80% dintre echipamentele audio vândute în piețele globale sunt produse acum în China. Ce s-a întâmplat cu mărcile Hi-Fi tradiționale?
Crize economice succesive și presiunea exercitată de companiile din China, care a învățat să producă echipamente audio la prețuri rezonabile fără a sacrifica prea mult din calitatea oferită, au scos de facto de pe piață producătorii cu tradiție în domeniu. Unii dintre aceștia au capitulat pur și simplu, vânzând companiilor din Asia drepturi exclusive de folosire a imaginii de brand, în timp ce alții mai desfășoară doar activități de cercetare și design, delegând sub licență activitatea de producție unor companii din China. În cazurile cele mai fericite, echipamentele ”Made in China” sunt aproape la fel de bune ca și cele produse cândva în Germania sau în SUA, eventualele compromisuri fiind mai mult decât compensate de costurile reduse. Dar trăgând linie, adevărul este că nu te mai poți baza pe reputația de brand ca o garanție pentru obținerea unui anume timbru audio sau nivel de calitate. Cu foarte puține excepții, produsele fabricate sub logouri diferite dar în aceleași fabrici din China ating cam același nivel de performanță/mediocritate. Acționând discret pentru a nu sparge iluzia, noii proprietari din spatele acestor mărci au schimbat treptat strategia centrată pe calitate și prezervarea reputației de brand, la un model de business axat pe consumerism și maximizarea profiturilor. Deja, multe nume occidentale cu tradiție sunt deținute de companii chineze cu rădăcini adânci în producția de masă. Potrivit unui expert Hi-Fi de top, proprietatea, producția și identitatea mărcii nu mai sunt aliniate așa cum era odată: „Capacitatea de producție a Chinei este colosală”, „Conform datelor disponibile, țara reprezintă aproximativ 80% din producția mondială de echipamente audio.” Iar dominația Chinei asupra producției globale de echipamente audio se bazează pe ”un lanț de producție complet”, cu clustere în marile centre industriale din Shenzhen, Dongguan și Ningbo, care produc de toate, de la căști wireless la difuzoare de precizie. Spre exemplu Enping, un oraș din Guangdong desemnat „Orașul Microfoanelor”, găzduiește peste 400 de producători audio. Componentele OEM asamblate de producătorii chinezi ajung în mod regulat în produse care folosesc identitatea unor mărci occidentale. Driverele, plăcile de amplificare și condensatoarele de la companii precum Cosonic călătoresc prin lanțurile de aprovizionare globale înainte de a ieși la iveală cu logo-uri europene sau americane pe cutie. „Aproximativ 1.000 de mărci participă la expoziția din Guangzhou”, a spus organizatorul identificat cu numele Marcus. „Mărcile chinezești reprezintă 30 până la 40%. Într-un fel sau altul, în mare parte, mărcile europene și americane sunt încă în frunte.” China a acaparat aproximativ 11,66% din veniturile globale din echipamente audio în 2024, conform estimărilor industriei, în ciuda faptului că produce majoritatea produselor la nivel mondial. Altfel spus, fabrica din China construiește difuzorul, dar marca își asumă în continuare grosul marjelor de profit. Marcus încadrează aceste colaborări ca o coexistență, nu ca o cucerire industriei globale de echipamente audio. Companiile chineze dețin acum în totalitate mărci occidentale tradiționale. Alte mărci occidentale depind de producția chineză, fără a fi proprietate chineză. Și un număr tot mai mare de companii chineze vând în întregime sub propriile nume: HiFiMAN, FiiO, Shanling și Topping se vând sub propriile nume la prețuri și niveluri de performanță care nu existau în urmă cu un deceniu.
Un portavion chinez a traversat Strâmtoarea Taiwan, afirmă autoritățile din Taipei
Taiwanul, pe care Beijingul îl consideră teritoriu propriu, semnalează aproape zilnic activități militare chineze în jurul insulei, pe care Taipei le percepe ca o campanie continuă de presiune împotriva guvernului ales democratic, scrie Reuters. Într-o scurtă declarație, ministerul a precizat că nava Liaoning a traversat strâmtoarea, iar forțele armate ale Taiwanului au menținut „o supraveghere atentă și continuă pe toată durata traversării”. Ministerul a prezentat o fotografie alb-negru a navei, pe puntea căreia se pot observa mai multe avioane de vânătoare și elicoptere. Nu au fost furnizate alte detalii. Ministerul Apărării din China nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii. Ultima dată când Taiwanul a semnalat prezența unui portavion chinez în strâmtoare a fost la jumătatea lunii decembrie, când Fujian, cel mai nou și mai avansat portavion al Chinei, a traversat strâmtoarea. Liaoning este cel mai vechi dintre cele trei portavioane operaționale ale Chinei. La începutul lunii decembrie, aceeași navă a desfășurat exerciții în apele din apropierea lanțului de insule din sud-vestul Japoniei. China susține că deține suveranitatea exclusivă asupra Strâmtorii Taiwan, o poziție respinsă atât de Taipei, cât și de Washington, care afirmă că este vorba de ape internaționale. Marina SUA trimite nave de război prin strâmtoare la fiecare câteva luni, la fel cum fac ocazional și unii aliați ai SUA. Vineri, China a declarat că a monitorizat tranzitul unei nave de război japoneze prin strâmtoare, calificând mișcarea drept „o provocare deliberată”.
Pe fondul tensiunilor sporite cu Statele Unite, Spania încearcă să consolideze legăturile cu China
Această călătorie are loc pe fondul unor relații tensionate cu Washingtonul și administrația președintelui Donald Trump, ale cărui tarife vamale și politică externă imprevizibilă provoacă îngrijorare în rândul europenilor, potrivit Le Figaro. Alte economii mari încearcă, de asemenea, să își consolideze comerțul cu China, cum ar fi Regatul Unit, Canada și Germania, care au trimis recent lideri sau emisari la Beijing. Donald Trump este așteptat să viziteze China în luna mai. Luna trecută, președintele SUA a amenințat că va pune capăt comerțului cu Spania după ce Madridul a refuzat să permită utilizarea bazelor sale militare pentru atacuri americane împotriva Iranului, un partener economic cheie al Beijingului. Pentru Madrid, unul dintre principalele obiective ale călătoriei este obținerea unui acces mai bun la piața chineză, în special pentru produsele agricole și industriale, și luarea în considerare a unor contracte comune în sectorul tehnologic, au declarat pentru AFP surse guvernamentale spaniole. Spania vrea atragerea de investitori Pedro Sánchez ar trebui să își folosească vizita și pentru a atrage noi investitori în a patra cea mai mare economie din zona euro și pentru a obține un acces mai bun la materiile prime chinezești foarte căutate. Luni, el urmează să viziteze sediul gigantului tehnologic chinez Xiaomi și o expoziție la Academia Chineză de Științe. Apoi, marți, se va întâlni cu lideri chinezi de rang înalt, inclusiv președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang, înainte de a susține o conferință de presă. Exporturile chinezești către Spania depășesc cu mult exporturile spaniole către țara asiatică: anul trecut, Spania, cu o populație de aproximativ 50 de milioane de locuitori, a înregistrat un deficit comercial de 42,3 miliarde de euro cu China, o țară cu peste 1,4 miliarde de locuitori. Guvernul subliniază că exporturile spaniole către China sunt proiectate să crească cu 6,8% în 2025, atribuind această creștere intensității legăturilor cu Beijingul. În timpul vizitei lui Pedro Sánchez în China din aprilie 2025, Beijingul a fost de acord să extindă accesul pe piața sa pentru o gamă de produse spaniole, inclusiv carne de porc și cireșe.
Serialele tip microdrame generate de IA revoluționează industria divertismentului din China
Aceste aventuri feline sunt prezentate în zeci de episoade de două minute, sau micro-seriale, o formă de divertisment care combină emisiunile TV tradiționale cu postările derulabile de pe rețelele sociale, scrie The Economist. Telenovelele animate cu ajutorul IA, în care apar pisici vorbitoare, pot părea un fenomen de nișă, dar au devenit extrem de populare în China. Pisica maestră taoistă a atras jumătate de milion de vizualizări. Industria de divertisment din China a fost zguduită de micro-formate. Timpul total petrecut vizionând seriale mai lungi a scăzut cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut în ianuarie, în timp ce timpul de vizionare pe Red Fruit, o aplicație de micro-seriale deținută de ByteDance, firma chineză din spatele TikTok, s-a dublat. Modelul de afaceri se bazează pe reducerea agresivă a costurilor. Versiunile live-action folosesc amatori și decoruri minimale, dar sunt depășite de noile instrumente de animație AI. Proliferarea acestora în ultimul an a permis reducerea costurilor de producție cu până la 90%, estimează analiștii de la banca HSBC. Industria serialelor live-action se păbușește Persoanele din interiorul industriei spun că volumul de micro-seriale live-action filmate în unele regiuni s-a redus cu 80%, în timp ce salariile deja modeste ale actorilor au fost reduse la jumătate. Un producător spune că, la începutul lunii aprilie, știa doar de câteva micro-seriale neanimate cu IA care se filmau în China. Dar modelul bazat pe IA se confruntă cu dificultăți. Începând cu 1 aprilie, autoritățile de reglementare au impus ca toate microseriile animate care nu au fost încă aprobate pentru difuzare să fie eliminate de pe platformele online. Noile serii, spun acestea, trebuie să solicite aprobare înainte de a fi lansate online. Și alte probleme ale acestui model devin tot mai evidente. Una dintre ele este concurența excesivă. China a produs atât de multe micro-seriale bazate pe IA încât, în ciuda bugetelor lor extrem de reduse, din ce în ce mai puține obțin suficiente vizionări pentru a genera profit. O altă problemă este însăși natura acestui tip de divertisment. Oamenilor le este greu să se atașeze sentimental de personajele din micro-seriale; ca spectatori, sunt mai puțin fideli. Giganții tehnologici chinezi încearcă să se adapteze. Unul dintre ei, Alibaba, a lansat un nou sezon al unui serial animat de lung metraj intitulat „The Demon Hunter”. Acesta are peste 10 milioane de urmăritori. În bătălia epică pentru audiență, serialele mai lungi ar putea avea încă o șansă.
China este pregătită să colaboreze cu Rusia pentru soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu
Wang Yi a subliniat că China este pregătită să continue colaborarea cu Rusia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU pentru soluționarea conflictului din regiunea Orientului Mijlociu, potrivit comunicatului de presă emis de ministerul chinez de Externe, citat de Reuters. Șeful diplomației chineze a subliniat că doar prin încheierea unui armistițiu ar putea să fie redeschisă Strâmtoarea Ormuz. Yi a subliniat că Beijingul și Moscova ar trebui să adopte o abordare „obiectivă și echilibrată” și să caute sprijinul comunității internaționale. Discuția dintre cei doi oficiali vine în contextul votului programat săptămâna viitoare în Consiliul de Securitate al ONU, privind o rezoluție propusă de Bahrain pentru protejarea transportului comercial în și în jurul Strâmtorii Ormuz. „În timpul conversației, a fost discutată situația din Golful Persic, precum și eforturile internaționale pentru a pune capăt rapid confruntărilor. Ministrul s-a declarat mulțumit față de alinierea abordărilor Rusiei și Chinei cu privire la majoritatea problemelor de pe agenda globală, inclusiv situația din jurul Iranului”, transmite ministerul rus de Externe, potrivit agenției TASS.
China ar trebui să se implice mai mult în redeschiderea Strâmtorii Ormuz, spune Franța
Acesta a menționat că există un dialog politic direct între China și Iran pentru a permite trecerea unui anumit număr de nave, însă a pus sub semnul întrebării eficiența acestor demersuri, susținând că ar fi nevoie de o implicare mai activă din partea autorităților chineze. „Nu am văzut marina chineză intervenind pentru a redeschide strâmtoarea. Pe de altă parte, există un dialog politic direct între autoritățile chineze și iraniene pentru a se asigura că un anumit număr de nave pot trece. Va fi suficient acest lucru pentru a restabili fluxurile normale de trafic? Nu cred. Prin urmare, China va trebui probabil să se implice mai direct în dezbatere și să-și arate nerăbdarea față de faptul că strâmtoarea rămâne închisă”, a declarat amiralul Nicolas Vaujour, citat de Reuters. Comandantul francez a mai anunțat că Parisul a început demersuri pentru a reuni mai multe state cu scopul de a stabili condițiile unei redeschideri durabile a Strâmtorii. În plus, Vaujour a spus că armatele evaluează posibilitatea existenței unor mine maritime în regiune, care ar trebui eliminate înainte de reluarea traficului. „Aceasta nu este o problemă doar pentru Franța. Problema privește toate țările partenere, statele din Golf, Statele Unite și alte țări europene. Dar este în mod clar o problemă la care lucrăm, în cazul în care se va confirma exploatarea minieră, care, până în prezent, nu a fost stabilită”, mai spune oficialul francez.
Chinezii au testat roboți-câini de luptă care operează autonom ca o haită de lupi
Chinezii au testat un sistem în care roboți sub formă de câini operează autonom ca o „haită de lupi”, potrivit International Defence Analysis. În timpul testelor, haita a operat într-o rețea senzorială comună. Practic, roboții s-au coordonat și au luat decizii fără control uman constant. Roboții au efectuat sarcini de recunoaștere, atac și logistică. Organizatorii testului au impus ca pentru utilizarea forței să fie nevoie de aprobarea operatorului. Sistemul poate funcționa și împreună cu dronele, combinând operațiunile pe principiul „aer-sol”. Primele imagini cu haita de roboți au fost publicate de chinezi în această săptămână. Testul arată un salt major în tehnologia autonomă și ridică întrebări urgente despre viitorul conflictelor deoarece roboții militari cu inteligență artificială sunt din ce în ce mai deștepți, nu obosesc și nu se tem. China unveils robot dogs operating as a “wolf pack” under unified control During tests, the group operated through a shared sensor network — the robots coordinated themselves and made decisions without constant human control. They can carry out reconnaissance, attack missions,… pic.twitter.com/MOq5P71JG2 — NEXTA (@nexta_tv) March 29, 2026
China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
După ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz în urma atacurilor ale SUA și ale Israelului, a doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu creșteri de prețuri la benzină și motorină. Nicio putere economică nu este imună, iar prețurile petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului. În China, benzina s-a făcut 1.160 yuani, iar motorina 1.115 yuani. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, răspunzătoare de planificarea economică a Republicii Populare Chineze, a anunțat că va limita creșterea prețurilor la combustibili la nivel național pentru a ușura „povara deja destul de apăsătoare” pentru consumatori. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor la nivel internațional, pentru a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea socială, au fost implementate măsuri temporare de reglementarea prețurilor la nivel intern ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul mecanismului existent de stabilirea prețurilor”, a declarat comisia, potrivit Le Figaro. China, mai pregătită pentru criza energetică decât Occidentul Xi Jinping s-a pregătit pentru criza energetică de câțiva ani. În 2021, când a vizitat un vast câmp petrolier, a spus: „China trebuie să-și securizeze aprovizionarea energetică pe cont propriu”. Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu au scăzut cu 61% în ultimele săptămâni, arată compania de consultanță Kpler. Jumătate din țițeiul importat de către China provine din Orientul Mijlociu. Iranul continuă să aprovizioneze China, dar la nivel mai scăzut În ciuda războiului, Iranul a continuat totuși să aprovizioneze China, principalul cumpărător al țițeiului iranian. Cu toate că vasele chinezești ale companiilor de stat din China au continuat să navigheze în regiune, importul de țiței iranian a intrat în declin. Rapoartele arată o scădere semnificativă de la 1,57 de milioane de barili pe zi în februarie 2026 la 1,47 milioane de barili pe zi în martie 2026, potrivit The Guardian. China continuă tranziția la energiile verzi pe fondul crizei petroliere De la începerea războiului, Beijing a ordonat rafinăriilor să înceteze exporturile de petrol rafinat. În același timp, statul chinez depune eforturi pentru a-și reduce dependența economică față de combustibilii fosili. În ultimii ani, China a devenit cel mai mare exportator mondial de automobile electrice și hibride. Institutul de cercetare Ember estimează că panourile solare și hidrocentralele au generat 31% din electricitatea Chinei, în 2024. În România, guvernul Bolojan a devenit preocupat de criza energetică abia când motorina a ajuns la 10 lei În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Luni dimineață, 23 martie, în mai multe benzinării din țară, prețul motorinei standard a depășit pragul psiholologic de 10 lei. Abia când cel mai sumbru scenariu al specialiștilor în energie s-a adeverit, guvernul Bolojan a anunțat că va adopta marți o ordonanță de urgență prin care se decretă „stare de criză pe piața petrolului”. Guvernul României va adopta mai multe măsuri pentru protejarea populației, printre care „plafonarea adaosului comercial la combustibili și monitorizarea pieței”. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă: China a fost de acord ca Trump să-și amâne vizita la Beijing în contextul războiului cu Iran
Cursuri de pregătire a grătarului la o universitate din China. După trei ani, cursanții devin specialiști în grătar
O universitate din China face cursuri de pregătire a grătarului, potrivit VN Express. Programul de trei ani, în cadrul căruia oamenii sunt învățați să gătească grătar, a fost lansat de Universitatea Deschisă Yueyang din provincia Hunan, în strânsă colaborare cu Asociația Yueyang. Studenții studiază tot ce este legat de grătar, plecând de la selecția cărnii și a sosurilor până la managementul și marketingul restaurantelor. Scopul cursului nu este doar abilitatea de a găti grătar, ci și oportunitatea de a începe o afacere în domeniu. Reprezentanții universității spun că vor să transforme activitatea, văzută de obicei ca un hobby, într-o profesie respectată și recunoscută. Aplicațiile au început în martie. Peste 30 de bucătari experimentați și proprietari de restaurante vor susține cursurile. În următorii trei ani, universitatea și partenerii săi speră să instruiască aproximativ 1.000 de persoane în domeniul grătarului. Grătarul este un pilon fundamental al comerțului din orașul Yueyang. Orașul găzduiește peste 2.000 de restaurante cu meniu de grătar care au aproximativ 50.000 de locuri de muncă. În total, industria locală generează o valoare anuală a producției care depășește 2 miliarde de yuani (287 milioane de dolari americani), arată statisticile oficiale.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe sugerează că vizita lui Trump în China va fi amânată. Ce anunță ministerul de Externe de la Beijing
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat reporterilor într-o conferință de presă organizată luni că președintele Donald Trump și-ar putea amâna călătoria în Republica Populară Chineză programată la finalul lunii martie și a dezvăluit că admnistrația prezidențială le solicită țărilor membre NATO să i se alăture în rezvolvarea crizei din Strâmtoarea Ormuz. „Există posibiltiatea ca deplasarea să fie amânată. Vă vom ține la curent, dar conersația dintre cei doi lideri va avea loc, deci cât mai curând vom avea noutăți, vă vom da noi date. În acest moment, președintele așteaptă cu nerăbdare să viziteze China. Data s-ar putea schimba. În postura de comandantul suprem al armatei, prioritatea sa este să se asigure de succesul Operațiunii Epic Fury”, a spus Karoline Leaitt. Trump este mai preocupat de succesul operațiunii din Iran Ea a reiterat apelul lui Trump pentru China și NATO să se alăture în eforturile Statelor Unite de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. „Cred că președintele are dreptate absolută să facă apel la aceste țări să ajute mai mult SUA în a redeschide Strâmtoarea Ormuz, pentru a opri acest regim terorist să mai ne blocheze fluxul de energie”. Reacția Chinei Când a fost rugat să comenteze știrile din presă referitoare la amânarea vizitei planificate a președintelui american Donald Trump în China, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat că șeful de stat „joacă un rol de călăuzire strategică de neînlocuit în relațiile sino-americane”. „Cele două părți mențin comunicarea cu privire la vizita președintelui Trump în China”, a spus ministrul, potrivit Global Times. Știre în curs de actualizare