Keir Starmer, după avertismentul lui Trump: Marea Britanie și SUA sunt aliați foarte apropiați
Premierul Keir Starmer se află într-o vizită oficială în China pentru a stimula comerțul, ca parte a eforturilor de creștere economică. Donald Trump, întrebat despre eforturile lui Starmer de a intensifica relațiile comerciale alături de China, președintele SUA a precizat, joi seara: „Ei bine, este foarte periculos pentru ei să facă asta și cred că este și mai periculos pentru Canada să intre în relații comerciale cu China”. Într-un interviu acordat Sky News, Starmer a precizat: „Statele Unite și Marea Britanie sunt aliați foarte apropiați și de aceea am discutat vizita cu echipa sa înainte de a veni”. Cu privire la avertizmentul dat de Trump, premierul britanic a declarat: „Am văzut comentariile președintelui Trump. Cred că, pentru a fi corect, probabil se referea mai mult la Canada.” Acesta a precizat că președintele SUA ar putea face, la rândul său, o vizită oficială în China: „Cred că am dreptate când spun că președintele Trump însuși vizitează China sau se așteaptă să viziteze China în luna aprilie”, a declarat Starmer. Întrebat dacă există o îngrijorare cu privire la avertismentul lui Trump, premierul Marii Britanii a declarat: „Nu cred că este înțelept ca Regatul Unit să-și ascundă capul în nisip. China este a doua cea mai mare economie din lume. Împreună cu Hong Kong, este al treilea nostru partener comercial. Și prin această vizită, am deschis multe oportunități pentru crearea de locuri de muncă și bogăție”, a declarat Starmer. Keir Starmer se află la Beijing. Acesta a vorbit, joi, la Forumul de Afaceri Marea Britanie-China, afirmând că Marea Britanie „are foarte mult de oferit”. Starmer s-a întâlnit, joi, și cu președintele chinez Xi Jinping.
De ce China a executat rapid 11 persoane și plănuiește și alte execuții
Autoritățile chineze au executat rapid 11 membri ai unei clan de crimă organizată din nord-estul Myanmarului, condamnați la moarte, într-unul dintre cele mai dure semnale transmise împotriva rețelelor de fraudă online care au prosperat ani la rând la granița chino-birmaneză. China este țara care recurge la execuții în cel mai mare număr la nivel global, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, însă cifra exactă rămâne secret de stat. În mod frecvent, pedepse capitale sunt aplicate și în dosare de corupție, însă cazul clanului Ming, parte dintr-un grup mai larg de clanuri influente din Laukkaing, a fost prezentat de autorități drept mult mai grav, prin prisma acuzațiilor de abuzuri, tortură și crime asociate industriei de escrocherii, relatează BBC. Patru clanuri, un oraș de frontieră și o economie a fraudei Din 2009, patru clanuri etnice chineze, Ming, Bau, Wei și Liu, au dominat orașul de frontieră Laukkaing, din statul Shan, una dintre cele mai sărace regiuni ale Myanmarului. Ascensiunea lor a început după o operațiune militară condusă de generalul Min Aung Hlaing, actualul lider al juntei instalate prin lovitura de stat, care a împins în afara zonei armata insurgentă etnică MNDAA, ce controlase regiunea din anii ’80. Odată instalate la putere, cele patru clanuri au preluat controlul economic al orașului și au schimbat treptat modelul tradițional, bazat pe opiu și metamfetamină, cu unul centrat pe cazinouri și, ulterior, pe frauda online. Potrivit informațiilor făcute publice, ele au păstrat relații strânse cu armata Myanmarului: în decembrie 2021, după preluarea puterii prin lovitura de stat, Min Aung Hlaing l-a omagiat pe Liu Zhengxiang, patriarhul clanului Liu, la Nay Pyi Taw, acordându-i un titlu onorific pentru „contribuții extraordinare la dezvoltarea statului”. Conglomeratul Fully Light, controlat de clanul Liu, ar fi dezvoltat afaceri profitabile în mai multe regiuni ale Myanmarului, în timp ce membri ai celor patru familii au fost asociați politic cu partidul sprijinit de armată, USDP. Tortura era „de rutină” În spatele fațadei de prosperitate, lucrurile au devenit, potrivit relatărilor, printre cei mai brutale din Asia. Tortura ar fi fost o practică obișnuită, iar zeci de mii de lucrători – majoritatea chinezi – ar fi fost atrași cu promisiuni de joburi bine plătite, doar pentru a fi închiși și forțați să opereze escrocherii sofisticate. Majoritatea victimelor ar fi fost, de asemenea, cetățeni chinezi. Pe rețelele sociale, numărul plângerilor a crescut, atât din partea victimelor, cât și din partea familiilor celor captivi, iar presiunea publică a devenit dificil de ignorat pentru Beijing. Punctul de ruptură: Crouching Tiger Villa și ofensiva din 2023 Un moment-cheie a fost incidentul din octombrie 2023, într-un complex notoriu din Laukkaing numit Crouching Tiger Villa, administrat de familia Ming. În timpul a ceea ce ar fi fost o tentativă de evadare, gardienii ar fi ucis mai mulți cetățeni chinezi. După acest episod, autoritățile chineze au fost împinse să reacționeze. În acest context, MNDAA și aliații săi au atacat și au recucerit Laukkaing, ca parte a ofensivei lor împotriva armatei Myanmarului în războiul civil în desfășurare. Gruparea insurgentă a declarat că va elimina complet afacerile de fraudă din zonă. Conducătorii celor patru clanuri au fost reținuți, iar peste 60 de rude și asociați au fost predați poliției chineze. Potrivit autorităților, Ming Xuechang, patriarhul clanului Ming, s-ar fi sinucis după capturare. În timpul interogatoriilor, unul dintre membrii familiei ar fi recunoscut că a ucis o persoană aleasă la întâmplare „pentru a-și demonstra forța” – un detaliu pe care China l-a făcut public pentru a justifica duritatea tratamentului aplicat. Urmează alte execuții, în timp ce frauda se mută Cinci membri ai familiei Bau ar mai aștepta execuția, iar procesele pentru clanurile Wei și Liu nu s-au încheiat încă, potrivit informațiilor disponibile. Deși cele patru familii aveau legături cu autoritățile de pe partea chineză a frontierei, în provincia Yunnan, amploarea abuzurilor și faptul că victimele erau în principal chinezi au făcut ca fenomenul să devină „prea aproape de casă” pentru Beijing. Campania împotriva escrocheriilor din Laukkaing este descrisă drept una dintre cele mai decisive de până acum. În paralel, China ar fi exercitat presiuni și pentru extrădarea unor figuri de afaceri acuzate că au condus imperii ale fraudei în regiune, inclusiv din Thailanda și Cambodgia. De asemenea, zeci de mii de cetățeni chinezi care lucrau în centre de scam ar fi fost aduși înapoi în China pentru a fi judecați. Cu toate acestea, industria fraudei online nu pare să fi dispărut, ci să se fi adaptat. În Cambodgia, se consideră în continuare că această activitate rămâne una dintre cele mai mari surse de bani, în pofida presiunilor internaționale. În Myanmar, rețelele s-au mutat către noi zone, chiar dacă unele complexe cunoscute de la granița thailandezo-birmaneză au fost forțate să se închidă.
China anunță planuri pentru turism spațial și explorarea spațiului profund
Beijingul își extinde ambițiile, cu planuri pentru zboruri de turism spațial suborbital în următorii cinci ani și dezvoltarea ulterioară a celor orbitale. Compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation a anunțat lansarea unor „operațiuni de zbor pentru turism spațial suborbital” și dezvoltarea treptată a turismului spațial orbital. Totodată, grupul va construi o infrastructură digitală spațială de nivel gigawatt, potrivit televiziunii de stat CCTV, citată de Reuters. Competiție directă cu SUA și SpaceX China și SUA concurează pentru a transforma explorarea spațiului într-o activitate comercială viabilă, similară aviației civile, dar și pentru avantajele strategice și militare ale dominației spațiale. Beijingul și-a propus să devină o „putere spațială de nivel mondial” până în 2045. Un obstacol major pentru China rămâne lipsa unui test complet reușit de rachetă reutilizabilă. În schimb, compania americană SpaceX operează deja racheta reutilizabilă Falcon 9, care a permis extinderea rețelei Starlink și realizarea unor zboruri de turism spațial orbital. Sateliții, miză de securitate pentru Beijing Autoritățile chineze au descris în repetate rânduri dominația SpaceX pe orbita joasă a Pământului (LEO) drept un risc pentru securitatea națională. În acest context, Beijingul își construiește propriile mega-constelații de sateliți. La sfârșitul anului 2025, mai multe organisme și companii chineze din sectorul spațial au înregistrat solicitări oficiale la International Telecommunication Union, agenția ONU care gestionează alocarea frecvențelor radio și a pozițiilor orbitale. Demersul vizează plasarea a aproximativ 200.000 de sateliți pe orbită în următorii 14 ani, rezervând strategic frecvențe și sloturi orbitale pentru China. O nouă generație de specialiști Pentru a pregăti specialiști în propulsie interstelară și navigație în spațiul profund, China a lansat săptămâna aceasta Școala de Navigație Interstelară, în cadrul Academia Chineză de Științe. Instituția va sprijini planurile Chinei pentru o stație de cercetare lunară și pentru detectarea planetelor din afara Sistemului Solar. Potrivit presei chineze, următorii 10–20 de ani sunt considerați o perioadă-cheie pentru progrese majore și „salturi tehnologice” în explorarea spațiului profund și ar putea „reconfigura echilibrul global” în acest domeniu. Ambiții lunare și standarde internaționale China își consolidează poziția după succesul misiunii Chang’e-6, care a adus în 2024 primele mostre de pe fața nevăzută a Lunii. Beijingul încearcă totodată să influențeze standardele internaționale privind traficul și infrastructura spațială, vizând inclusiv monitorizarea deșeurilor orbitale și dezvoltarea unor tehnologii pentru explorarea și exploatarea resurselor spațiale.
Descoperire: Primele obiecte made in China datează de acum 160.000 de ani
China este considerată de zeci de ani „fabrica lumii”. Capacitatea sa de a produce cantități uriașe de produse diverse la costuri competitive a făcut ca PIB-ul său să crească într-un ritm de aproximativ 10% pe an în ultimele două decenii, consolidându-o ca principala putere manufacturieră și a treia economie mondială, potrivit La Vanguardia. Acest spirit pare să fie o constantă care s-a manifestat de-a lungul istoriei uriașului asiatic. Sau cel puțin asta sugerează un articol publicat marți în revista Nature Communications, în care se explică faptul că hominizii din centrul Chinei ar fi fabricat unelte sofisticate în urmă cu 160.000 de ani. Asia nu a rămas în urmă Această descoperire, potrivit cercetătorilor de la Academia Chineză de Științe, contrazice percepția răspândită conform căreia tehnologia uneltelor din piatră din Asia ar fi rămas în urma celei dezvoltate în Europa și Africa în aceeași perioadă. „Inovațiile în tehnologia uneltelor din piatră, precum instrumentele din os, utilizarea lor ca podoabe personale și pigmenții, sunt de obicei asociate cu progrese în complexitatea comportamentului primilor oameni”, scrie Shi-Xia Yang, autorul principal al studiului. Arheologii cred că acest tip de evoluții s-a produs în Africa și Europa Occidentală în ultima parte a Pleistocenului Mijlociu, între aproximativ 300.000 și 50.000 de ani în urmă. Până acum însă, registrul arheologic din Asia sugera că uneltele complexe nu au apărut decât mult mai târziu, în urmă cu circa 40.000 de ani. Shi-Xia Yang și echipa sa au descoperit unelte realizate în principal din cuarț și cuarțit, datate între 160.000 și 72.000 de ani vechime, în urma unor săpături efectuate într-un sit arheologic din Xigou, în regiunea lacului de acumulare Danjiangkou (provincia Henan, centrul Chinei). Cea mai veche dovadă a existenței uneltelor în Asia de Est Specialiștii au identificat instrumente cu o parte funcțională atașată de un mâner, ceea ce reprezintă cea mai veche dovadă cunoscută a existenței uneltelor compozite în Asia de Est. Majoritatea artefactelor măsoară sub 50 de milimetri și au fost descoperite sub formă de fragmente, precum așchii și bucăți rupte. Tehnicile folosite pentru a produce o gamă atât de variată de instrumente, inclusiv pentru tăiere, răzuire și perforare, „par să fi fost bine stabilite și implică mai multe etape intermediare, ceea ce demonstrează planificare și capacitate de anticipare”, subliniază autorii studiului. Aceste unelte, adaugă cercetătorii de la Academia Chineză de Științe, ar fi putut fi folosite pentru tăierea materialelor vegetale, precum lemnul sau trestia, lucru stabilit pe baza urmelor microscopice de uzură observate pe suprafața instrumentelor. „Aceste progrese tehnologice corespund cu dovezi recente privind creiere mai mari la hominizii din regiune”, afirmă experții, sugerând că acești strămoși umani realizau probabil unelte complexe în întreaga Asie la sfârșitul Pleistocenului Mijlociu și începutul celui Târziu, nu doar în Africa și Europa Occidentală. Primele populații de Homo sapiens nu au apărut în Asia decât în urmă cu aproximativ 80.000 până la 120.000 de ani, conform unor dinți descoperiți în peștera Fuyan din Daoxian, în sudul Chinei. „Inovațiile complexe documentate la Xigou indică faptul că hominizii, poate denisovanii, au dezvoltat strategii care le-au îmbunătățit capacitatea de supraviețuire”, concluzionează specialiștii.
China nu răspunde amenințărilor tarifare ale lui Trump. Principiul Beijingului: Nu-ți întrerupe niciodată adversarul când face o greșeală
China evită, cel puțin deocamdată, un răspuns direct la noile amenințări tarifare lansate de președintele SUA, Donald Trump. „Nu-ți întrerupe niciodată adversarul când face o greșeală – pare să fie principiul călăuzitor al Chinei”, au explicat pentru CNBC analiștii Teneo, firmă americană de consultanță strategică. În opinia experților politici, Beijingul preferă să lase lucrurile să evolueze, în loc să reacționeze impulsiv la declarațiile lui Trump. Măsuri indirecte împotriva intereselor Chinei În ultimele săptămâni, liderul de la Casa Albă și-a extins presiunile comerciale la nivel global, cu avertismente și măsuri care afectează indirect interesele Chinei. Printre acestea se numără controlul asupra fluxurilor de petrol din Venezuela – o sursă importantă pentru China – sau amenințarea cu tarife de 25% pentru țările care fac afaceri cu Iranul, unde Beijingul este cel mai mare cumpărător de petrol. Totuși, Trump nu a anunțat tarife noi directe asupra produselor chinezești. Beijingul așteaptă vizita lui Trump Acest lucru nu este întâmplător. „Beijingul urmărește atent situația”, dar va reacționa cu mare prudență, a declarat Deborah Elms, șefa politicilor comerciale din cadrul Fundației Hinrich, specializată în politici comerciale. Ea spune că Trump este cunoscut pentru amenințări dure care nu sunt întotdeauna puse în practică. „Nu există niciun motiv să provoace acum o reacție din partea Washingtonului, mai ales că atât SUA, cât și China încearcă să mențină armistițiul fragil până la vizita planificată a lui Trump în China, în aprilie”, a explicat Elms. Pariul chinez: Trump va da înapoi Și alți experți sunt de părere că Beijingul pariază pe faptul că președintele american va da înapoi, așa cum a mai făcut în trecut, după reacțiile negative din partea piețelor financiare și a mediului de afaceri. „Liderii chinezi pot crede că Trump nu își va duce la capăt cele mai recente amenințări tarifare”, au spus analiștii Teneo, amintind de episoadele anterioare în care Casa Albă a renunțat la măsuri anunțate. Relație stabilă cu SUA În paralel, autoritățile chineze încearcă să transmită un mesaj de stabilitate în relația cu SUA. Vice-ministrul chinez al Comerțului, Dong Yan, a declarat recent că Beijingul și Washingtonul au menținut „o comunicare regulată” după întâlnirea dintre Trump și președintele Xi Jinping din Coreea de Sud, în octombrie. China este dispusă să colaboreze cu SUA pentru a gestiona diferențele și pentru a asigura „o relație bilaterală stabilă și sănătoasă”, a spus oficialul chinez, subliniind însă că aceasta trebuie să se bazeze pe respect reciproc. Doar amenințări verbale Potrivit lui Stephen Olson, cercetător senior la Institutul Yusof Ishak din Singapore, cele două părți par să se fi obișnuit cu un stil de relație în care „își aruncă grenade verbale una alteia – sau cel puțin amenință că o vor face – fără a afecta planurile pentru întâlniri la nivel înalt”. Beijingul nu dă semne că ar pregăti măsuri concrete de represalii, precum sancțiuni, restricții comerciale sau acțiuni militare. Strategia Chinei pare să fie, mai degrabă, una de imagine și poziționare globală. „Beijingul încearcă să alimenteze neîncrederea internațională față de SUA, prezentând politicile americane drept intimidante, în timp ce China se afișează ca un actor moderat, susținător al multilateralismului, comerțului liber și cooperării de tip câștig-câștig”, au explicat analiștii citați.
TikTok a încheiat un acord pentru a forma o nouă entitate americană. Trump: Sper ca în viitorul apropiat să fiu amintit și iubit de cei care folosesc TikTok
Compania care deține cunoscuta platformă socială a semnat acorduri cu investitori importanți, printre care Oracle, Silver Lake și firma de investiții MGX din Emiratele Arabe Unite, pentru a forma noua societate mixtă TikTok U.S, potrivit Associated Press. Noua versiune a aplicației va funcționa în conformitate cu „măsuri de protecție definite care protejează securitatea națională prin protecția completă a datelor, securitatea algoritmilor, moderarea conținutului și garanții software pentru utilizatorii din S.U.A.”, a declarat compania TikTok, într-un comunicat publicat, joi. Utilizatorii americani ai TikTok pot continua să utilizeze aceeași aplicație. Președintele Donald Trump a lăudat acordul într-o postare pe Truth Social, mulțumindu-i în mod special liderului chinez Xi Jinping „pentru că a colaborat cu noi și, în cele din urmă, a aprobat acordul”. Trump a adăugat că speră „ca, în viitorul îndepărtat, să fiu amintit de cei care folosesc și iubesc TikTok”. TikTok, perioadă de incertitudine Aplicația americană a traversat câțiva ani de incertitudine după ce o largă majoritate a Congresului american, a adoptat, iar fostul președinte Joe Biden a semnat o lege care ar fi interzis TikTok în SUA dacă nu se găsea un nou proprietar în locul companiei chineze ByteDance. Legea stipula că platforma socială urma să fie închisă în ianuarie 2025. În prima sa zi de mandat, Donald Trump a semnat un decret prezidențial pentru a menține platforma în funcțiune, în timp ce administrația sa căuta un acord pentru vânzarea companiei. Algoritmul a fost o chestiune centrală dezbătută în ceea ce privește securitatea aplicației. China a susținut că acesta trebuie să rămână sub controlul său. Cu toate acestea, legea adoptată de Congres pe vremea lui Joe Biden interzice orice cooperare cu firma chineză ByteDance, fiind obligatoriu ca această companie să cedeze licența investitorilor americani, astfel situația devine incertă în ceea ce privește influența companiei chineze în noua formulă. Deși își va pierde drepturile legate de algoritm, compania chineză ByteDance păstrează o cotă de participațiune de 19,9%. Oracle, Silver Lake și MGX rămân cei trei investitori cu drept de administratori, fiecare deținând o cotă de 15%. Printre alți investitori se numără firma de investiții a lui Michael Dell, miliardarul fondator al Dell Technologies.
China respinge amenințarea Chinei invocată de Trump și avertizează SUA în privința Groenlandei
Declarația a fost făcută luni de Ministerul de Externe al Chinei, după ce președintele american Donald Trump a susținut că Beijingul reprezintă un pericol direct pentru securitatea Groenlandei și a regiunii arctice, potrivit CNN. Amenințarea Chinei, „un pretext” pentru interesele SUA, susține Beijingul Purtătorul de cuvânt al diplomației chineze, Guo Jiakun, a declarat într-o conferință de presă că amenințarea Chinei este utilizată în mod artificial de Statele Unite pentru a justifica inițiative cu miză strategică și politică. „Îndemnăm SUA să înceteze să mai folosească așa-numita «amenințare chineză» ca pretext pentru a obține avantaje egoiste”, a transmis oficialul chinez, comentând afirmațiile recente ale liderului de la Casa Albă. Guo Jiakun a subliniat că poziția Chinei privind Groenlanda a fost exprimată constant și că respectarea dreptului internațional și a Cartei ONU trebuie să rămână baza ordinii internaționale actuale. Potrivit Beijingului, orice discuție despre statutul insulei trebuie să țină cont de suveranitatea și voința părților implicate. Declarațiile Beijingului vin după ce Donald Trump a afirmat, într-o postare amplă pe rețeaua sa de socializare, că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru a contracara amenințarea Chinei și a Rusiei în Arctica. Președintele american a legat importanța strategică a insulei de dezvoltarea unui sistem defensiv denumit „Cupola de Aur”, destinat protejării Americii de Nord împotriva rachetelor balistice. Trump a insistat în repetate rânduri că nu va accepta altă soluție decât transferul controlului asupra Groenlandei către Statele Unite, avertizând că, în caz contrar, China sau Rusia ar putea prelua influența asupra teritoriului autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei. Reacția Europei În ultimele zile, retorica președintelui american s-a intensificat. Trump a anunțat impunerea unor taxe vamale de 10% asupra Danemarcei și a altor șapte state europene care s-au opus public revendicărilor sale. De asemenea, el a amenințat că tarifele ar putea crește la 25% dacă Groenlanda nu va fi transferată Statelor Unite până în luna iunie. Liderii Danemarcei și Groenlandei au respins categoric ideea, afirmând că insula nu este de vânzare și nu dorește să devină parte a SUA. În acest context, Uniunea Europeană urmează să discute un răspuns comun la presiunile Washingtonului, în cadrul unui summit de urgență programat joi, la Bruxelles.
Canada și China vor realiza progrese istorice prin noul parteneriat, spune premierul Carney
„Împreună putem valorifica ce a fost mai bun în relația noastră de până acum și putem construi una nouă. Vom oferi stabilitate, securitate și prosperitate pentru oamenii de pe ambele maluri”, a spus Carney în deschiderea întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping, în Sala Mare a Poporului din Beijing, potrivit BBC. Xi Jinping a salutat evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale, menționând „o întoarcere a relațiilor” de la întâlnirea de la summitul APEC de anul trecut și subliniind că dezvoltarea sănătoasă și stabilă a relațiilor China-Canada contribuie la pacea și prosperitatea mondială. Mark Carney, primul oficial din Canada care se află în vizită oficială în China după 2017, a mai spus că ambele părți trebuie să se concentreze pe sectoarele în care se pot realiza câștiguri imediate și durabile: agricultură, energie și finanțe. Evenimentul a continuat cu un prânz de lucru găzduit de Xi Jinping, la care au participat delegațiile celor două țări. Această întâlnire marchează reluarea dialogului diplomatic după mai mulți ani de tensiuni și este văzută de ambele părți drept un „punct de plecare” pentru o nouă etapă în relațiile bilaterale. Premierul canadian a avut misiunea de a consolida relația cu al doilea partener comercial al Canadei după Statele Unite, continuând luni de eforturi diplomatice menite să depășească tensiunile și conflictele anterioare.
Vizita lui Mark Carney în China: O posibilă relansare a relațiilor bilaterale?
Mark Carney se află în capitala Chinei într-o vizită considerată de mulți observatori drept istorică. Este primul șef de guvern canadian care ajunge la Beijing din 2018. Ministerul chinez de Externe a descris evenimentul ca pe un „moment de cotitură” în relațiile bilaterale. Wang Yi, ministrul chinez de Externe, a vorbit despre „noi oportunități” de cooperare, iar omoloaga sa canadiană, Anita Anand, a evidențiat dorința Ottawa de a relansa dialogul pe mai multe paliere strategice, arată AP. Mark Carney va avea întâlniri la nivel înalt Pe agenda vizitei se află discuții cu premierul chinez Li Qiang și o întrevedere programată vineri cu președintele Xi Jinping. Scopul principal: stabilirea unui plan comun pentru relansarea relațiilor politice și economice, grav afectate în ultimii ani. „Suntem gata să construim un parteneriat nou – unul care să valorifice ce a funcționat în trecut și să răspundă provocărilor actuale”, a transmis Carney pe platforma X, la sosirea în China. Strategia diplomatică a Canadei este impulsionată de politicile comerciale adoptate sub administrația președintelui american Donald Trump. În prezent, peste 75% din exporturile canadiene au ca destinație SUA. Carney și-a propus ca, în următorul deceniu, să dubleze volumul exporturilor către piețe din afara Americii. China este văzută ca un partener economic important în acest demers. Totuși schimburile comerciale sunt afectate de tarife impuse de ambele părți. Disputa tarifară și conflictele din trecut În perioada guvernării anterioare, Ottawa a aplicat tarife de 100% pentru vehiculele electrice produse în China și de 25% pentru oțel și aluminiu. Ca răspuns, Beijingul a introdus taxe similare: 100% pentru uleiul și șrotul de rapiță din Canada și 25% pentru carnea de porc și produsele de pescuit. Aceste măsuri au redus drastic accesul exportatorilor canadieni pe una dintre cele mai importante piețe agricole, lovind puternic industria rapiței. Relațiile bilaterale au suferit o deteriorare accentuată după reținerea, în 2018, a directorului financiar Huawei, Meng Wanzhou, la cererea SUA. Replica Chinei a venit prin arestarea a doi cetățeni canadieni sub acuzații de spionaj. Acest episod a menținut tensiunile diplomatice mai bine de doi ani. Beijingul speră ca presiunile exercitate de Washington asupra aliaților săi să determine state precum Canada să adopte o politică externă mai autonomă. Deși mesajele oficiale transmise de ambele guverne sunt mai conciliatoare, rămâne incert dacă vizita lui Mark Carney va duce la relaxarea tarifelor și la o creștere semnificativă a schimburilor comerciale. Totuși, există semne clare că Ottawa și Beijingul încearcă să depășească blocajul. În mod evident se încearcă expolrarea unui nou echilibru în relațiile diplomatice.
Sclavie modernă în fabricile LaBubu / Angajați minori și 100 de ore suplimentare lucrate în condiții insalubre și fără protecție
China Labor Watch, un ONG internațional pentru drepturile muncitorilor acuză exploatarea sistematică a angajaților dintr-o fabrică din China care produce jucăriile de pluș LaBubu, unele dintre cele mai populare produse de divertisment din lume, în contextul unei cereri globale explozive, relatează publicația britanică The Guardian, într-o investigație exclusivă. Investigația semnalează încălcări grave ale legislației muncii, inclusiv muncă excesivă, lipsa protecției pentru tineri lucrători și semnarea de contracte neclare sau incomplete. China Labor Watch (CLW), organizație cu sediul în New York, afirmă că a documentat timp de trei luni, în 2025, practicile din fabrica Shunjia Toys din comitatul Xinfeng, provincia Jiangxi, unde peste 4.500 de muncitori produc exclusiv jucăriile Labubu pentru compania Pop Mart. Ore suplimentare de trei ori peste limitele legale Legislația chineză limitează munca suplimentară la maximum 36 de ore pe lună, însă reprezentanții CLW arată că muncitorii din fabrica Shunjia Toys lucrau „frecvent peste 100 de ore suplimentare pe lună”, pentru a face față unor obiective extrem de ridicate de producție. De notat că echipe de 25–30 de persoane erau obligate să asambleze cel puțin 4.000 de jucării pe zi, un ritm pe care lucrătorii îl descriu drept epuizant și dificil de susținut fără ore prelungite. Această presiune este amplificată de faptul că fabrica produce, potrivit estimărilor ONG-ului, mult peste capacitatea sa oficială declarată de 12 milioane de unități pe an, apropiindu-se de peste 24 de milioane doar din activitatea a două echipe. „Când cererea crește rapid, producția se extinde mult peste nivelurile planificate, iar presiunea este suportată direct de lucrători”, a declarat Li Qiang, directorul executiv al CLW. Angajarea tinerilor de 16–17 ani fără protecții speciale Investigația a identificat și angajarea de muncitori cu vârste între 16 și 18 ani, lucru permis de legea chineză doar cu protecții speciale — precum interzicerea muncii extenuante sau periculoase. În practică, acești tineri ar fi fost repartizați pe aceleași linii de asamblare și cu aceleași norme de producție ca și adulții. Mai mult, potrivit raportului, mulți dintre lucrătorii minori „nu înțelegeau natura contractelor pe care le-au semnat și nu aveau o imagine clară asupra statutului lor juridic”. Contracte semnate „în alb” și lipsă de transparență CLW mai susține că muncitorii erau obligați să semneze contracte de muncă incomplete, în care lipseau informații esențiale precum durata contractului, salariul, atribuțiile sau contribuțiile sociale. „Lucrătorilor li se acordau maximum cinci minute pentru a completa datele personale și li se spunea explicit să nu citească sau să nu completeze alte secțiuni”, arată raportul. Reacția Pop Mart Compania Pop Mart a declarat că tratează „foarte serios bunăstarea și siguranța lucrătorilor” din lanțul său de aprovizionare și că efectuează audituri regulate, inclusiv prin firme independente internaționale. „Apreciem informațiile și investigăm în prezent această problemă. Dacă constatările vor fi confirmate, vom solicita partenerilor să implementeze măsuri corective cuprinzătoare, în conformitate cu legislația locală”, a transmis compania. Reprezentanții Shunjia Toys nu au putut fi contactați pentru comentarii. Angajații nu au mecanisme reale de plângere Potrivit CLW, situația din Shunjia nu este un caz izolat, ci reflectă probleme structurale ale industriei manufacturiere din China, unde aplicarea legislației muncii rămâne slabă, iar presiunea economică este transferată asupra muncitorilor. ONG-ul solicită Pop Mart să creeze mecanisme reale de plângere pentru angajați, precum linii telefonice independente, să crească transparența asupra condițiilor de muncă și să publice structura completă a lanțului său de aprovizionare. Într-o lume a expansiunii agresive pe piețele globale, așteptările producătorilor nu mai țin cont de drepturile angajaților. Bani să iasă!