După India, și companiile petroliere de stat chineze suspendă importul de petrol rusesc din cauza temerilor legate de sancțiunile lui Trump
Potrivit mai multor surse comerciale, companiile petroliere de stat chineze au suspendat achiziția de petrol rusesc, chiar după ce India a redus masiv importurile de petrol în urma sancțiunilor lui Trump. Pe 23 octombrie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că SUA vor impune sancțiuni asupra a două mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil, pentru a presa Kremlinul să înceteze operațiunile militare din Ucraina. Importatorii de top ar putea căuta alternative la petrolul rusesc. Sunt așteptate creșteri de prețuri la nivel global Reuters scrie că scăderea cererii de petrol rusesc ar putea reduce veniturile Moscovei, iar importatorii de top ar urma să caute alternative, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor globale. China a importat 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi. Petrolul rusesc era transportat pe mare și achiziționat de rafinării independente, inclusiv de operatori mici. După sancțiunile lui Trump asupra Rosneft și Lukoil, companiile petroliere naționale chineze PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil nu vor mai tranzacționa petrolul rusesc transportat pe mare, cel puțin pe termen scurt. Trump a sancționat dur Rusia cu scopul de a-l readuce pe Putin la masa negocierilor Pe durata vizitei secretarului general al NATO, Mark Rutte, Trump a dezvăluit la conferința de presă din Biroul Oval că a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin care urma să aibă loc la summitul de la Budapesta. „Mi-am anulat întâlnirea cu Putin pentru că am simțit că nu există un rezultat posibil Trump: Am simțit că este momentul potrivit să impunem sancțiuni Rusiei. Nu a fost corect să avem o întâlnire cu Putin, așa că am anulat-o.Putin și Zelenski aspiră la pace și este timpul să punem capăt acestui război”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina
China amenință Londra cu consecințe, după ce guvernul Starmer a amânat decizia de construcție a super-ambasadei sale
Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe, Lin Jian, acuză Marea Britanie de faptul că „nu ia în considerare spiritul contractual”, după ce aceasta a întârziat aprobarea construirii a ceea ce are să fie cea mai mare ambasadă din Europa. Vineri, guvernul britanic a amânat luarea unei decizii privind construirea așa-numitei „super-ambasade” la Londra, lucru care a declanșat un val de critici din partea Partidului Comunist Chinez, după cum relatează Politico. Marea Britanie va „suporta toate consecințele” dacă autorizația de construire pentru Ambasada Chinei de 20.000 de metri pătrați, aflată lângă Turnul Londrei, va fi refuzată, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian. Îngrijorări de securitate Beijingul a achiziționat terenul pentru ambasada planificată pentru 255 de milioane de lire sterline în 2018. Secretarul pentru comunități din Marea Britanie, Steve Reed, trebuie să ia o decizie finală de a aproba sau respinge cererea de construire, care s-a dovedit a fi profund controversată în rândul susținătorilor Chinei din Parlamentul britanic. Au fost ridicate îngrijorări semnificative legate de securitate din cauza proximității amplasamentului față de cablurile care transportă comunicații către districtul financiar al orașului Londra și a refuzului Beijingului de a prezenta autorităților britanice planuri complete de amenajare internă. Marea Britanie a amânat săptămâna aceasta termenul limită pentru o decizie finală privind clădirea de la 21 octombrie la 10 decembrie, provocând „o îngrijorare profundă și o nemulțumire puternică” din partea Beijingului. China „a dat dovadă de cea mai mare sinceritate și răbdare” Lin a declarat vineri, într-o conferință de presă din China, că țara sa a dat dovadă de „cea mai mare sinceritate și răbdare” în timpul discuțiilor privind amplasamentul și a acuzat Marea Britanie că „nu respectă spiritul contractual, acționând cu rea-credință și fără integritate”. O decizie trebuia inițial luată până pe 9 septembrie, după ce miniștrii au preluat controlul asupra cererii de la Consiliul Tower Hamlets din Londra, aceasta fiind a doua amânare a guvernului britanic. Amânarea vine într-o săptămână deosebit de sensibilă pentru relațiile dintre Regatul Unit și China. Prim-ministrul Keir Starmer s-a confruntat cu presiuni din cauza eșecului urmăririi penale a doi bărbați acuzați de spionaj în favoarea Chinei. Lin a cerut Marii Britanii „să își îndeplinească imediat obligațiile și să își onoreze angajamentele… altfel partea britanică va suporta toate consecințele”.
China apără achizițiile de petrol rusesc și critică hărțuirea unilaterală a SUA
Declarațiile au venit după ce președintele Donald Trump a spus miercuri că premierul indian Narendra Modi a promis să înceteze achizițiile de petrol rusesc și că va încerca să determine China să procedeze la fel. Trump a acuzat atât China, cât și India că finanțează războiul din Ucraina prin aceste achiziții și a cerut, de asemenea, aliaților europeni să oprească imediat importurile de petrol din Rusia. India nu a confirmat și nici nu a infirmat schimbarea politicii sale. Întrebat despre intenția lui Trump de a exercita presiuni suplimentare asupra Chinei, Ministerul chinez de Externe a apărat „cooperarea economică, comercială și energetică normală și legitimă cu țările din întreaga lume, inclusiv Rusia”, potrivit AFP. „Acțiunile Statelor Unite reprezintă un exemplu tipic de hărțuire unitară și constrângere economică”, a declarat purtătorul de cuvânt Lin Jian, avertizând că Beijingul va lua „măsuri ferme de contracarare și va apăra cu hotărâre suveranitatea sa”, dacă interesele sale vor fi afectate. Beijing și Moscova sunt parteneri comerciali importanți, iar China nu a condamnat niciodată războiul Rusiei și nu a cerut retragerea trupelor acesteia. Guvernul de la Kiev și statele occidentale acuză de mult timp China că oferă sprijin politic și economic Moscovei. Tot joi, China a criticat noile măsuri americane de extindere a controlului exporturilor și introducerea unor taxe portuare suplimentare pentru navele chinezești, afirmând că acestea au un „impact profund negativ” asupra negocierilor comerciale. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Comerțului, He Yongqian, a declarat că SUA au acționat „fără a ține cont de sinceritatea Chinei în consultări”, cauzând daune grave „intereselor Chinei”. Ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, a adăugat că stabilitatea relațiilor comerciale China-SUA necesită „eforturi reciproce” și că Beijingul rămâne deschis investițiilor străine.
China își stabilește noile strategii în domeniul economic. Beijingul pune accent pe creșterea producției de înaltă tehnologie
Partidul Comunist din China se întrunește, luna aceasta, pentru a trasa noile direcții care prioritizează producția de înaltă tehnologie, în încercarea de a-și moderniza industriile și de a proiecta putere la nivel global. În cadrul întâlnirii vor fi luate măsuri ferme pentru a stimula consumul gospodăriilor și a reduce dezechilibrele profunde dintre cerere și ofertă, care amenință creșterea pe termen lung a economiei. Creșterea economică a Chinei în ultimul deceniu a fost determinată de urmărirea primului obiectiv în detrimentul celui de-al doilea. Însă această acțiune crește acum datoriile nesustenabile. Analiștii au transmis că rivalitatea tot mai accentuată dintre SUA și China, subliniată de amenințările președintelui american Donald Trump cu tarife de trei cifre săptămâna trecută, a complicat lucrurile pentru Beijing. Este o alegere de a prioritiza concurența dintre marile puteri în detrimentul nevoii de a aborda creșterea dezechilibrelor interne. China va lua măsuri pentru dezvoltarea industrială Următorul plan cincinal al Chinei, documentul de politici atent urmărit pe care plenul din 20-23 octombrie îl va prezenta spre aprobare parlamentară în martie, va „sublinia cu siguranță sprijinul pentru cercetarea de înaltă tehnologie și dezvoltarea industrială”, a declarat Chen Bo, cercetător la Institutul Asiatic de Est al Universității Naționale din Singapore. „În ceea ce privește puterea coercitivă a unei țări, producția este încă o prioritate principală. Când apare un conflict, ceea ce contează în cele din urmă este producția, nu serviciile”, a declarat Chen, citat de agenția de presă Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, este pe cale să se întâlnească cu omologul său chinez, Xi Jinping, în Coreea de Sud, la sfârșitul lunii octombrie, în contextul în care cele două părți încearcă să evite escaladarea tensiunilor privind taxele vamale. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: TRUMP ia în considerare sancționarea SPANIEI din cauza bugetului său pentru apărare. SUA ar putea începe un nou război comercial TRUMP adresează un nou avertisment grupării HAMAS. „Se vor dezarma sau ne vom asigura noi de acest lucru”
China promite să reziste ferm amenințării lui Trump: Nu vrem un război al tarifelor, dar nici nu ne temem de unul
Trump a răspuns adoptând o abordare mai puțin conflictuală, fără a se retrage de la cerințele sale, în timp ce vicepreședintele său a părut să avertizeze Beijingul să nu reacționeze agresiv, potrivit AP. „Poziția Chinei este consecventă”, a declarat Ministerul Comerțului într-un comunicat publicat online. „Nu vrem un război al tarifelor, dar nici nu ne temem de unul.” Acesta a fost primul comentariu oficial al Chinei cu privire la amenințarea lui Trump de a majora taxa pe importurile din China până la 1 noiembrie, ca răspuns la noile restricții chineze privind exportul de pământuri rare, care sunt vitale pentru o gamă largă de produse de consum și militare. Câteva ore mai târziu, Trump a folosit platforma sa Truth Social pentru a-i trimite un mesaj liderului chinez Xi Jinping. „Nu vă faceți griji pentru China, totul va fi bine!”, a scris președintele republican. „Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment prost. Nu vrea o criză economică pentru țara sa și nici eu. SUA vor să ajute China, nu să o rănească!!!” Trump s-ar putea să fi avut în vedere piețele financiare americane în ajunul noii săptămâni economice.
Abordare revoluționară în China: Centre de date scufundate în ocean, cu consum redus de energie și servere răcite de curenții marini
O companie chineză plănuiește să scufunde un grup de servere în mare, în largul Shanghaiului, în speranța de a rezolva problemele centrelor de date pe partea de energie. Serverele submarine au avantajul că sunt menținute la o temperatură scăzută de către curenții oceanici – în loc de sisteme cu aer sau evaporate de apă, mari consumatoare de energie, folosite de centrele de pe uscat. Tehnologia a fost testată cu succes de Microsoft în largul coastei Scoției între 2018 și 2020, dar proiectul din China, care va fi “dat la apă” la mijlocul lunii octombrie, marchează prima utilizare a tehnologiei pentru scopuri comerciale, scrie Hong Kong Free Press. Acesta va deservi clienți precum China Telecom și o companie de calcul AI deținută de stat și face parte dintr-un efort mai larg al regimului de la Beijing de a reduce amprenta de carbon a centrelor de date. „Operațiunile subacvatice au avantaje inerente”, a spus Yang Ye, de la firma de echipamente maritime Highlander, care lucrează la proiectul din Shanghai, împreună cu mai multe companii de construcții de stat. Nu este primul proiect de acest gen al companiei – Highlander a primit subvenții guvernamentale de cinci milioane de dolari pentru un proiect similar din 2022 în provincia Hainan, care este încă în funcțiune. „Instalațiile subacvatice pot economisi aproximativ 90% din consumul de energie pentru răcire”, a declarat Yang, vicepreședinte al Highlander. Provocările de natură tehnică „Finalizarea efectivă a centrului de date subacvatic a implicat provocări de construcție mai mari decât se aștepta inițial”, a declarat Zhou Jun, inginer pentru proiectul Highlander din Shanghai. Componentele au fost fabricate separat, pe uscat, înainte de a fi instalate în mare. Proiectul își va extrage aproape toată energia din parcurile eoliene offshore din apropiere. Highlander a spus că mai mult de 95% din energia utilizată va proveni din surse regenerabile. Cea mai evidentă provocare în plasarea structurii sub valuri este menținerea conținutului uscat și protejat de coroziunea apei sărate. Chinezii au venit cu soluția de a folosi un strat protector care conține fulgi de sticlă pe capsula de oțel care ține serverele. Instalarea conexiunii la internet între un centru de date offshore și continent a fost, de asemenea, un proces mai complex decât în cazul serverelor terestre tradiționale. Cercetătorii de la Universitatea din Florida și Universitatea de Electro-Comunicații din Japonia au descoperit, de asemenea, că centrele de date submarine pot fi vulnerabile la atacuri folosind unde sonore transmise prin apă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Beijingul încearcă să își consolideze influența regională/ TAIWANUL avertizează asupra intensificării activităților militare CHINEZE
Războiul comercial revine! Donald Trump anunță că SUA vor impune Chinei tarife suplimentare de 100% / Întâlnirea Trump-XI, anulată / Scăderi masive pe piața de criptomonede și pe bursa americană
Donald Trump a acuzat în acestă seară China că adoptă o „poziție extrem de agresivă în materie de comerț” și a declarat că va impune „controale la scară largă asupra exporturilor pentru aproape toate produsele fabricate de această țară”. Noile măsuri vor fi impuse începând cu 1 noiembrie sau mai devreme, în funcție de acțiunile Beijingului, a adăugat președintele SUA. „Urma să mă întâlnesc cu președintele Xi peste două săptămâni, la APEC, în Coreea de Sud, dar acum nu mai pare să existe niciun motiv pentru a face acest lucru”, a scris Trump vineri pe rețelele de socializare. Președintele a adăugat că una dintre formele de represalii pe care SUA le are în vedere „este o creștere masivă a tarifelor vamale aplicate produselor chinezești care intră în Statele Unite ale Americii”, adăugând că „există multe alte contramăsuri care sunt, de asemenea, luate în considerare în mod serios”. Corecții pe piețe Piețele au reacționat negativ la comentariile președintelui, care au prefigurat noi tensiuni comerciale între cele două cele mai mari economii ale lumii. Indicele S&P 500 a scăzut cu peste 1,5%. Indicele Nasdaq 100 a scăzut cu până la 2,4%, cea mai mare scădere din 30 aprilie. Pe piața criptomonedelor corecțiile sunt majore cu scăderi de 50% pe unele monede. Bitcoin, cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu peste 12% după anunțul făcut pe platforma Truth Social a lui Trump, înainte de a-și reduce declinul. Bitcoin a atins luni un nivel record de peste 126.250 de dolari, dar acum se tranzacționează în jurul valorii de 112.000 de dolari. China a anunțat săptămâna aceasta noi restricții la exportul de mineralelor rare, care sunt componente esențiale ale produselor de la semiconductori la vehicule electrice și avioane de vânătoare. China domină capacitățile de prelucrare a mineralelor din pământuri rare, ceea ce îi conferă un avantaj asupra Statelor Unite și a altor națiuni.
Trump impune Chinei taxe vamale de 100% /Beijingul are o poziție agresivă și extrem de ostilă
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat vineri seară impunerea unor tarife comerciale suplimentare de 100% Chinei, ca ripostă la postura ”agresivă” și ”ostilă” a Administrației de la Beijing. ”Tocmai am aflat că Administrația Chinei a adoptat o poziție extraordinar de agresivă la nivel comercial, trimițând lumii o scrisoare extrem de ostilă în care afirmă că, de la 1 noiembrie 2025, vor impune mijloace pentru controlul exporturilor asupra tuturor produselor pe care le fabrică, ba chiar și asupra unor produse pe care nu le fabrică ei. Acest lucru afectează toate țările, fără excepție”, a declarat Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. ”Ținând cont de faptul că Administrația Chinei a adoptat această poziție fără precedent și vorbind doar în numele Statelor Unite (…), începând din 1 noiembrie 2025 sau chiar mai devreme, în funcție de acțiunile Beijingului, Statele Unite vor impune Chinei tarife de 100% peste cele existente. Vom impune și controale asupra exporturilor pentru softurile esențiale”, a subliniat Trump. În prezent, Washingtonul aplică tarife vamale cuprinse între 7,5% și 50% Chinei, iar taxele vamale generale sunt de 40%, potrivit postului CNBC. În urmă cu câteva luni, Statele Unite au ajuns la un acord comercial de principiu cu Administrația Chinei. Tratatul nu este definitivat, detaliile despre volumul schimburilor și taxele specifice urmând să fie stabilite. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: MACRON a încheiat discuția cu liderii forțelor politice din Franța/ Partidele de stânga nu exclud adoptarea unei noi moțiuni de cenzură Ce spun Netanyahu și Putin despre faptul că TRUMP nu a primit Nobelul pentru Pace /Reacția președintelui SUA
Președintele Taiwanului: Trump merită Premiul Nobel pentru Pace dacă îl convinge pe Xi să renunțe la folosirea forței împotriva Taiwanului
„Sperăm să continuăm să primim sprijinul președintelui Trump. Dacă președintele Trump îl va convinge pe Xi Jinping să renunțe definitiv la orice agresiune militară împotriva Taiwanului, președintele Trump ar fi, fără îndoială, laureat al Premiului Nobel pentru Pace”, a declarat Lai Ching-te, potrivit Reuters. Washingtonul este cel mai important susținător internațional al Taiwanului, pe care China îl revendică drept teritoriu propriu. Totuși, de la întoarcerea lui Trump la Casa Albă, în acest an, administrația sa nu a anunțat încă vreo nouă vânzare de armament către insulă. Trump urmează să se întâlnească luna aceasta cu Xi Jinping, iar unii experți în politică externă și observatori din Taiwan se tem că acesta ar putea fi mai puțin angajat decât predecesorii săi în apărarea insulei și ar putea face concesii Beijingului pentru a obține un acord comercial major. Trump a spus de mai multe ori că merită Premiul Nobel pentru Pace, primit de patru dintre predecesorii săi de la Casa Albă. Câștigătorul din acest an urmează să fie anunțat vineri, în Norvegia. Întrebat ce i-ar spune lui Trump dacă s-ar întâlni cu el, Lai a răspuns că l-ar sfătui să fie atent la acțiunile lui Xi Jinping. „L-aș sfătui să acorde o atenție deosebită faptului că Xi Jinping nu doar că desfășoară exerciții militare de amploare din ce în ce mai mare în strâmtoarea Taiwan, dar își extinde forțele și în Marea Chinei de Est și în Marea Chinei de Sud”, a spus Lai. Din cauza lipsei de relații diplomatice oficiale, liderii taiwanezi nu se întâlnesc direct cu președinții americani.
Ofițer taiwanez, în Polonia: Înfrângerea Ucrainei ar încuraja China să acționeze împotriva Taiwanului
Taiwanul, pe care China îl consideră teritoriul său, a găsit o audiență din ce în ce mai receptivă în unele părți din Europa Centrală și de Est de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, chiar dacă aproape toate țările europene mențin relații diplomatice oficiale doar cu Beijingul și nu cu Taipei, scrie Reuters. Spre deosebire de Statele Unite, Europa nu mai vinde Taiwanului echipamente militare scumpe, de teamă să nu atragă mânia Beijingului, iar vizitele oficiale în Europa ale ofițerilor militari taiwanezi sunt extrem de rare. În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, marți, Hsieh Jih-Sheng, șeful adjunct al statului major general pentru informații al Ministerului Apărării din Taiwan, a declarat că războiul din Ucraina este urmărit cu atenție la Taipei. „Le dorim victoria”, a spus el, într-o înregistrare video transmisă online de la eveniment, la care a participat personal, purtând uniformă militară completă și vorbind în engleză. „Sunt multe lucruri pe care le putem învăța din teatrul de operațiuni ucrainean și pe care le putem folosi pentru a ne îmbunătăți pregătirea generală”, a adăugat Hsieh. „Înfrângerea Ucrainei va semnala că China poate adopta o atitudine mai agresivă față de Taiwan”. Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii. Luni, acesta a condamnat participarea ministrului de Externe al Taiwanului, Lin Chia-lung, la același forum, afirmând că Taiwanul încearcă să exagereze amenințarea din partea Chinei. Hsieh a tras un semnal de alarmă cu privire la exercițiile militare comune ale Chinei și Rusiei „Dacă China va invada Taiwanul în timp ce Rusia își intensifică ofensiva în Ucraina, lumea s-ar putea confrunta cu o criză geopolitică pe două fronturi”, a adăugat el. „Europa de astăzi, luptați pentru propria voastră securitate. Dacă ne ajutați, putem preveni posibilitatea unui război în Indo-Pacific”. Taiwanul s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a studiat, de asemenea, modul în care armata ucraineană, mult mai mică, a reușit să lupte împotriva uriașului său vecin, învățând lecții despre cum ar putea face față unui eventual atac chinez. Taiwanul s-a plâns în ultimii cinci ani de presiunea militară crescută din partea Chinei, atât prin jocuri de război, cât și prin activități de „zonă gri” care nu ajung la un conflict deschis, dar sunt menite să exercite presiune, inclusiv atacuri cibernetice și sabotarea cablurilor submarine. Hsieh a afirmat că Taiwanul și Europa ar putea învăța unul de la celălalt. „Ne confruntăm de ani de zile cu operațiunile din zona gri ale Chinei. Avem o experiență enormă în ceea ce privește modul în care combatem dezinformarea, pe care o putem împărtăși cu Europa, și modul în care putem beneficia noi, dar și națiunile europene”, a afirmat el.