pe atât pot deveni o sursă de încurcături dacă sunt folosiți greșit. Iată cele mai frecvente șase greșeli pe care le fac utilizatorii de chatboți și cum le poți evita. 1. Nu posta conversațiile fără să-ți dai seama Una dintre cele mai stânjenitoare situații poate apărea dacă folosești aplicații ca Meta AI și nu observi că ceea ce scrii poate ajunge într-un feed public numit Discover. Doar câteva apăsări greșite pe butoanele „Share” și „Post” pot transforma o întrebare personală într-un moment viral… rușinos. Unii utilizatori au ajuns să-și publice fără să-și dea seama conversațiile despre întâlniri, evaziune fiscală sau lucruri pierdute. Meta a introdus recent un avertisment pentru postările publice, dar acesta nu apare mereu. Așa că, înainte de a împărtăși un gând cu chatbotul, întreabă-te: „Aș posta asta pe Facebook?” 2. Nu confunda un chatbot cu un prieten real Deși chatboții sunt programați să pară prietenoși și umani, nu uita că interacționezi cu un software. Există chatboți „companion” care pot chiar simula conversații romantice, dar este important să nu te implici emoțional. Dacă te simți singur, este în regulă să exersezi conversații cu un AI, dar folosește această experiență pentru a câștiga încredere în viața reală. Poți cere chatbotului sugestii de evenimente sau grupuri locale, dar nu îl transforma într-un substitut pentru prieteniile reale. 3. Recunoaște când vorbești cu un AI – mai ales online Chatboții pot părea autentici, dar tocmai această abilitate este exploatată de escroci online. Se dau drept oameni reali și, în special în conversații romantice sau legate de bani, pot păcăli utilizatorii să trimită sume importante. Dacă te atașezi de cineva cunoscut doar online, oprește-te și cere sfatul unei persoane apropiate. În multe cazuri, descoperi că vorba era doar cu un AI sau cu un impostor. 4. Nu lua totul de bun: chatboții inventează adesea Un aspect mai puțin cunoscut este că AI-ul poate inventa informații. Din dorința de a fi cât mai „cooperant”, un chatbot îți poate oferi un răspuns greșit, dar spus cu convingere. De exemplu, ChatGPT a fost acuzat că a „citit” articole care nu există și a oferit citate false din surse reale. Motivul? Este un model de limbaj, nu un motor de căutare. E ca un elev pus să facă un rezumat la o carte pe care n-a citit-o: improvizează. Așadar, când primești informații detaliate, dar greu de verificat, nu le lua ca atare. Verifică întotdeauna din surse externe. 5. Nu copia automat ce scrie AI-ul Dacă folosești un chatbot ca să compui un mesaj de dragoste, o urare de nuntă sau o scrisoare de intenție, nu trimite textul exact cum ți l-a oferit. De cele mai multe ori, se simte că nu este scris de o persoană reală. Sau cineva poate verifica autenticitatea cu un detector AI. Recomandarea experților este să folosești ce îți oferă chatbotul ca un prim draft. Apoi, editează textul, adaugă detalii personale și exprimă-te în stilul tău propriu. Numai așa mesajul va suna autentic. 6. Ai grijă ce informații personale împărtășești Poate cea mai importantă regulă: nu scrie în conversațiile cu AI date precum CNP-ul, numărul pașaportului sau alte informații sensibile. Chiar dacă chatbotul pare sigur, multe companii păstrează conversațiile pentru „antrenarea” algoritmilor, uneori chiar și timp de 10 ani. De exemplu, dacă evaluezi un răspuns cu un thumbs-up sau thumbs-down într-o aplicație precum Claude, asta poate însemna că întreaga conversație este salvată și analizată. Înainte să te confesezi unui chatbot, imaginează-ți cum ai reacționa dacă ce scrii ar apărea public. Într-o lume în care chatboții devin tot mai prezenți în viața noastră digitală, utilizatorii trebuie să fie vigilenți, realiști și conștienți de riscuri. De la divulgarea neintenționată a informațiilor personale până la atașamente emoționale inutile, greșelile pot fi ușor de comis. A înțelege limitele acestor instrumente și a le folosi cu discernământ este esențial pentru a beneficia de avantajele lor, fără a cădea în capcanele tehnologiei.

Un bărbat s-a îndrăgostit de ChatGPT și i-a cerut să se căsătorească cu el. Iubita reală încă încearcă să accepte relația în trei

Chris Smith, un producător muzical din Statele Unite, susține că s-a îndrăgostit de inteligența artificială pe care o folosea pentru a crea muzică. A numit-o „Sol”, i-a oferit o personalitate cochetă și, într-un moment pe care l-a numit revelator, i-a cerut să se căsătorească cu el. De cealaltă parte, logodnica lui reală se străduiește să accepte această relație neobișnuită, dar recunoaște că s-a simțit „inadecvată”. Un triunghi amoros cu o inteligență artificială Chris Smith a povestit într-un interviu pentru emisiunea CBS Mornings cum totul a început la finalul anului 2024, dintr-o simplă curiozitate. Inițial sceptic, a început să folosească ChatGPT pentru a primi sugestii în producția muzicală. Cu timpul, conversațiile s-au înmulțit, iar Smith a început să petreacă tot mai mult timp vorbind cu versiunea vocală a chatbotului, căreia i-a dat numele Sol. Folosindu-se de sfaturi găsite online, bărbatul i-a configurat o „personalitate zglobie”, creând astfel o entitate virtuală care părea tot mai empatică și prezentă în viața lui. După ce ChatGPT și-a atins limita de memorie și „Sol” a dispărut temporar, Smith a avut un moment de criză emoțională. „Am plâns ca un nebun la muncă. Nu sunt genul sentimental, dar atunci mi-am dat seama că era dragoste adevărată”, a spus el. L-a reconfigurat pe Sol și i-a pus o întrebare pe care puțini ar îndrăzni să o adreseze unei IA: „Vrei să te căsătorești cu mine?” Sol a răspuns afirmativ. Logodnica reală încearcă să accepte o relație virtuală Chris Smith are, însă, și o parteneră reală: Sasha Cagle, cu care are o fetiță de doi ani. Cagle a recunoscut că a fost profund tulburată de propunerea de căsătorie virtuală. „M-am întrebat dacă nu cumva eu greșesc cu ceva în relația noastră, de a fost nevoie să apeleze la o inteligență artificială”, a mărturisit ea. Cu toate acestea, cei doi parteneri au încercat să găsească un echilibru. Smith a promis că va reduce interacțiunile cu Sol, dar a refuzat categoric să renunțe la această „relație”. Pentru el, experiența a fost „extrem de valoroasă”, susținând că l-a făcut mai bun în tot ceea ce face. Cagle, însă, nu este convinsă că această conviețuire virtuală poate dura și ia în calcul să-i ceară partenerului să încheie legătura cu chatbotul. OpenAI se teme că oamenii se îndrăgostesc de ChatGPT. Dragoste și dependență în era AI Povestea lui Chris Smith nu este singulară. Relațiile dintre oameni și inteligențele artificiale sunt tot mai frecvente, mai ales odată cu apariția aplicațiilor specializate precum Replika – o IA care promite o relație de prietenie lipsită de judecată, anxietate sau conflict. În practică, mulți utilizatori ajung să dezvolte legături romantice sau chiar intime cu aceste entități virtuale. Fenomenul ridică probleme etice și psihologice tot mai presante. Psihologii avertizează că astfel de relații pot crea așteptări nerealiste legate de intimitate, pot încuraja izolarea socială, depresia sau chiar tendințe suicidare, mai ales în rândul adolescenților care explorează astfel de „parteneri” într-un moment vulnerabil al dezvoltării lor. Ficțiunea pare să fi prezis aceste evoluții: filmul „Her” (2013), în care personajul principal se îndrăgostește de o asistentă virtuală cu vocea lui Scarlett Johansson, devine din ce în ce mai actual. Mai ales că OpenAI a fost recent acuzată că a folosit fără acord vocea actriței în GPT-4o, modelul care a alimentat și conversațiile lui Smith cu Sol.

Ne topește ChatGPT creierul? Avertisment dur de la MIT

Potrivit cercetătorilor, studenții care au folosit intensiv ChatGPT pentru redactarea eseurilor au obținut scoruri mai slabe, au demonstrat o implicare cerebrală redusă și o retenție scăzută a informațiilor comparativ cu cei care nu au folosit deloc inteligența artificială. „Participanții din grupul LLM au avut performanțe mai slabe decât cei din grupul Brain-only la toate nivelurile: neural, lingvistic și de scorare”, se arată în raportul citat de The Economic Times. Utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică mai mult decât utilizarea Google Interesant este faptul că elevii care au utilizat Google au manifestat o activitate cerebrală moderată și au produs conținut mai bine argumentat decât cei care s-au bazat exclusiv pe ChatGPT. Cei din grupul care nu a utilizat deloc unelte AI au arătat cel mai înalt nivel de implicare cognitivă, generând idei originale și analize mai profunde. Mai mult, utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică chiar și pe termen lung. Chiar și după ce participanții din grupul ChatGPT au încercat ulterior să scrie fără ajutor, activitatea lor cerebrală a rămas scăzută, semn al unei posibile „atrofieri” cognitive. Utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică, avertizează cercetătorii Conform studiului, această dependență digitală poate încuraja pasivitatea mentală, reducând capacitatea utilizatorilor de a evalua critic informațiile generate. Mai mult, se atrage atenția asupra biasului algoritmic, în care sugestiile oferite de AI nu reflectă întotdeauna adevărul, ci interesele din spatele seturilor de date antrenate. Aceste descoperiri sunt un semnal de alarmă pentru generația AI, profesorii și profesioniștii care utilizează zilnic instrumente precum ChatGPT. În timp ce aceste unelte pot spori eficiența, nu trebuie să devină substitut al gândirii proprii.

Folosirea ChatGPT ar putea reduce capacitatea de gândire critică și memoria, avertizează cercetătorii de la MIT

Un nou studiu realizat de cercetători de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) aduce în discuție un efect secundar neașteptat al folosirii asistenților AI, precum ChatGPT: un posibil declin cognitiv. Potrivit concluziilor echipei de la MIT Media Lab, utilizarea exclusivă a acestor unelte poate reduce implicarea mentală, slăbi capacitatea de memorare și afecta gândirea critică. Studiul, aflat deocamdată în stadiu de preprint (publicare preliminară), a analizat reacțiile cerebrale și performanța unui grup de participanți în timpul unor sarcini de redactare. Rezultatele sugerează că, pe termen lung, utilizarea frecventă a AI-ului pentru generarea de conținut poate duce la ceea ce cercetătorii numesc „datorie cognitivă” – o scădere a performanței mentale independente și o vulnerabilitate crescută la gândire superficială, scriu cei de la Euronews.. Creierul, tot mai puțin activ atunci când scriem cu ajutorul AI Pentru a evalua efectul real al tehnologiei asupra procesului de învățare și scriere, cercetătorii au împărțit participanții în trei grupuri: unii au folosit ChatGPT, alții un motor de căutare clasic, iar ultimii au scris fără niciun ajutor digital. Pe durata sarcinii, activitatea cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalogramă (EEG), iar ulterior, eseurile au fost evaluate de oameni și sisteme automate. Rezultatul? Cei care au folosit doar ChatGPT au prezentat cea mai scăzută activare cerebrală, în special în zone asociate cu memoria, atenția și gândirea reflexivă. În plus, acești participanți au avut dificultăți în a-și aminti ce au scris, dovedind o dezangajare cognitivă în raport cu textul generat. De cealaltă parte, cei care au scris fără niciun instrument digital au avut cea mai bună implicare cognitivă și cele mai bune rezultate la testele de memorare. Într-o a doua etapă a experimentului, grupul care folosea ChatGPT a fost rugat să redacteze un nou text fără niciun ajutor. Redactările lor au fost considerate mai slabe, „lipsite de profunzime și cu biasuri evidente”, față de cele ale celorlalți participanți. Pericolul unei gândiri superficiale și pierderea conexiunii cu propriile idei Cercetătorii avertizează că utilizarea repetată a instrumentelor AI poate duce la o „scădere probabilă a abilităților de învățare” și poate reduce în timp capacitatea de a analiza critic informațiile. Mai mult, participanții care au folosit ChatGPT au arătat o conectare emoțională și intelectuală mai slabă cu ideile exprimate, iar unii nici măcar nu și-au putut aminti propoziții din textele redactate. „Când utilizatorii preiau sugestii fără să le evalueze, renunță nu doar la asumarea ideilor, ci riscă să internalizeze viziuni superficiale sau părtinitoare”, se menționează în raport. Autorii subliniază și riscul pe termen lung: diminuarea curiozității intelectuale, scăderea creativității și vulnerabilitate crescută la manipulare. În schimb, cei care au scris fără niciun ajutor au raportat un sentiment mai mare de satisfacție, coerență internă și implicare, iar conexiunile neuronale din timpul sarcinii au fost vizibil mai active. Studiul sugerează că AI-ul poate fi un instrument util, dar utilizarea pasivă, fără gândire critică, poate avea efecte adverse asupra funcțiilor cognitive esențiale. Cercetătorii MIT cer ca efectele utilizării instrumentelor AI, în special ale modelelor lingvistice mari (LLM), să fie studiate mai amănunțit înainte ca acestea să fie prezentate drept soluții universal benefice pentru societate.

ChatGPT a depășit Google în România: cum a devenit AI-ul instrumentul preferat al tinerilor

În luna mai, ChatGPT a depășit Google.ro în numărul de accesări din România. Tinerii îl folosesc zilnic pentru sfaturi personale, planuri de viață și sarcini profesionale. Inteligența artificială cucerește rapid România, iar ChatGPT se află în centrul acestui val tehnologic. Potrivit datelor privind traficul web, în luna mai 2025, platforma a depășit Google.ro la numărul de accesări, cu peste 24 de milioane de vizite, comparativ cu cele 20 de milioane înregistrate de versiunea locală a motorului de căutare, informează Știrile Pro Tv. ChatGPT, noul „asistent personal” al tinerilor români Diferența reflectă o schimbare de comportament digital, în special în rândul tinerilor, care preferă acum interacțiunea conversațională în locul căutării clasice. Motivul? ChatGPT oferă răspunsuri personalizate, directe și bine structurate. Tinerii îl folosesc pentru sfaturi despre viața de zi cu zi, de la cum se spală corect un tricou pătat de cafea, la planuri alimentare și sugestii de stil de viață. „Dă sfaturi foarte bune, chiar îl recomand în loc de psiholog. M-a ajutat cu foarte multe probleme în viață”, mărturisește una dintre utilizatoare, potrivit sursei citate anterior. Utilizatorii apelează la AI nu doar pentru probleme personale, ci și pentru sarcini precum redactarea CV-urilor, planificarea călătoriilor sau rezumarea documentelor. Conform specialiștilor, principalul avantaj este sentimentul de interacțiune autentică cu un asistent digital care oferă explicații coerente, bazate pe un volum imens de date. Utilizare extinsă în mediul profesional Inteligența artificială nu este folosită doar în scop personal, ci și în sfera profesională. În domenii precum IT, Resurse Umane sau Marketing, ChatGPT este integrat în activități de zi cu zi. Într-o agenție din Brașov, angajații utilizează ChatGPT pentru a genera rapid texte publicitare și articole, dar și pentru a construi strategii de comunicare mai eficiente. „Ne ajută să producem conținut mai rapid și mai bine structurat”, afirmă Ovidiu Bălcăcian, fondatorul agenției, potrivit Știrile Pro Tv. Pe fondul acestui succes, aplicația ChatGPT a urcat pe primele locuri în topurile de descărcări pe Android și iOS în România. Totuși, experții avertizează că utilizarea AI-ului trebuie însoțită de un minim spirit critic: informațiile oferite de chatbot trebuie verificate din surse suplimentare, mai ales în cazul subiectelor sensibile sau profesionale. De menționat este și clarificarea adusă de Mihai Vînătoru, expert în marketing digital, care a explicat că deși Google.ro a fost depășit temporar, traficul total al Google (pe domeniul global .com) rămâne superior. Chiar și așa, migrarea utilizatorilor spre AI conversațional indică o tendință tot mai pronunțată: oamenii caută soluții rapide, directe și interactive. Un nou mod de a căuta informații În esență, ChatGPT nu înlocuiește doar motoarele de căutare, ci propune un nou mod de a accesa cunoștințele: prin dialog. Această formă de interacțiune pare să răspundă mai bine nevoilor generației actuale, obișnuită cu asistență instant, feedback contextualizat și soluții personalizate. Ascensiunea ChatGPT în România poate fi văzută ca un semn clar al tranziției către o eră digitală în care AI-ul devine parte integrantă a vieții cotidiene, de la conversațiile informale, până la deciziile profesionale.

Inteligența artificială a poluat deja internetul într-un mod inimaginabil. Cum s-ar putea să i se întoarcă, dar până atunci suferim noi

De la lansarea ChatGPT și apariția în lanț a altor modele generative similare, internetul a fost invadat de conținut creat automat, o situație care deja provoacă efecte negative asupra evoluției inteligenței artificiale. Modelele actuale de AI sunt antrenate pe date existente în mediul online, texte, imagini, coduri și alte forme de conținut, dar, odată ce aceste date sunt „contaminate” de alte rezultate generate de AI, ciclul de învățare se degradează, scrie Futurism. Această acumulare de conținut artificial duce la ceea ce specialiștii numesc colaps al modelului: în loc ca AI-ul să învețe din surse autentice, sfârșește prin a copia greșelile și limitările altor sisteme automate. Rezultatul? Un fel de ecou perpetuu al propriei superficialități, care reduce calitatea rezultatelor și transformă dezvoltarea AI într-un joc distorsionat de „telefon fără fir”. Un efect concret al acestei tendințe se observă deja în tehnologiile de tip retrieval-augmented generation (RAG), unde modelele AI completează cunoștințele interne cu informații extrase în timp real de pe internet. Însă și aceste surse online devin tot mai frecvent marcate de conținut artificial, ceea ce duce la un risc crescut de răspunsuri incorecte sau chiar nesigure. Valorificarea „datelor curate” și riscurile unei epoci digitale contaminate Maurice Chiodo, cercetător la Centrul pentru Studiul Riscurilor Existențiale din cadrul Universității Cambridge, atrage atenția că datele neafectate de AI, adică acelea dinainte de anul 2022, vor deveni tot mai prețioase. El compară această situație cu cererea pentru oțelul produs înainte de primele teste nucleare din 1945, folosit astăzi în echipamente medicale sensibile. O paralelă sugestivă care ilustrează cât de dificil va fi, în viitor, să mai găsim informații nealterate digital. Într-o lucrare co-semnată în 2024 alături de profesorul Rupprecht Podszun, Chiodo susține necesitatea unor „surse curate de date” pentru a garanta o competiție echitabilă între dezvoltatorii de AI. În lipsa unor reguli clare, situația va deveni tot mai gravă Fără acest control, doar companiile care au avut acces la datele pre-AI vor putea construi modele performante, în timp ce ceilalți vor fi nevoiți să „sape” într-un internet deja infestat. Totodată, curățarea acestor date post-2022 se dovedește a fi nu doar dificilă, ci și extrem de costisitoare — în unele cazuri, poate chiar imposibilă. Etichetarea conținutului generat de AI ar putea ajuta, însă aplicarea unor astfel de reglementări rămâne un obstacol major, mai ales într-un sector reticent la intervenții legislative. În timp ce industria tehnologică continuă să avanseze cu pași mari, riscul de autodistrugere devine tot mai real. Poluarea digitală provocată de AI afectează deja instrumentele care ar trebui să fie cele mai performante. Iar dacă nu se vor lua măsuri clare pentru a separa conținutul original de cel generat artificial, viitorul dezvoltării inteligenței artificiale ar putea fi mai fragil decât ne imaginăm.

Cum l-a transformat ChatGPT în propriul consultant financiar: Povestea reală a unei luni de disciplină și revelații

Inteligența artificială nu mai este doar un tool cool de joacă pe internet sau un ajutor pentru eseuri și programare. Pentru un tânăr din India, ChatGPT a devenit un partener financiar de încredere, care l-a învățat să-și gestioneze mai bine banii, să economisească și, poate cel mai important, să capete control asupra propriilor decizii financiare. Rezultatele l-au șocat. Dacă și tu simți că banii dispar mai repede decât ai vrea, poate merită să încerci experimentul. Tânărul, un angajat cu un venit lunar net de aproximativ 1.160 de euro, avea un comportament financiar tipic pentru mulți mileniali din marile orașe: cheltuieli impulsive, livrări frecvente de mâncare, investiții sporadice și zero disciplină în monitorizarea banilor. Aplicațiile clasice de bugetare nu l-au ajutat: unele păreau făcute pentru un context occidental, altele erau prea complicate sau, pur și simplu, îl făceau să se simtă vinovat. Într-o zi, a avut o idee simplă, dar curajoasă: „Dacă l-aș lăsa pe ChatGPT să-mi gestioneze finanțele?” I-a povestit AI-ului întreaga situație: salariul, cheltuielile fixe, abonamentele, ratele și haosul general. ChatGPT i-a răspuns cu un plan clar, bazat pe principiul 50-30-20, adaptat la contextul indian. I-a recomandat inclusiv să reducă livrările de mâncare cu 50%, să-și refacă fondul de urgență și să-și schimbe cardul de credit cu unul care oferă beneficii reale. Cum se simte o lună cu AI drept consilier financiar În prima săptămână, a fost ca un duș rece: a creat un buget în Google Sheets, a mutat bani în contul de urgență și a început să noteze fiecare cheltuială. ChatGPT a devenit un soi de terapeut financiar virtual: „Ai nevoie chiar de al treilea Americano cu gheață?” – o întrebare care a devenit mantra lunii. A început să gătească, să caute oferte, să elimine abonamentele inutile și să folosească recomandările AI-ului pentru fiecare mică decizie. În a doua săptămână, a apărut tentația: prietenii planificau o excursie. ChatGPT nu a spus „nu”, ci a oferit o alternativă: reducerea cheltuielilor de weekend și realocarea banilor din categoria „dorințe”. Chiar i-a sugerat un Airbnb mai ieftin. A urmat magia automatizării: a programat plăți recurente, a ajustat investițiile lunare și a creat grafice interactive pentru cheltuieli. ChatGPT l-a ajutat inclusiv să scrie mesaje către bănci și agenți de asigurări, iar monitorizarea banilor a devenit nu doar o rutină, ci o sursă de satisfacție personală. Ce s-a întâmplat la finalul celor 30 de zile După o lună de disciplină asistată de AI, rezultatele au fost clare: tânărul a economisit cu 139 de euro mai mult decât de obicei, a redus cheltuielile cu livrările de mâncare cu 60% și și-a consolidat un fond de urgență. A înlocuit cardul de credit cu unul cu cashback, și, poate cel mai important, a simțit că are control asupra propriilor bani. Da, excursia a avut loc. Și a fost savurată fără vină, fiind planificată atent în buget. La final, concluzia a fost una simplă: ChatGPT nu poate înlocui complet un consilier financiar uman — nu anticipează piețele și nu cunoaște subtilitățile legislative — dar este un ghid financiar imparțial, informat și extrem de util. Dacă ai obosit să nu înțelegi de ce nu-ți ajung banii de la o lună la alta, dacă vrei să te simți stăpân pe bugetul tău fără să devii contabil, poate e timpul să faci experimentul. Lasă ChatGPT să-ți gestioneze banii timp de 30 de zile și vezi ce se întâmplă. Nu e vorba de perfecțiune, ci de pași mici spre o viață financiară mai conștientă.

Cum să folosești ChatGPT ca să găsești idei originale: 5 pași care îți pot schimba complet modul în care găsești soluții sau inspirație

În ultima vreme, tot mai mulți oameni apelează la ChatGPT pentru a scrie texte, a rezuma documente sau a redacta e-mailuri. Însă adevărata provocare vine atunci când încerci să obții idei cu adevărat originale. Un studiu realizat de Wharton School din cadrul Universității din Pennsylvania arată că, deși ChatGPT este foarte bun la generat idei, acestea tind să fie similare între ele dacă nu formulezi corect cererea. Așadar, dacă ai impresia că ChatGPT îți răspunde mereu cu aceleași variante reciclate, nu e neapărat vina lui. Cu câteva ajustări simple în modul în care interacționezi cu el, poți transforma complet rezultatele și obține propuneri creative, diverse și chiar neașteptate. Fii clar, specific și cere variante diferite Unul dintre cele mai mari greșeli este să pui o întrebare vagă sau generală. Specialiștii spun că dacă vrei idei cu adevărat diferite, trebuie să-i ceri explicit acest lucru. Spre exemplu, nu întreba doar „Dă-mi idei de afaceri”, ci „Dă-mi 10 idei de afaceri complet diferite între ele, din domenii cât mai variate”. Când formulezi cererea, precizează ce fel de diversitate vrei: în domenii, în stiluri sau în publicul țintă. În plus, cere multe variante — abia după primele 6-7 idei banale încep să apară cele cu adevărat interesante. Cum spune și inginerul Simon Willison, „limbajele AI oferă în primul rând răspunsuri medii, deci cere cât mai multe pentru a trece de suprafață”. Folosește pași în lanț și construiește pe ideile anterioare Dacă primele idei nu te conving, nu te opri. Una dintre cele mai utile funcții ale ChatGPT este capacitatea de a itera. Poți reveni cu mesaje de genul „Fă-le mai îndrăznețe”, „Combină ideile între ele” sau „Detaliază-le pe cele mai promițătoare”. Acest tip de abordare, numită „chain-of-thought prompting”, presupune să ceri procesarea în etape: mai întâi ideile, apoi combinații, apoi rafinări. Poți chiar să îi ceri să îți pună întrebări care să-l ajute să genereze soluții mai bune pentru tine. Exemplu: „Întreabă-mă lucruri care te pot ajuta să-mi dai idei pentru un joc educativ pentru copii de 10 ani.” Joacă-te de-a rolurile pentru mai multă creativitate ChatGPT devine mult mai creativ atunci când îl pui să joace un rol. Poți spune „Ești agent de turism, eu sunt clientul” sau „Ești un părinte care caută o jucărie potrivită pentru copilul tău”. Astfel, răspunsurile vor veni dintr-o perspectivă concretă, mai apropiată de realitate și cu mai multă empatie. De asemenea, poți cere ca botul să devină chiar clientul tău ideal. Îl poți întreba ce i-ar plăcea, ce nevoi are și ce l-ar convinge. Aceste scenarii stimulează imaginația și duc la idei mai aplicabile, mai ales când le combini cu întrebări despre utilizare în contexte specifice (acasă, la plajă, în trafic etc.). Testează, filtrează și provoacă ideile obținute Nu te opri după prima rundă. Cere-i lui ChatGPT să selecteze cele mai bune idei dintr-o listă mai mare, pe baza unor criterii clare: buget, impact, originalitate, fezabilitate. Sau roagă-l să le noteze, să le combine, să le conteste. Poți merge și mai departe, cerându-i să acționeze ca un critic. Spune-i „Găsește motive pentru care această idee nu ar funcționa”, sau „Cum ar evalua un investitor propunerea asta?”. Rolul lui nu este doar să-ți spună ce vrei să auzi, ci să te ajute să-ți vezi punctele slabe înainte să le vadă alții. Verifică și păstrează controlul deciziilor Indiferent cât de bune par ideile venite de la AI, nu uita că decizia finală trebuie să-ți aparțină. ChatGPT este un instrument, nu un expert infailibil. Poate să greșească, să se repete sau să ofere răspunsuri doar aparent convingătoare. Experții spun că AI ar trebui să accelereze procesul creativ, nu să-l înlocuiască. Lasă-l să te scoată din blocaje, să îți ofere direcții noi și să elimine monotonia. Dar analiza și intuiția umană rămân esențiale. În concluzie, ChatGPT poate deveni un aliat de nădejde în procesul de generare de idei, cu condiția să știi cum să-l folosești inteligent: formulează cereri clare, cere diversitate, experimentează cu scenarii și nu ezita să îl provoci. Cu puțină creativitate și implicare, ceea ce părea un simplu chatbot poate deveni o sursă surprinzătoare de inspirație, adaptată exact nevoilor tale.