China devine noul lider al pieței gazelor prin conducte, cu ajutorul Rusiei
Odată cu realinierea fluxurilor energetice globale, generată de războiul din Ucraina, un nou lider se pregătește să domine piața importurilor de gaze naturale prin conducte. Potrivit raportului anual publicat de compania de consultanță Rystad Energy, în parteneriat cu Uniunea Internațională a Gazului (IGU) și operatorul italian Snam SpA – un jucător cheie în tranziția energetică a Europei, China este pe cale să depășească Germania în 2025 și să devină cel mai mare importator mondial în acest segment. Și-a consolidat poziția prin diversificare energetică Conform estimărilor, China va importa aproximativ 79 de miliarde de metri cubi de gaze prin conducte în 2025, în timp ce importurile Germaniei sunt prognozate să scadă sub 71 de miliarde. În 2024, cele două state erau aproape la egalitate: China cu 70 de miliarde, iar Germania cu 71 de miliarde de metri cubi. „China este un exemplu remarcabil de diversificare a surselor energetice. A știut să-și creeze opțiuni multiple”, apreciază Mark McCrory, director pentru strategie și advocacy la IGU, citat de Bloomberg. Alianța China-Rusia rescrie harta energetică a Eurasiei Creșterea importurilor Chinei este alimentată de acorduri energetice semnificative cu Rusia, inclusiv decizia recentă de a merge mai departe cu proiectul „Puterea Siberiei 2”, o conductă masivă care va transporta anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din rezervele rusești aflate în vestul Siberiei către nordul Chinei, prin estul Mongoliei. „Aceste acorduri vor consolida poziția Chinei ca lider în importurile de gaze prin conducte”, a explicat Martin Opdal, partener al companiei norvegiene Rystad Energy. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și reducerea cu 90% a livrărilor rusești către Europa, Beijingul a profitat de capacitatea de export rămasă disponibilă a Rusiei, întărindu-și astfel securitatea energetică. Europa, tot mai dependentă de gazul lichefiat și de prețuri instabile Germania, altădată dependentă de gazele rusești ieftine, s-a reorientat către gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA și alte surse. Tranziția a redus expunerea la gazul rusesc, dar a generat volatilitate sporită a prețurilor, pe măsură ce Europa concurează cu Asia pentru aceleași volume de GNL. Spre deosebire de gazul livrat prin conducte în baza unor contracte pe termen lung, GNL-ul este adesea tranzacționat pe piața spot, unde prețurile variază în funcție de cererea globală, condițiile meteorologice sau tensiunile geopolitice. Această expunere la o piață internațională competitivă a făcut ca prețurile gazelor în Europa să devină mai instabile și mai sensibile la șocuri externe. În paralel, Norvegia rămâne principalul furnizor de gaze prin conducte către Europa, dar nu dispune de capacitate suplimentară, forțând continentul să își majoreze importurile de GNL. Contrar obiectivelor climatice, cererea de gaze crește Raportul IGU estimează o creștere de 1,9% a cererii de gaze în 2024 la nivelul lumii, până la peste 4.100 miliarde de metri cubi , cu o nouă creștere de 1,7% prognozată pentru 2025. Perspectivele pe următorul deceniu indică o cerere în creștere, peste așteptările anterioare, în ciuda obiectivelor de emisii net zero stabilite de UE până în 2050 și China până în 2060. „Gazul își va păstra un rol vital în sprijinirea surselor regenerabile intermitente”, menționează raportul, făcând referire la utilizarea gazului ca soluție de echilibrare a rețelei în perioadele fără vânt sau soare. Pe termen lung, viitorul pieței gazelor rămâne incert din cauza tensiunilor geopolitice, a schimbărilor climatice și a noilor tehnologii, precum inteligența artificială, care influențează cererea și oferta de energie. „Complexitatea actuală a pieței energetice globale nu mai permite previziuni liniare. Fiecare factor – geopolitic, climatic sau tehnologic, poate schimba jocul”, avertizează raportul.
FT: Trump a cerut UE să impună tarife de 100% asupra Chinei și Indiei pentru a pune presiune pe Putin
Donald Trump a cerut UE să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei, ca parte a unui efort comun de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit a trei oficiali familiarizați cu această chestiune, citate de publicația Financial Times. Președintele american a formulat această cerere extraordinară după ce a participat la o reuniune între înalți oficiali americani și europeni, adunați la Washington pentru a discuta modalități de a crește costul economic al războiului pentru Moscova. „Suntem gata să acționăm, gata să acționăm chiar acum, dar vom face acest lucru numai dacă partenerii noștri europeni se alătură nouă”, a declarat un oficial american. Un al doilea oficial american a declarat că Washingtonul este pregătit să „copieze” orice tarife impuse Chinei și Indiei de către UE, ceea ce ar putea duce la o creștere suplimentară a taxelor americane asupra importurilor din ambele țări. Propunerea lui Trump vine pe fondul frustrării din cadrul Casei Albe față de dificultatea de a negocia un acord de pace și de atacurile aeriene din ce în ce mai agresive ale Rusiei asupra Ucrainei. „Președintele a venit în această dimineață și opinia lui este că abordarea evidentă în acest caz este să impunem cu toții tarife drastice și să le menținem până când chinezii vor fi de acord să nu mai cumpere petrol. Nu există prea multe alte locuri unde petrolul ar putea ajunge”, a declarat un oficial american, citat de FT. Efectele unor astfel de tarife ar fi majore pentru economia globală Tarifele de până la 100% asupra importurilor din China și India, cerute de președintele american Donald Trump Uniunii Europene, ar putea declanșa turbulențe economice majore la nivel global. Măsura, prezentată ca parte a unui efort de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina, riscă să provoace o spirală comercială cu efecte semnificative asupra prețurilor, lanțurilor de aprovizionare și relațiilor geopolitice. Potrivit economiștilor, tarifele de acest nivel ar dubla costul multor produse chinezești și indiene, de la electronice și textile până la componente industriale și medicamente. Impactul imediat ar fi resimțit de consumatori, printr-o creștere a inflației, în timp ce companiile ar fi forțate să caute furnizori alternativi. În paralel, Beijingul și New Delhi ar putea reacționa cu măsuri similare, afectând exporturile europene și americane – în special în sectoare precum auto, farmaceutic și bunuri de lux. Analiștii atrag atenția că o astfel de strategie ar putea împinge China și India mai aproape de Rusia, contracarând obiectivul inițial al Washingtonului și Bruxellesului. În interiorul UE, propunerea riscă să genereze diviziuni între statele membre, unele economii fiind puternic dependente de importurile din Asia.
Germania revendică acordul UE-Mercosur în fața dependenței de China și a schimbării de direcție a SUA
„Pentru securitatea și competitivitatea noastră, trebuie să fie o prioritate diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime și comerciale. De aceea avem nevoie de mai multe acorduri comerciale, precum cel cu țările din Mercosur”, a declarat Merz în cadrul conferinței anuale a ambasadorilor germani, desfășurată la Berlin, scrie EFE. „Ca țară săracă în materii prime, ca țară exportatoare, ca țară industrializată la nivel mondial, nu ne putem permite să rămânem pe margine”, a adăugat cancelarul, avertizând totodată asupra unor eventuale dependențe comerciale față de China, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Germaniei. „Dependențele ne fac vulnerabili la șantaje. Mai ales China a arătat recent că este dispusă să valorifice politic relațiile comerciale”, a adăugat Merz, menționând că țara sa caută, „acolo unde este posibil”, cooperarea cu Beijingul, în special „în chestiuni precum politica climatică sau crizele globale”. Pe de altă parte, Merz a arătat că, în timp ce Statele Unite și-au „reevaluat interesele” sub mandatul lui Donald Trump, China a devenit o țară cu care rivalitatea sistemică este în creștere – două circumstanțe care invită la consolidarea alianțelor europene și germane cu alți actori internaționali. Merz și-a prezentat, de asemenea, intenția de a întreprinde vizite la partenerii transatlantici pentru a transmite „un semnal” cu privire la parteneriatele strategice de care, în opinia sa, Germania și Europa au nevoie într-o lume caracterizată, printre altele, de conflicte precum războiul Rusiei împotriva Ucrainei și confruntarea dintre democrațiile liberale și regimurile autocratice. Zone de influență rusești și chineze în Europa În acest sens, cancelarul german a subliniat sprijinul țării sale pentru apărarea Ucrainei, întrucât Kievul apără, de asemenea, „libertatea” în restul Europei. El a avertizat că atât Rusia, cât și China încearcă în prezent să-și asigure „zone de influență” în sud-estul Europei și în alte părți ale continentului. La rândul său, Johann Wadephul, ministrul german de Externe, a subliniat în fața ambasadorilor că în „Ucraina se decide viitorul Europei”. „Acolo se va vedea dacă pe continentul european granițele pot fi schimbate prin forță”, a afirmat șeful diplomației germane, a cărui intervenție s-a aliniat ideilor de politică externă exprimate de Merz. Wadephul a avertizat că ordinea internațională postbelică se află în prezent într-o fază de dezintegrare, cu puteri mondiale precum Statele Unite și China, care sunt din ce în ce mai confruntate. În fața acestei realități, atât Merz, cât și Wadephul au subliniat în fața responsabililor celor 230 de reprezentanțe germane din străinătate că acțiunea externă a Germaniei servește „păcii, libertății și bunăstării”.
Autoritățile chineze încearcă să limiteze popularitatea micro-telenovelelor pe rețele sociale. Fenomenul s-a răspândit chiar și în România
Fenomenul „micro-telenovelelor” – episoade video de 1-3 minute, filmate în format vertical – a cunoscut o creștere spectaculoasă în China, iar acum se răspândește și pe piețe externe. Popularitatea acestui format este atât de mare încât, potrivit unui raport al Biroului de Radio și Televiziune din Beijing, în 2024 valoarea sectorului a depășit 7 miliarde de dolari, întrecând pentru prima dată încasările anuale ale cinematografiei chineze, scrie EFE. Aceste producții comprimate în arcuri narative de 40 până la 100 de episoade mizează pe ritm alert, întorsături frecvente și „momente-hook” la fiecare 60-90 de secunde, pentru a menține atenția publicului. Lansarea este rapidă, cu episoade aproape zilnice, algoritmii platformelor recompensând actualizările constante. „Se potrivesc vieții accelerate de azi și sunt perfecte pentru vizionarea în pauze sau drumuri scurte”, a explicat un regizor pentru presa chineză. Modelul de business: microplăți sub 50 de cenți cu abonament Publicul țintă este format în special din femei (peste 60%), iar mai bine de jumătate dintre spectatori au între 25 și 34 de ani. Consumul explodează în orele de vârf și în weekend, iar preferința majoritară este pentru episoade de 3-5 minute. Consultanța Meilande arată că 70% dintre utilizatori provin din medii cu venituri mici și medii, fiind în special studenți sau tineri angajați. Modelul de business se bazează pe microplăți: prețurile încep de la 0,08 dolari pe episod, cu abonamente săptămânale sau lunare. Pe platforme precum Douyin (TikTok-ul chinezesc) circulă fragmente gratuite, menite să atragă publicul spre aplicații dedicate, precum ReelShort sau DramaBox. În pofida restricțiilor, micro-telenovelele continuă să cucerească planeta Expansiunea rapidă a atras însă și atenția autorităților. Administrația Națională de Radio și Televiziune a introdus din februarie 2025 reguli stricte, obligând producătorii să obțină licențe înainte de difuzare. Măsurile vin pe fondul criticilor privind calitatea scăzută și conținutul „vulgar” al unor serii. De pildă, în timpul sărbătorilor de 1 mai, peste 2.000 de episoade au fost retrase, iar o microserie despre o femeie care naște 99 de copii – cu 45 milioane de vizualizări – a fost eliminată de pe platforme. În pofida restricțiilor, micro-telenovelele continuă să câștige teren la nivel global. În America Latină, aplicațiile dedicate au înregistrat aproape 100 de milioane de descărcări în primul trimestru din 2025, cu titluri traduse în spaniolă care atrag milioane de vizualizări. Experții cred că formatul are un potențial imens, întrucât, la nivel mondial, rata de penetrare este de doar 5-10%, comparativ cu 60% în China.
Prima reacție a Vioricăi Dăncilă de la Beijing: Eu țin la relațiile cu China și îmi doresc să se dezvolte
Viorica Dăncilă a declarat pentru Gândul că a fost invitată la Parada Victoriei de la Beijing de către președintele chinez Xi Jinping. „Pentru mine, a fost important elementul forte, și anume, că președintele unei țări atât de puternice m-a invitat la un astfel de moment”, a spus Viorica Dăncilă. Aceasta povestește că, la eveniment, s-a salutat doar cu președintele Chinei și soția acestuia. Viorica Dăncilă a subliniat lipsa contactelor dintre liderii de la București și omologii lor internaționali, arătând că aceste interacțiuni sunt esențiale pentru dezvoltare. „De mult nu am mai avut interacțiuni ale liderilor români cu lideri internaționali” „Pentru mine este o onoare. De mult timp, nu am mai avut interacțiuni ale liderilor români cu lideri internaționali. Chiar daca ne plac sau nu, ele sunt necesare, aduc dezvoltare și dialog, pot pune România pe un traseu de dezvoltare”, a spus fostul șef de Guvern. Dăncilă a transmis că ține la relația României cu China și își dorește ca aceasta să se dezvolte, precizând că ar accepta să participe și la evenimente organizate în alte state, dacă va fi invitată. „Eu țin la relațiile cu China și îmi doresc să se dezvolte, dar dacă voi fi invitată și de SUA și de alte țări importante, îmi va face plăcere să particip”, a declarat Dăncilă pentru Gândul. Viorica Dăncilă îi răspunde Oanei Țoiu Dăncilă a precizat că este în China în calitate de fost prim-ministru al României, răspunzând, astfel, criticilor ministrului De Externe, Oana Țoiu. „Am văzut ce a scris, este opinia doamnei ministru. Vreau să spun că eu am venit ca fost prim-ministru, nu sunt angajata statului roman, nu am venit în calitate oficială și eu consider că e normal să avem relații bune cu toate țările lumii, mai ales cu China, care este o țara puternică și cu care putem avea relații bazate pe dezvoltare pentru România”, a subliniat Dăncilă. Foștii premieri ai României Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au participat miercuri la parada militară din Beijing, organizată pentru a marca 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Departamentul Trezoreriei din SUA le cere băncilor să monitorizeze legăturile rețelelor de spălare de bani din China cu cartelurile de droguri
Departamentul Trezoreriei SUA dorește ca instituțiile financiare americane să monitorizeze activitatea a ceea ce se suspectează a fi rețele chinezești de spălare de bani și modul în care acestea își gestionează fondurile pentru a alimenta fluxul de fentanil spre comunitățile americane. O notă a Departamentului Trezoreriei adresată băncilor și brokerilor evidențiază modul în care rețelele chineze de spălare de bani colaborează cu cartelurile mexicane de droguri. Administrația Trump le cere băncilor să semnaleze clienții care ar putea fi considerați că spală bani pentru carteluri. Printre aceștia, cetățeni chinezi, cum ar fi studenți, pensionari și gospodine cu averi a căror origine nu o pot explica și persoane care refuză să ofere informații despre sursa banilor lor. Un parteneriat complex între cartelul Sinaloa din Mexic și grupurile bancare clandestine chineze din Statele Unite Trezoreria susține că mulți dintre acești oameni lucrează, fără să știe, cu cartelurile, pentru a ocoli restricțiile impuse de China asupra cursului de schimb și a volumului de valută străină pe care îl pot schimba persoanele fizice, care este de aproximativ 50.000 de dolari pe an. Nu sunt rare cazurile în care cetățenii chinezi evită astfel de restricții apelând la bănci clandestine unde banii lor sunt convertiți în valute străine, adesea dolari americani. Anul trecut, forțele de ordine au descoperit un parteneriat complex între cartelul Sinaloa din Mexic și grupurile bancare clandestine chineze din Statele Unite, care au spălat 50 de milioane de dolari obținuți din vânzarea de fentanil, cocaină și alte droguri, au declarat procurorii federali. Tot joi, unitatea de infracțiuni financiare a Departamentului, FinCen, a publicat un raport despre modul în care rețelele chineze de spălare de bani își extind legăturile dincolo de cartelurile de droguri. Există un număr din ce în ce mai mare de rapoarte de activități suspecte, depuse de instituțiile financiare, cu privire la traficul de persoane și centrele de zi pentru vârstnici din New York, care au devenit un vehicul pentru spălarea banilor, potrivit raportului. Directivele autorităților către bănci să fie mai vigilente în ceea ce îi privește pe studenții chinezi și alți cetățeni chinezi vin în timp ce președintele Donald Trump spune că va permite ca 600.000 de studenți chinezi să intre în universitățile americane. „Aud atât de multe povești despre ‘Nu vom mai primi studenții lor’, dar le vom permite studenților lor să vină. O vom permite. Este foarte important – 600.000 de studenți”, a spus Trump în timpul unei întâlniri cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Xi Jinping se va întâlni cu premierul Indiei/ Beijingul și New Delhi își dezvoltă cooperarea pe fondul presiunii comerciale exercitate de TRUMP
Dan Tomozei: Fabrica Tesla din China produce o mașină la 40 de secunde
Într-o ediție transmisă live de Gândul, jurnalistul Dan Tomozei a explicat ce ar însemna pentru economia globală o eventuală blocare a Chinei pentru câteva luni. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Tomozei: „Cred că ar fi un exercițiu de imaginație ce s-ar întâmpla dacă toată China s-ar închide pentru jumătate de an” Tomozei a spus că Europa și America ar avea de suferit dacă China și-ar opri activitatea economică. „Cred că ar fi un exercițiu de imaginație ce s-ar întâmpla dacă toată China s-ar închide pentru jumătate de an. Economic cred că Europa s-ar sufoca și America ar avea mari probleme. De ce? Megafactory Tesla de la Shanghai produce o mașină Tesla la fiecare 40 de secunde. Nu exagerez. La Shenzhen, care este noua fabrică a tehnologiei, ultimele tehnologii, ultimul iPhone, smartphone, ultima generație, se produce, din momentul în care intră prima piesă pe bandă până pleacă la vânzare, în șapte secunde un iPhone. Acest este nivelul Chinei. Acest este ritmul Chinei, pe care noi ca europeni, noi ca diplomați, noi ca politicieni, noi ca oameni, nu reușim să-l observăm.”, a spus Tomozei. „România a avut o economie funcțională, nu de fiare vechi” Jurnalistul a comparat evoluția României după 1990 cu transformările Chinei. „Noi știm despre evrei că sunt foarte buni afaceriști. Vrei să faci o afacere, du-te acolo și riscă, dacă ai curaj. Aveam o economie funcțională, capabilă și rotundă. În sensul că aveam tot lanțul de producție, îl aveam în interiorul României, și ei îl aveau, nu era performant. Ei de-abia azi, în 2025, după 35 de ani de când și ei au început, mai în viteză, procesul de reformă și deschidere, de-abia azi încep să deschidă portițe pentru sistemul bancar, portițe pentru sistemul de asigurări medicale și private. Economia este a lor.”, a explicat Dan Tomozei. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Dan Tomozei: Pentru chinezi, România reprezenta Occidentul superlativ
Într-o ediție transmisă live de Gândul, jurnalistul Dan Tomozei a discutat despre începuturile relațiilor dintre România și China. El a explicat cum cetățenii chinezi care ajungeau la București vedeau țara noastră drept un simbol. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Tomozei: „Am șansa să-i cunosc pe toți veteranii și români și chinezi care au construit o relație bilaterală după 1949” Tomozei a povestit despre experiențele chinezilor care au venit la studii în România, în anii ’50–’70, și modul în care aceștia priveau țara noastră. „Am șansa să-i cunosc pe toți veteranii și români și chinezi care au construit o relație bilaterală după 1949, când China a programat Republica Populară. Și de la veteranii chinezi am aflat că ei venind pentru prima oară, plecând din China pentru prima oară în anii 50-60-70, venind în România la studii, spuneau ‘noi prima oară ne-am săturat și noi prima oară am simțit că am mâncat venind în România’. România pentru ei reprezenta Occidentul superlativ, inclusiv din perspectiva alimentației.”, a spus Dan Tomozei. „Chinezii s-au schimbat, sunt avizi de tot ce înseamnă produs de import” Jurnalistul a discutat apoi despre transformările rapide ale Chinei. Acest stat a ajuns să își asigure singur resursele. „China astăzi, ca un reper, doar Beijingul are 470 de fast food-uri, McDonald’s și KFC. Este un consum enorm. Chinezii s-au schimbat, sunt avizi de tot ce înseamnă produs de import. Produc absolut tot acolo și atunci au ajuns să producă absolut tot, inclusiv cafea, inclusiv avocado. Au importat din America de Sud semințe, le-au adaptat la mediul lor din sud, în sudul Chinei. Și acum, practic, dacă se supără China și dacă americanii țin neapărat și europenii, cred că ar fi un exercițiu de imaginație ce s-ar întâmpla dacă tot China s-ar închide pentru o jumătate.”, a declarat Tomozei. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Kosovo avertizează asupra influenței Rusiei în Balcani: Vjosa Osmani denunță tripleta răului
Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului European de la Alpbach, unde liderul kosovar a atras atenția asupra pericolelor pentru stabilitatea regională. Potrivit lui Osmani, Rusia și aliații săi urmăresc să slăbească sistemul de valori al Uniunii Europene și NATO. „Când vedem forțe malefice precum Rusia, China și Iran, această tripletă a răului care încearcă să influențeze Balcanii de Vest, ele nu o fac din caritate, ci pentru că au un interes strategic”, a declarat președintele Kosovo. Ea a subliniat că scopul acestora este destabilizarea regiunii și împiedicarea integrării europene. Rolul Serbiei și acuzații de amestec electoral Osmani a identificat Serbia drept cea mai mare provocare pentru Kosovo, acuzând-o că refuză să recunoască statele vecine și acționează după o „mentalitate imperialistă și hegemonică” inspirată de Rusia. Conform Misiunii Europene de Observare, Serbia, cu sprijin rusesc, ar fi intervenit în recentele alegeri parlamentare din Kosovo. „Cea mai mare provocare pentru noi este faptul că Serbia continuă să considere statele vecine ca fiind state temporare”, a explicat Osmani. Cu toate tensiunile geopolitice, liderul kosovar a insistat că în politica de nivel înalt din Kosovo „nu există influență rusă sau sârbă, ci doar probleme locale”. Ea a reafirmat angajamentul țării sale pentru integrarea europeană și colaborarea cu SUA. Totuși, a avertizat că lipsa unei majorități parlamentare în Kosovo blochează proiectele de aderare la Uniunea Europeană și întârzie cooperarea strategică. Prin acest apel, Vjosa Osmani a dorit să transmită un semnal de alarmă cu privire la pericolele pe care le aduce influența Rusiei în Balcani și necesitatea sprijinului european pentru a menține stabilitatea în regiune.
Controversă. Planurile privind noua ambasadă a Chinei la Londra, amânate de guvernul britanic
ii.Aprobarea privind construirea unei noi ambasade chineze la Londra a fost amânată de guvernul britanic din cauza unor neclarități ale proiectului. Oficialii chinezi nu au explicat de ce în schițe există mai multe zone „întunecate”. Solicitarea de clarificare a fost făcută la începutul lunii august de un reprezentant al guvernului. Ca urmare, oficialii britanici au decis să amâne anunțul privind autorizarea proiectului de la 9 septembrie până la 21 octombrie susținând că au nevoie de mai mult timp pentru a analiza cererea, potrivit Sky News. Ambasada Chinei la Londra și-a exprimat „îngrijorarea serioasă” cu privire la întârziere și a declarat că țările gazdă au „obligația” de a sprijini construirea clădirilor diplomatice. „Partea chineză îndeamnă partea britanică să își îndeplinească obligația și să aprobe cererea de planificare fără întârziere”, a transmis ambasada într-un comunicat. Ambasada ar fi cea mai mare din Europa De asemenea, chinezii consideră că „nu este nici necesar, nici oportun să furnizeze planuri sau detalii suplimentare privind amenajarea interioară” Ambasada, care ar fi cea mai mare din Europa, ar trebui să fie construită pe amplasamentul vechi de 216 ani al fostei Curți Regale a Monetăriei, lângă Turnul Londrei. Locuitorii, politicienii și asociațiile din zonă s-au opus proiectului care a fost amânat deja timp de trei ani. Protestatarii susțin că noua clădire nu se potrivește cu celelalte clădiri din regiune. De asemenea, unii experți au avertizat că noua clădire ar putea avea „facilități secrete” folosite pentru a dăuna securității naționale a Marii Britanii.