A trădat SUA pentru China! Una dintre cele mai frumoase sportive a ales să concureze la Jocurile Olimpice pentru țara părinților nu pentru țara ei natală
Una dintre cele mai frumoase femei din lume a refuzat să reprezinte țara în care s-a născut, așa că a adus Chinei a adus o medalie la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina. Născută pe 3 septembrie 2003 la San Francisco, Eileen Gu a luat decizia să reprezinte țara părinților ei, China, nu Statele Unite. Sportiva care a câștigat un argint olimpic a atras mai multă atenție decât campioana, deoarece a concurat pentru țara părinților Eileen Gu este una dintre cele mai frumoase și apreciate sportive din lume. Participantă în proba de schi freestyle, ea este dublă campioană olimpică și mondială, dar mai are în palmares două medalii olimpice de argint și una mondială de bronz. În 2022, cu puțin timp înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing, ea a luat controversata decizie de a concura pentru China, țara de origine a părinților ei, care au imigrat în SUA. Deși mutarea a provocat numeroase controverse, ea a rămas fermă în decizia sa. Susținută de compatrioții părinților ei, care au creat atmosfere incredibile pentru o întrecere de schi freestyle, chiar și în condițiile în care era vorba de o competiție olimpică, ea a urcat de 3 ori pe podium, câștigând două medalii de aur și una de argint. Acum, la evenimentul polisportiv care este organizat la Milano-Cortina, Eileen Gu a câștigat medalia de argint în proba slopestyle, deși a căzut în calificări, pierzând puncte prețioase. Aurul a ajuns la elvețianca Matilda Gremaux, aceasta apărându-și titlul câștigat acum 4 ani la Beijing. Medalia de bronz a revenit canadiencei Megan Oldham. Eileen Gu are câștiguri anuale de aproximativ 20 de milioane de euro și este imaginea brandului Victoria’s Secret La Jocurile Olimpice de la Beijing, Eileen Gu a câștigat medalia de aur la disciplinele big air și halfpipe, plus argintul la slopestyle. Schioarea născută în Stalele Unite este una dintre cele mai bine plătite sportive care participă la ediția din acest an a Jocurilor Olimpice de iarnă. Ea are câștiguri anuale estimate la aproximativ 20 de milioane de euro, în mare parte din contracte de sponsorizare. La întrecerea polisportivă de la Milano-Cortina, ea are și rolul de ambasador pentru organizația Laureus, scrie Sportal. Traseul ei sportiv a fost parțial inspirat de mama ei, Yan, care a fost patinatoare de viteză la Universitatea din Beijing. Eileen a început să schieze când avea doar 3 ani și a devenit faimoasă la Jocurile Olimpice de Tineret de la Lausanne din 2020, unde a câștigat două medalii de aur și una de argint, precum și la Jocurile de iarnă extreme. Un an mai târziu, la Campionatul Mondial de la Aspen, Colorado, a luat aurul la big air și halfpipe, plus bronzul la slopestyle. În fine, în 2024, tot la Aspen, a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la superpipe. Pe lângă cariera sa sportivă, Eileen Gu are succes și în lumea modei. Este membră a agenției IMG și este imaginea multor branduri celebre, inclusiv Victoria’s Secret.
Cumpără european. Franța vrea ca UE să impună taxe mai mari pe importurile de produse ieftine made in China
Franța intenționează să propună Uniunii Europene să impună taxe mai mari pentru produsele „made in China” pentru a contracara valul de importuri ieftine, susține un raport strategic al guvernului francez publicat luni. Raportul a fost elaborat de Haut-Commisariat t à la Stratégie et au Plan, iar potrivit analizei, sectoarele centrale și fundamentale economiei Uniunii Europene, de la automobile la produse chimice și baterii, sunt amenințate în mod direct de forța producției chinezești. Un sfert din exporturile Franței și 2/3 din producția Germaniei sunt amenințate de concurența chineză, scrie Reuters. Financial Times susține că Uniunea Europeană s-ar putea inspira după politica „cumpără american” (Buy American) a președintelui american Donald Trump. Politica „cumpără european” (Buy European) ar schimba radical poziția UE față de marile puteri concurente, acestea fiind SUA cu „tarifele punitive” și China, care a „cucerit” Occidentul cu produsele sale ieftine și care a devenit un concurent dur în domeniul industriei high-tech. Însă, regula „cumpără european” ar putea diviza Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene, avertizează Financial Times. S-ar putea discuta despre subiectul concurenței internaționale la summitul din Belgia de săptămâna viitoare. Liderii UE vor propune intensificarea eforturilor pentru ca blocul eurooean să se afirme în fața competitorilor.
Consilierii francezi solicită tarife UE sau un euro mai slab pentru a contracara China
Europa se confruntă cu o creștere a presiunii concurențiale din partea Chinei, firmele chineze câștigând cote de piață, inclusiv în industrii dominate odinioară de țările europene, se arată în raport, recunoscând totodată că propunerile sale ar fi dificil de pus în aplicar, scrie Reuters. Raportul a fost elaborat de Haut-Commissariat à la Stratégie et au Plan, un organism consultativ al guvernului francez care raportează direct primului ministru și ghidează politica publică pe termen lung. Analiza a constatat că sectoarele centrale pentru baza industrială a Europei, inclusiv automobile, mașini-unelte, produse chimice și baterii, sunt acum amenințate direct, un sfert din exporturile franceze și până la două treimi din producția germană fiind expuse concurenței chineze. Creșterea este determinată de produsele chinezești de calitate superioară și de avantajele susținute în materie de costuri, de 30 % până la 40 %, potrivit consultărilor cu producătorii europeni. Combinat cu o monedă chineză „subevaluată”, avansul industrial al Beijingului riscă să împingă Europa într-un ciclu de „distrugere distructivă” dacă nu se iau măsuri, a declarat șeful instituției, Clément Beaune. El a afirmat că instrumentele existente de apărare comercială ale UE – care au inclus adesea investigații antidumping de lungă durată – sunt acum insuficiente și a solicitat o schimbare de politică „masivă și vitală”. Beaune a recunoscut că provocarea unei deprecieri a euro – sau a unei aprecieri a renminbiului – ar fi mai dificilă decât impunerea de tarife, deși tarifele ar fi, de asemenea, departe de a fi simple și ar necesita sprijinul majorității calificate dintre statele UE. Ministrul francez al finanțelor, Roland Lescure, a declarat săptămâna trecută că ar putea include volatilitatea pieței valutare pe agenda președinției franceze a Grupului celor șapte puteri economice din acest an, dacă va fi necesar. Franța intenționează să utilizeze președinția G7 pe care o deține pe durata unui an pentru a se concentra asupra dezechilibrelor macroeconomice globale, pe care Lescure le-a descris ca fiind determinate de consumul excesiv alimentat de credit în SUA, de subinvestițiile din Europa și de creșterea economică bazată pe exporturi din China.
Xi Jinping le interzice oamenilor de afaceri chinezi să mai investească într-o țară aflată în război în Gaza: A devenit o zonă de risc pentru China
Republica Populară Chineză a interzis investițiile în Israel de la începerea războiului din Fâșia Gaza cu Hamas din 2023, care ulterior a escaladat într-un conflict regional cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Yemen și în multiple confruntări cu Iranul între 2024 și 2025. Anul trecut, China adenunțat intensificarea operațiunilor israeliene din Fâșia Gaza, exprimându-și susținerea pentru încetarea imediată a ostilităților și găsirea unei soluții pentru încheierea conflictului. Încă din 2021, de când un delegat chinez la ONU a acuzat Israelul de crime de război în Fâșia Gaza, relațiile dintre cele două țări s-au răcit după ce China și-a declarat susținerea față de palestinieni și regimul clerical din Iran, ambele aflate în război cu Israel. China consideră Israel drept „zonă de mare risc” pentru investitori Beijing a clasificat Israel ca „zonă de mare risc”. Restricția a fost confirmată în dosarele instanței de către un fond de investiții chinez, care a invocat instrucțiuni guvernamentale ca motiv pentru care nu poate continua cu noi tranzacții, informează Ynet. Până în 2023, China a fost al doilea cel mai mare partener comercial după SUA, volumul comerțului a crescut de la 50 de milioane de dolari la 10 miliarde de dolari în 2013, fiind comercializate tehnologii și arme. China a sprijinit de mult timp cauza statului Palestina împotriva Israelului. Potrivit CNN, în noiembrie 2023, un scandal major a izbucnit între cele două țări după ce au fost sesizate mai multe hărți online ale companiilor chineze, ca Baidu și Alibaba, care au omis numele Israelului pe hartă. În schimb, denumirile Palestinei și a altor țări arabe erau evidențiate. JPPI scrie că China ar fi devenit în ultimii ani un „focar de antisemitism”. Din 2020, China a adoptat o poziție publică mai ostilă față de Israel și a sfătuit contactele israeliene să adopte un profil discret în China, care și-a extins prezența în Orientul Mijlociu. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Beijingul condamnă CONFLICTUL dintre Israel și Teheran/ „China se opune oricărei încălcări a suveranității și securității teritoriale a Iranului”
2026 ar putea fi începutul unui nou război pentru resurse. Ce minereuri au ajuns esențiale pentru industria marilor puteri
Este greșit să se mai speculeze că războaiele viitorului se vor duce pentru aur, argint sau chiar petrol. De fapt, marile puteri se vor război pentru metale aparent nesemnificative și ignorate de majoritatea oamenilor, dar care au devenit fundamentale pentru societățile informatice de azi. A se vedea cum Donald Trump a devenit tot mai obsedat după metalele rare din Ucraina. Care sunt metalele esențiale? BBC spune că primul metal pentru care se vor bate marile puteri industriale este cuprul. A fost un metal fundamental pentru civilizațiile Epocii Bronzului. Și este și acum pentru civilizațiile Epocii Digitale. Cuprul este utilizat la scară largă în infrastructură și construcții. Utilizat la scară largă în Regatul Unit, nu se regăsește deloc în Anglia sau în Scoția. În schimb, Marea Britanie are alte 34 de minereuri esențiale, de la aluminiu până la cobalt. Al doilea metal foarte căutat este litiu, necesar fabricării bateriilor portabile și aliaje de înaltă rezistență. Bateriile de litiu alimentează mașinile electrice și turbinele eoliene. Grafitul este utilizat pentru baterii, lubrifianți, domeniul energiei nucleare și combustie. Pentru aceste trei minereuri, concurența va fi dură. Metalele rare, care se găsesc în proporție mare în China, Brazilia, India, Rusia, Australia și Vietnam, sunt esențiale pentru fabricarea microcipurilor esențiale pentru electrocasnice, televizoare, telefoane și calculatoare. După revoluția AI și boom-ul energiei verzi, cererea pentru minereurile rare a crescut în ultimii ani, susține Agenția Internațională de Energie. China prelucrează cele mai multe metale rare Având calități electrice și magnetice importante, pământurile rare sunt alcătuite din 17 elemente din grupa lantanidelor din tabelul periodic, plus scandiu și ytriu. Acestea sunt vitale în microcipuri, care sunt cruciale pentru aproape fiecare sector, de la apărare la asistență medicală. China are 44 de milioane de ton de minereuri rare, pe când Brazilia are 21 de milioane de tone, iar Australia în jur de șase milioane. Deși cele mai mari cantități de litiu la nivel global provin din Australia și Chile (75%), China îl prelucrează în proporție de 72%. De fapt, China este răspunzătoare pentru porocesarea a 95% din minereurile rare. Republica Democrată Copngo produce 70% din aprovizionarea globală de cobalt, dar 90% este prelucrat în China, susține Faraday Institution. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:EXCLUSIV | Și războiul metalelor rare continuă. De ce au lăsat occidentalii soarta industriilor lor de vârf în mâinile Chinei
SUA și China se abțin din declarația comună privind utilizarea IA în scopuri militare
Tensiunile din relațiile dintre Statele Unite și aliații europeni, precum și incertitudinea cu privire la viitorul relațiilor transatlantice în lunile și anii următori, au făcut ca unele țări să ezite să semneze acorduri comune, au declarat mai mulți participanți și delegați, citați de Reuters. Angajamentul subliniază îngrijorarea crescândă a unor guverne că progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale ar putea depăși normele privind utilizarea sa în scopuri militare, crescând riscul de accidente, erori de calcul sau escaladări neintenționate. Guvernele se confruntă cu o „dilemă a prizonierului”, fiind prinse între impunerea unor restricții responsabile și dorința de a nu se limita în comparație cu adversarii, a declarat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans. „Rusia și China avansează foarte repede. Acest lucru creează o urgență în ceea ce privește progresul în dezvoltarea IA. Dar, văzând că avansează rapid, crește și urgența de a continua să se lucreze la utilizarea sa responsabilă. Cele două merg mână în mână”, a declarat el în comentariile adresate Reuters. Doar 35 din cele 85 de țări participante la summitul Responsible AI in the Military Domain (REAIM) de la A Coruña, Spania, au semnat joi un angajament privind 20 de principii referitoare la IA. Acestea includ afirmarea responsabilității umane asupra armelor bazate pe IA, încurajarea unor lanțuri clare de comandă și control și schimbul de informații privind măsurile naționale de supraveghere „în măsura în care acestea sunt compatibile cu securitatea națională”. Documentul a subliniat, de asemenea, importanța evaluării riscurilor, a testării riguroase, a formării și a educării personalului care operează capacitățile militare de IA. La două summituri militare anterioare privind IA, organizate la Haga și Seul în 2023 și, respectiv, 2024, aproximativ 60 de țări, cu excepția Chinei, dar inclusiv Statele Unite, au aprobat un „plan de acțiune” modest, fără angajament juridic. Deși documentul din acest an nu era nici el obligatoriu, unii erau încă incomodați de ideea de a aproba politici mai concrete, a declarat Yasmin Afina, cercetătoare la Institutul ONU pentru Cercetări în domeniul Dezarmării, consilier în acest proces. Printre principalii semnatari de joi s-au numărat Canada, Germania, Franța, Marea Britanie, Țările de Jos, Coreea de Sud și Ucraina.
Chinezii nu se dezmint: nu încearcă să fabrice cel mai deștept model de Inteligență Artificială, ci cel mai ieftin
Experții care au analizat cine produce cea mai bună tehnologie în domeniul IA au ajuns la o concluzie surprinzătoare. Numeroase companii din China încearcă să obțină modele de inteligență artificială mai ieftine decât ale rivalilor americani, potrivit CNBC. Altfel spus, unele companii chineze își stabilesc drept prioritate să obțină produse care pot fi oferite publicului la prețuri mai mici decât ale concurenței. Conform analizei Artificial Analysis, OpenAI și DeepSeek sunt cele mai ieftine modele AI care nu sunt produse de chinezi. În analiză mai apar Gemini 3 Pro de la Google și de Claude Opus 4.5 de la Anthropic. Companiile folosesc un model AI „închis” sau accesează de la distanță un model open-source. În schimb, multe companii din China preferă să controleze costurile alegând o a treia opțiune: descărcarea de modele open-source. Explicația a fost oferită de James Tong, CEO al Movitech din Suzhou, care are printre clienți Starbucks și Unilever. O altă diferență cheie față de SUA este modul în care companiile chineze folosesc inteligența artificială. Companiile din SUA tind să folosească mai mult AI pentru codificare, în timp ce în China, folosesc tehnologia mai mult pentru situații specifice, potrivit lui Tong. De exemplu, din a doua jumătate a anului 2025, Movitech a folosit modele de inteligență artificială pentru a ajuta producătorii să-și îmbunătățească procesele de producție și pentru a asista întreprinderile de stat în ceea ce privește conformitatea. Chinezii au modele IA ieftine Clasamentele industriei arată că „standardul de aur” în modelele AI generative aparține în continuare SUA. „Când selectează soluții AI, companiile chineze nu mai acordă prioritate asupra întrebării cine este cel mai inteligent”, a spus Sun Xin, vicepreședinte de cercetare la Gartner. În schimb, chinezii caută fiabilitate, control asupra efectelor și capacitate de integrare. Prețurile scăzute și accesul facil înseamnă că modelele fabricate în China devin din ce în ce mai mulți utilizate în străinătate. Modelele chineze se clasează foarte bine pe OpenRouter, o platformă populară care permite companiilor să acceseze mai multe modele AI printr-un singur portal.
Comisia Europeană investighează compania chineză Goldwind în legătură cu posibile subvenții care ar putea denatura piața UE
Comisia Europeană a anunțat, într-un comunicat, că a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua, în baza Regulamentului privind subvențiile străine (RSS), activitățile companiei Goldwind în producția și vânzarea de turbine eoliene și în furnizarea de servicii conexe în UE. Comisia a precizat că are preocupări preliminare cu privire la posibilitatea ca Goldwind să fi primit subvenții străine care ar putea denatura piața internă a UE. „Posibilele subvenții străine includ granturi, măsuri fiscale preferențiale și finanțare preferențială sub formă de împrumuturi. Preocupările preliminare ale Comisiei se referă la faptul că aceste subvenții străine ar putea îmbunătăți poziția concurențială a Goldwind pe piața internă și ar putea afecta în mod negativ concurența pentru furnizarea de turbine eoliene și de servicii conexe în UE”, a transmis Comisia Europeană. Ancheta privind furnizorii chinezi de turbine eoliene a început în 2024. Margrethe Vestager, fostul comisar European pentru Concurență, a avertizat atunci că industria eoliană din Europa riscă să urmeze traiectoria sectorului solar, care a beneficiat de „subvenții masive”. Ministerul Comerțului din China a respins investigațiile anterioare, afirmând că sunt „acțiuni nerezonabile împotriva companiilor chineze”.
Xi Jinping cere o lume egală și multipolară în discuția cu președintele Uruguayului
Președintele Chinei, Xi Jinping, a discutat marți cu liderul Uruguayului, Yamandu Orsi, despre relațiile de cooperare de la nivel internațional. Potrivit unui raport media, cei doi au discutat despre rolul comun al statelor sale într-o ordine internațională mai echitabilă, scrie Reuters. În cadrul întâlnirii, Xi Jinping a afirmat că China și Uruguayul ar trebui „să colaboreze pentru a promova o lume multipolară egală și ordonată și o globalizare economică incluzivă și universal benefică”. Președintele chinez a legat acest mesaj de obiectivul complex al Beijingului, care vizează construirea unei comunități cu un viitor pentru omenire. A fost prima deplasare a unui lider sud-american la Beijing după evenimentele din ianuarie, când Statele Unite au invadat Venezuela și l-au capturat pe Nicolas Maduro. Întâlnirea are loc după mai multe vizite ale unor lideri occidentali în China, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer, prim-ministrul canadian Mark Carney și prim-ministrul finlandez Petteri Orpo. Yamandu Orsi a explicat scopul deplasării sale într-un mesaj publicat pe Facebook, la scurt timp după sosirea la Beijing. El a declarat că vizita urmărește „să împuternicească Uruguayul în lume și să genereze oportunități, investiții și dezvoltare”. Președintele uruguayan conduce o delegație de aproximativ 150 de persoane, cu lideri de afaceri, într-o vizită care va dura până pe 7 februarie și care va include și orașul Shanghai. Trecutul arată că există o legătură puternică între cele două state. China a fost principala destinație pentru exporturile Uruguayului în 2025, incluzând produse agricole precum celuloza de lemn, soia și carnea de vită. În prima jumătate a anului 2025, Uruguay a raportat un excedent comercial de 187,1 milioane de dolari în relația cu China.
Weekenduri libere condiționate de nivelul studiilor? Un candidat din China umilit pentru că are doar licență
Cazul a ieșit la iveală, când un solicitant de loc de muncă din Urumqi a publicat pe internet detalii despre interviul la care urma să participe. Potrivit candidatului, discuția a avut loc pe platforma de recrutare Boss Zhipin, iar recrutorul – identificat în conversație doar cu numele de familie „Kai” – ar fi fost un manager senior de HR și administrativ în cadrul China Life Insurance Company Limited, relatează South China Morning Post. „Cu doar o licență și vrei weekenduri?” Din capturile de ecran distribuite online reiese că tensiunile au început când recrutorul a întrebat: „Poți veni mâine după-amiază la interviu?”. Candidatul a răspuns că analizează și alte opțiuni și că nu poate accepta un job fără weekenduri libere. Replica a declanșat o reacție dură: recrutorul ar fi râs, apoi ar fi ironizat solicitantul, sugerând că, „având doar o diplomă de licență”, nu ar trebui să aibă pretenția de a avea două zile libere pe săptămână. În plus, ar fi amenințat că îl trece pe „lista neagră”, astfel încât să nu mai poată intervieva pe viitor pentru companie. Postul pentru care candidatul aplicase nu a fost făcut public. Platforma a dat avertisment, compania a anunțat anchetă Pe 19 ianuarie, platforma de recrutare a comunicat că recrutorul a avut remarci nepotrivite și că a primit un avertisment oficial. A doua zi, un reprezentant al companiei de asigurări a confirmat că situația este investigată. Între timp, conversația a generat o reacție puternică pe rețelele sociale din China continentală, unde mulți utilizatori au criticat atât tonul, cât și ideea că dreptul la odihnă ar depinde de nivelul de studii. Piața muncii din China sub presiune Comentariile apărute online au subliniat frustrarea față de practicile de lucru tot mai dure din China și față de atitudinile considerate abuzive în recrutare. Scandalul vine într-un context în care piața muncii din China a devenit extrem de competitivă, iar numeroase companii au renunțat la weekendurile libere sau impun programe foarte lungi, adesea pentru salarii considerate mici de angajați. În paralel, tot mai mulți tineri spun că nu mai acceptă automat aceste condiții. În spațiul online au apărut inițiative de boicot, în care utilizatorii promit să nu mai cumpere produse sau servicii de la firme asociate cu ore excesive și condiții stricte, iar uneori sunt publicate și numele companiilor pentru a-i avertiza pe alți candidați. Cine este compania vizată Compania de asigurări în cauză este una dintre cele mai mari din țară: fondată în 2003 și cu sediul în Beijing, ea este un jucător major în sectorul de stat din China. Conform raportului anual pe 2024, compania are 98.689 de angajați, dintre care 7.586 cu studii postuniversitare și 71.710 cu diplome de licență.