Putin, în discuții cu Xi pentru creșterea exporturilor de petrol rusesc
China și India au devenit principalii cumpărători de petrol rusesc de la începutul campaniei militare a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. China importă aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi pe mare și aproximativ 900.000 de barili pe zi prin conducte, notează baha. Luna trecută, Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva celor mai mari doi producători de petrol din Rusia, Rosneft și Lukoil. Putin a ironizat sancțiunile Președintele rus Vladimir Putin a ironizat sancțiunile ca fiind un act neprietensc, spunând că nu vor afecta semnificativ economia rusă și subliniind importanța Rusiei pe piața globală. Importurile Chinei de țiței rusesc au rămas puternice în octombrie; barilii din Kuweit și Emiratele Arabe Unite au atins niveluri record Au existat rapoarte contradictorii privind perspectivele livrărilor de petrol rusesc către China și India, în timp ce exporturile totale de țiței ale Rusiei au fost relativ stabile până acum. Novak a declarat la un forum de afaceri sino-rus de la Beijing că Rusia discută cu partenerii chinezi posibilitatea extinderii exporturilor de petrol către China. El a menționat că acordurile interguvernamentale prevăd posibilitatea extinderii termenilor de furnizare a petrolului către China prin Kazahstan pentru 10 ani, până în 2033.
Hong Kong se poziționează în favoarea Chinei pe fondul conflictului diplomatic cu Japonia
„Aceste remarci extrem de eronate au deteriorat grav atmosfera schimburilor dintre China și Japonia. Ne fac să ne îndoim de eficacitatea multor schimburi”, a precizat Lee. Declarația oficialului marchează poziționarea Hong Kong-ului în conflictul diplmatic dintre Beijing și Tokyo. Disputa dintre cele două state a început în prima parte a lunii noiembrie, după ce premierul Sanae Takaichi a declarat că o intervenție a Chinei asupra Taiwanului va determina un răspuns militar din partea Japoniei. Duminică, ministrul de Externe chinez, Wang Yi a afirmat duminică că este „șocant” de poziția Japoniei, fiind cel mai înalt oficial de la Beijing care a comentat tensiunile. Potrivit presei japoneze, guvernul din Hong Kong a oprit contactul cu reprezentanții diplomatici ai Japoniei. De asemenea, biroul de securitate al orașului a actualizat pe 15 noiembrie avertizarea de călătorie privind Japonia, recomandând vigilență și atenție sporită la siguranță. Japonia rămâne una dintre principalele destinații pentru locuitorii din Hong Kong. În 2024, 2,68 milioane de rezidenți din Hong Kong au vizitat Japonia, reprezentând 7,3% din totalul vizitatorilor străini.
Trei litere care îți pot salva bateria externă la control, când vizitezi cea mai populată țară din lume
Aeroporturile chineze confiscă la control bateriile externe fără certificare, iar turiștii au văzut tăvi întregi pline cu dispozitive confiscate. Paul Goldsack a descoperit surpriza neplăcută la aeroporturile din Shanghai Pudong și Beijing Capital. La fiecare control de securitate, ofițerii verificau bateriile externe și căutau marcajul CCC – China Compulsory Certification. Fără această etichetă, încărcătorul este confiscat pe loc, fără discuții, scrie Express. „La controlul de securitate, toate bateriile externe erau inspectate. În Shanghai, ofițerul de securitate s-a uitat la bateria mea externă, a arătat spre marcajul CCC și mi-a dat un semn de aprobare”, a povestit Paul. China confiscă bateriile externe fără certificare CCC El a văzut personal cum mai multe încărcătoare au fost confiscate de la alți pasageri, iar la fiecare punct de control erau tăvi pline cu baterii externe confiscate. Restricția a intrat în vigoare în iunie 2025 și se aplică zborurilor interne din China. Majoritatea bateriilor externe vândute internațional nu au certificarea chineză necesară și vor fi confiscate la plecare. Bateriile externe nu trebuie să depășească 160 Wh și trebuie transportate doar în bagajul de mână, cu puterea și capacitatea clar vizibile. „În prezent, este greu să cumpărați o baterie externă în Marea Britanie cu eticheta CCC. Amazon are câteva. Este mult mai ușor să cumpărați în China după sosire”, a explicat Paul. Mai multe companii aeriene au introdus și restricții privind bateriile externe în timpul zborurilor, din cauza riscului de incendiu. Fără CCC pe baterie, rămâi fără baterie externă în China Vietnam Airlines, Vietjet Air și Emirates au interzis utilizarea acestor dispozitive, iar Cathay Pacific va introduce o interdicție similară din aprilie 2025. Transportatorii taiwanezi EVA Air, UNI Air și Tigerair au interzis căștile Bluetooth, inclusiv Apple AirPods, în bagajele de cală, din aceleași motive legate de siguranța împotriva incendiilor. Autoritatea aviatică din Noua Zeelandă a stabilit reglementări similare pentru AirPods și căștile wireless.
Tensiune în Asia. Japonia și-a mobilizat forțele aeriene după ce a observat o dronă chineză în apropierea Taiwanului
Incidentul s-a produs luni. Japonia a anunțat că și-a mobilizat forțele aeriene după ce a detectat o dronă suspectată a fi chineză în apropierea celei mai apropiate insule de Taiwan, potrivit Le Figaro. „Sâmbătă, 15 noiembrie, s-a confirmat că un vehicul aerian fără pilot, despre care se crede că este de origine chineză, a survolat zona dintre insula Yonaguni și Taiwan. Ca răspuns, avioane de vânătoare (…) ale Forței de Autoapărare Aeriene Japoneze au fost mobilizate”, a transmis Ministerul Apărării pe X. Incidentul a apărut pe fondul unor tensiuni crescute între Japonia și China provocate de declarațiile prim-ministrului Sanae Takaichi cu privire la teritoriu. În fața Parlamentului, Takaichi a afirmat că un atac chinez asupra Taiwanului ar putea reprezenta o „situație de amenințare la adresa supraviețuirii Japoniei”, justificând o reacție militară japoneză. Replici dure între Japonia și China În replică, reprezentanții Republicii Populare Chineze din Osaka au transmis că „gâtul care se bagă unde nu trebuie va fi tăiat”, declarație condamnată de diplomația japoneză. De asemenea, armata chineză a avertizat Tokyo că va suferi o „înfrângere zdrobitoare” dacă va încerca să intervină militar în cazul Taiwanului. „Dacă partea japoneză nu reușește să învețe lecții din istorie și îndrăznește să își asume riscuri sau chiar să folosească forța pentru a interveni în chestiunea Taiwanului, va suferi o înfrângere zdrobitoare împotriva Armatei Populare de Eliberare, cu o voință de oțel, și va plăti un preț greu”, a transmis vineri, ministerul Apărării de la Beijing. Presa de stat chineză a amplificat retorica, acuzând Japonia că încearcă să redevină o putere militară regională, în ciuda Constituției sale. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței pentru a-l prelua, în timp ce guvernul taiwanez respinge ferm aceste pretenții. Insula se află la doar 110 km de teritoriul japonez, iar rutele maritime din jurul ei sunt vitale pentru economia Japoniei, care găzduiește și cel mai mare contingent de trupe americane din afara SUA.
Planul Autostradă Polară al Chinei către Europa se accelerează și solicită o cooperare de milioane de dolari din partea Rusiei
Este un traseu pe care Beijingul îl promovează drept începutul unui coridor regulat în cadrul ambițioasei sale „Rute a Mătăsii Polare”. După cum subliniază agenția de presă EFE, prin această realizare logistică, gigantul asiatic urmărește să deschidă un al treilea coridor maritim către continentul european, să reducă costurile și să-și consolideze autonomia într-o hartă globală a rutelor tot mai instabilă, scrie Huffingtonpost.es. Traseul, care pentru moment este sezonier, promite timpi de transport mai scurți și emisii mai reduse. Totuși, ridică semne de întrebare privind viabilitatea ecologică a unei linii ce depinde de topirea accelerată a Arcticii și de cooperarea cu Rusia. China aspiră să transforme această conexiune într-un serviciu regulat până în 2026. Portcontainerul Istanbul Bridge a ajuns acum două săptămâni la Gdansk (Polonia), după douăzeci de zile de navigație din Ningbo (Zhejiang, est), completând primul voiaj al „Rutei Arctice Express China–Europa”, noua conexiune pe care Beijingul o integrează în „Ruta Mătăsii Polare”. Pentru China, această cale reprezintă un al treilea coridor maritim între Asia și Europa, alături de rutele tradiționale care traversează Canalul Suez și ocolesc Capul Bunei Speranțe. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, deja anunțase la sfârșitul lui septembrie că Beijingul „va coopera cu Rusia și cu alte țări interesate de dezvoltarea și protecția Arcticii”. Viteză și limite sezoniere Conexiunea a finalizat primul traseu în douăzeci de zile, cu două mai multe decât era prevăzut, față de cele patruzeci sau cincizeci necesare unei nave care trece prin Canalul Suez sau pe lângă Capul Bunei Speranțe. Astfel, Beijingul intenționează să reducă tranzitul la 18 zile între porturile Ningbo și Felixstowe (Regatul Unit). Conform informațiilor dezvăluite, nava a transportat aproximativ 4.100 de containere, mai puține decât marile portcontainere de pe rutele tradiționale, dar cu încărcături cu valoare adăugată mare, precum module fotovoltaice și componente de baterii. „Înainte, trecerea prin Suez necesita 40 de zile și produsele riscau auto-descărcarea; acum, cu doar 18 zile de călătorie, controlul calității este mai precis”, a explicat pentru presă Li Ming, director logistic al unei companii din domeniul noilor energii. De asemenea, Yang Linsheng a declarat că noua rută poate scurta timpii cu aproximativ zece zile și poate reduce costurile cu circa 35%. Totuși, utilizarea ei rămâne limitată la lunile de vară, cu o fereastră de navigație de aproximativ 120 de zile, și depinde de o infrastructură rusă încă insuficientă și de costurile ridicate ale operării spărgătoarelor de gheață în apele polare. Topirea gheții deschide și amenință ruta Topirea accelerată a Arcticii, unde temperaturile cresc de trei ori mai rapid decât media globală, a deschis o fereastră de circa patru luni care permite navigarea prin Pasajul de Nord-Est. Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA) din SUA, temperaturile din Arctica în perioada 2023–2024 au fost cele de-a doua cea mai ridicate de când există înregistrări, iar în martie 2025 stratul de gheață a atins cea mai mică întindere de iarnă de la apariția observațiilor satelitare. Ruta, prezentată de Beijing drept un model de „transport verde”, cu până la 50% mai puține emisii, se confruntă totuși cu riscuri de mediu semnificative. În acest sens, tranzitul navelor în apele polare poate elibera carbon negru, care accelerează topirea prin înnegrirea gheții, și poate favoriza răspândirea speciilor invazive atașate de coca navei, conform unor studii canadiene și ale British Antarctic Survey citate de agenție. Astfel, China speră să opereze ruta în mod regulat începând din 2026, într-un context ce va necesita o cooperare internațională strânsă și o guvernanță ambientală încă de definit într-o Arctică tot mai deschisă și disputată.
Record doborât de Yu Zidi, fenomenala chinezoaică de 13 ani! A reuşit o cursă istorică la 200 de metri mixt
Yu Zidi, fenomenala chinezoaică de 13 ani, continuă să impresioneze o lume întreagă prin performanțele sale extraordinare. Sportiva de numai 13 ani a reuşit o cursă istorică la 200 de metri mixt, în cadrul Jocurilor Naționale de la Shenzhen, China. Yu Zidi, o înotătoare din China în vârstă de doar 13 ani, a uimit lumea sportului după ce a stabilit un nou record al Asiei la proba de 200 de metri mixt, în cadrul Jocurilor Naționale de la Shenzhen. Ea a terminat cursa în 2 minute și 7,41 secunde, depășind vechiul record al chinezoaicei Ye Shiwen, care fusese stabilit în 2012 la Jocurile Olimpice de la Londra. În competiția de la Shenzhen, Yu a fost cu aproape o secundă mai rapidă decât ocupanta locului doi, Yu Yiting, o sportivă mult mai experimentată. Performanța ei o plasează printre cele mai bune înotătoare din lume la această probă, recordul mondial fiind deținut în prezent de canadiana Summer McIntosh. Cine este Yu Zidi, noul fenomen propus de China în natația mondială Ascensiunea lui Yu a fost foarte rapidă. La doar 11 ani a fost aproape de calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris. În 2025, ea a câștigat mai multe titluri naționale și a devenit cea mai tânără medaliată din istoria Campionatelor Mondiale, obținând bronzul cu ștafeta Chinei la 4×200 m liber. De asemenea, s-a clasat pe locul patru la probele individuale de 200 m mixt, 400 m mixt și 200 m fluture la Mondialele de la Singapore. Acum, sportiva din provincia Hebei speră să mai obțină o medalie de aur la Jocurile Naționale. Dacă evoluția ei va urma traseul firesc, iar motivația și concentrarea vor fi la aceiași parametri, atunci cu siguranță Yu Zidi va scrie istorie în natația mondială.
Directorul FBI a vizitat China pentru pentru discuții privind traficul de fentanil
Surse apropiate de eveniment au precizat că Patel a sosit la Beijing vineri și a rămas aproximativ o zi, purtând discuții cu oficiali chinezi sâmbătă. Nici Ministerul chinez al Afacerilor Externe, nici Ambasada SUA din Beijing nu au comentat vizita, iar purtătorul de cuvânt al diplomației chineze, Lin Jian, a afirmat că nu are informații despre vizită. În același timp, Ministerul Comerțului din China a anunțat luni că va actualiza lista substanțelor chimice precursoare de droguri și va impune licențe speciale pentru exporturile către SUA, Canada și Mexic. În cadrul summitului de luna trecută dintre Trump și președintele Xi, președintele american a anunțat reducerea la jumătate a tarifelor punitive aplicate bunurilor chineze, la 10%, în semn de deschidere față de angajamentele Beijingului, precizând că autoritățile chineze vor depune eforturi pentru limitarea traficului de fentanil. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a menționat că detaliile noului acord vor fi clarificate printr-un grup de lucru bilateral, nefiind clar dacă tema a fost discutată în timpul vizitei lui Patel. Pe lângă componenta privind drogurile, înțelegerile dintre cele două state includ reluarea achizițiilor de soia americană de către China, dar și suspendarea temporară a restricțiilor la exportul de metale rare.
UE ar putea modifica politica de mediu pentru a-și proteja industria auto de rivalii chinezi: Trebuie să dăm dovadă de flexibilitate
Uniunea Europeană trebuie să își apere industria auto de concurența chineză, inclusiv prin reevaluarea obiectivului său de zero emisii pentru mașinile și autoutilitarele noi din 2035, a declarat Stéphane Sejourne, Comisarul european pentru industrie, într-un interviu publicat vineri și preluat de Reuters. Stéphane Sejourne a spus că UE ar trebui să mai ia în considerare diversificarea exporturilor sale și stabilirea de noi reguli pentru a proteja producția din Europa. „Trebuie să fim mai puțin naivi și să revenim la standardele tuturor economiilor majore ale lumii. Suntem singurul continent căruia îi lipsește o gândire strategică privind politica industrială”, a declarat Sejourne pentru cotidianul italian La Stampa. Când este de așteptat ca UE să revizuiască obiectivul El a avertizat că „dacă nu intervenim, în zece ani, mașinile produse și vândute în Europa vor scădea de la 13 milioane la nouă milioane”. „Trebuie să dăm dovadă de flexibilitate față de obiectivul de a opri complet mașinile cu combustie internă până în 2035”, a spus el. Se așteaptă ca UE să revizuiască obiectivul până la sfârșitul anului, ca răspuns la apelurile producătorilor auto conform cărora o trecere totală la vehicule electrice nu mai este fezabilă. La începutul acestei săptămâni, Stéphane Sejourne a declarat că Comisia Europeană își propune să anunțe crearea unei noi categorii de mașini electrice mici și accesibile pentru a contracara concurența chineză și a revigora piața internă, ca parte a unei strategii mai ample care va fi conturată pe 10 decembrie. Comisarul pentru industrie a sugerat și o serie de măsuri împotriva unităților de producție chineze din Europa. „Astăzi există producători care asamblează mașini chinezești în Europa cu componente chinezești și personal chinezesc, se întâmplă în Spania și în Ungaria. Acest lucru nu este acceptabil”, a spus Sejourne. Întrebat dacă Europa ar trebui să adopte măsuri protecționiste, Sejourne a spus că „este necesar să se introducă condiții pentru investițiile străine în Europa”, adăugând că, totuși, tarifele ar crea tensiuni comerciale și ar afecta producția.
Japonia reia exporturile de fructe de mare către China la doi ani după deversarea de la Fukushima
Japonia a anunțat vineri că exporturile sale de fructe de mare au fost reluate pentru prima dată de când China a impus o interdicție ca urmare a deversării apelor uzate radioactive de la centrala nucleară Fukushima Daiichi, potrivit AP. Secretarul șef al cabinetului japonez, Minoru Kihara, le-a spus reporterilor că 6,6 tone de scoici recoltate în Hokkaido au fost expediate miercuri în China, fiind prima livrare din august 2023. Beijing a anunțat în iunie că va relaxa interdicția și se va pregăti pentru reluarea importurilor, în urma negocierilor dintre cele două părți. Deversările de ape uzate de la centrala Fukushima Daiichi, dezbătute ani de zile pe plan intern din cauza îngrijorării cu privire la prejudiciul adus reputației regiunii și produselor locale, au devenit și o problemă politică majoră între Japonia și vecinii săi, inclusiv China și Coreea de Sud. Interdicția a fost o lovitură majoră pentru industria japoneză a fructelor de mare, în special exporturile de scoici și castraveți de mare. China este cea mai mare piață externă pentru fructele de mare japoneze. În prezent, rămâne în vigoare o interdicție pentru fructele de mare din unele zone, impusă de China imediat după deversări. Centrala Fukushima Daiichi a fost grav avariată în urma unui cutremur masiv și a unui tsunami în 2011. După numeroase negocieri, Compania de utilități a obținut aprobarea guvernului japonez și sprijinul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică pentru eliberarea treptată a apei uzate în mare după o procedură de tratare și diluare. Deversarea permite dezafectarea echipamentelor avariate și evitarea scurgerile accidentale de ape uzate din rezervoare. Oficialii japonezi au susținut în permanență că impactul apelor uzate asupra mediului și a oamenilor va fi neglijabil, iar raportul AIEA a confirmat că deversările îndeplinesc standardele internaționale de siguranță.
Ce țară va câștiga cursa pentru inteligența artificială? Răspunsul șefului Nvidia
Jensen Huang, CEO al Nvidia și unul dintre fondatorii gigantului tehnologic, a afirmat că lupta pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale va fi câștigată de China, care va învinge Statele Unite, scrie Financial Times. „China va câștiga cursa în domeniul inteligenței artificiale. Așa cum am spus de mult timp, China este cu câteva nanosecunde în urma Americii în domeniul inteligenței artificiale. Este vital ca America să câștige prin avansarea rapidă și atragerea dezvoltatorilor din întreaga lume”, a declarat Jensen Huang, CEO al Nvidia, în marja summitului „Future of AI”. Nvidia, compania producătoare de cipuri, a avut cel mai mult de câștigat de pe urma ascensiunii fulminante a tehnologiei inteligenței artificiale. În luna octombrie, Huang a subliniat că Washingtonul poate câștiga cursa în domeniul inteligenței artificiale dacă lumea, inclusiv baza masivă de dezvoltatori din China, funcționează pe sistemele Nvidia. Lupta pentru AI, un punct fierbinte între cele două mari puteri Accesul Chinei la cipuri AI avansate, în special cele produse de Nvidia rămâne un punct fierbinte în rivalitatea sa cu Statele Unite în domeniul tehnologiei, pentru că atât Beijingul, cât și Washingtonul se luptă pentru supremație în domeniul calculatoarelor de ultimă generație și al inteligenței artificiale. „Vrem ca America să câștige această cursă a inteligenței artificiale. Nu există nicio îndoială în privința asta”, a spus Huang la conferința dezvoltatorilor Nvidia, care a avut loc luna trecută la Washington, scrie Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat săptămâna trecută, într-un interviu pentru presa internațională, că cele mai avansate cipuri Blackwell ale Nvidia ar trebui rezervate exclusiv clienților americani. Nvidia nu a solicitat licențe de export din SUA pentru a vinde cipurile în China, invocând poziția Beijingului față de companie.