G4Media. Ciprian Ciucu: O reformă internă a PNL Bucureşti este necesară. Mi-aş dori să am o echipă care să fie în aceeaşi linie cu mine
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat, în cadrul unui interviu exclusiv pentru G4Media, că o reformă internă a PNL Bucureşti este necesară și își dorește „o echipă care să fie în aceeaşi linie” cu el. În prezent, modificările în anumite filiale nu au fost posibile din cauza prevederilor Statutului PNL, însă Ciprian Ciucu a anunțat că nu consideră acest lucru un eșec. În cadrul interviului, Primarul Bucureștiului a explicat situația legată de schimbările conducerilor în anumite filiale ale partidului, inițiate la începutul lunii februarie. „În condiţiile în care partidul are un Statut foarte strict, în care poţi schimba doar dacă ai două treimi din numărul tuturor voturilor din ţară, că sunt sau nu prezenţi, două treimi înseamnă, cred, undeva la 38 de voturi sau 39 de voturi din din 52. În acest context, când îţi lipseşte un singur vot, deja două treimi din partid sunt cu tine. Şi pentru că cineva a lipsit şi nu a putut participa la şedinţă sau n-au vrut să participe la şedinţă nu am avut atunci două treimi”, a declarat primarul general. Referitor la faptul că eșecul nu poate fi ignorat, Ciprian Ciucu a venit cu câteva precizări. „Sunt de acord cu dumneavoastră. Dar asta nu înseamnă că am eşuat din cauza unei minorităţi, a eşuat o majoritate. Trebuie să mai avem discuţii interne. Problema este că mi-aş dori să am o echipă pe care să o coordonez, pe care să o asum şi care să fie în aceeaşi linie cu mine. Adică Daniel Băluţă, după ce a pierdut, a avut locul trei, a reuşit cumva să îşi facă o echipă şi să schimbe din conducerea filialelor din PSD Bucureşti. Eu, ca învingător detaşat, de pe locul unu, partidul meu a conştientizat – două treimi aproximativ – că merit această şansă. Este vorba şi despre o reformă internă a PNL Bucureşti, care este foarte necesară, dar deocamdată suntem în această minoritate de blocaj”, a afirmat acesta. Când a fost întrebat despre relația cu Hubert Thuma, unul dintre criticii importanți din interiorul PNL, Ciprian Ciucu a afirmat că „nu am intrat în logica unor contre venite de la domnia sa”. „N-am răspuns. Este preşedinte la Consiliul Județean Ilfov. Sunt mai multe instituţii, ADI-uri pe care le avem împreună şi suntem cumva nevoiţi să colaborăm. Serviciile publice sunt interconectate între Bucureşti şi Ilfov”, a spus Ciucu.
Primăria Capitalei lansează inventarierea istorică a patrimoniului: mii de clădiri și terenuri evaluate și puse în valoare
Primăria Municipiului București a anunțat vineri un proiect major de inventariere a patrimoniului orașului, care va crea o bază de date unică cu toate clădirile, terenurile și garajele aflate în proprietatea sau administrarea PMB. Aceasta este prima inițiativă de acest fel în ultimii 35 de ani și are ca scop obținerea unei imagini complete asupra stării fizice și juridice a patrimoniului Capitalei. „Azi stabilim principiile și modul de lucru. Trebuie să aflăm ce imobile avem, care este starea lor fizică, dar și juridică, dacă sunt litigii, ce suprafață au. Apoi decidem cum le salvăm, cum le valorificăm, să le reintroducem în circuitul economic pentru a le reda societății. Unele vor intra în programe de consolidare, pe altele le putem reabilita în parteneriate cu sectorul privat, pe altele le concesionăm sau închiriem. Dar așa nu mai putem sta, pentru că pică orașul pe noi.”, a declarat Ciprian Ciucu. Edilul a afirmat că scopul este nu doar să se cunoască situația patrimoniului, ci și să se găsească soluții concrete de valorificare economică și de protecție a clădirilor. „Decidem cum le salvăm, cum le valorificăm, să le reintroducem în circuitul economic.”, a declarat Ciprian Ciucu. Pentru realizarea acestui proiect, Ciprian Ciucu a adus la aceeași masă mai multe instituții care administrează imobile și terenuri: Administrația Fondului Imobiliar, responsabilă de locuințele convenabile, locuințele de necesitate, succesiunile vacante, garaje, curți și spații cu altă destinație; AMCCRS, care se ocupă de imobilele pe perioada expertizelor tehnice și a lucrărilor de consolidare; Direcția Patrimoniu, care are evidența terenurilor și clădirilor PMB, inclusiv a celor date în administrarea sectoarelor sau aflate în co-proprietate; Direcția Spațiu Locativ; ALPAB, care administrează locuințele din Satul Francez și Str. Drumul Cooperativei; ASSMB, care gestionează clădiri istorice, unele neutilizate; Direcția de Urbanism; Poliția Locală a Municipiului București. Clădirile și terenurile vor fi identificate, cartografiate, analizate și evaluate din punct de vedere funcțional, economic și tehnic. Municipalitatea estimează că până la mijlocul lunii iulie va fi disponibil tabloul complet al patrimoniului. Primăria anunță că acest proiect va aduce ordine în Capitala României, va revigora clădirile de patrimoniu și va contribui la creșterea veniturilor la buget.
Primarul Ciprian Ciucu, reacție dură: CSM București are buget de 60.000.000, dar unele secții nu știu ce au câștigat
Primarul Ciprian Ciucu a avut o reacție virulentă atunci când a fost întrebat de bugetul imens de capre beneficiază clubul CSM București. Edilul Capitalei susține că gruparea bucureșteană face performanță doar prin echipa feminină de handbal, în schimb restul secțiilor consumă bani fără a produce și rezultate. Este foarte cunoscut că CSM București trăiește doar prin rezultatele echipei feminine de handbal, iar la această concluzie a ajuns și primarul Ciprian Ciucu. Acesta a fost chestionat în legătură cu bugetul imens de care beneficiază clubul bucureștean, iar reacția sa a fost una pe măsură. Edilul Capitalei susține că gruparea bucureșteană are parte de 60 de milioane de lei pe an, iar performanța face numai echipa de handbal feminin, în rest, celelalte secții doar toacă bani și nu produc rezultatele scontate. „Peste tot există restanţe. Şi la ALPAB (n.r. Administratia Lacuri Parcuri Si Agrement), şi la Străzi, la toate companiile municipale. Absolut peste tot există restanţe. CSM are un buget mare, 60 de milioane de lei pe an, dintre care o singură secţie cu adevărat performantă, cea de handbal feminin. Dar avem şi şah, avem şi multe alte chestii care consumă bani, dar nu ştiu ce concursuri au câştigat. N-am avut timp să mă ocup şi de CSM. Am doar trei luni în spate, de mandat, am Termoenergetica, am multe, am avut deszăpezire, o să ajung la toate, dar vă daţi seama că durează. Probabil că sunt datorii şi nu puţine”, a declarat Ciprian Ciucu, conform digi24.ro. FOTO: Mediafax Bugetul de 13.000.000 de euro anual nu era considerat mare de către fostul edil interimar al Capitalei În vara anului trecut, Stelian Bujduveanu, fostul primar interimar al Capitalei, a vorbit și el despre bugetul fabulos de care are parte CSM București. Acesta susținea că suma de aproximativ 13 milioane de euro anual nu i se pare mare, în contextul în care clubul are și circa 700 de copii. „Bugetul pe care îl avem pentru CSM București este de 70 de milioane de lei (n.r. – aproximativ 13,8 milioane de euro). Pare mare, dar el conține și banii pe care îi plătim și pentru cei 700 de copii din club. Sunt de părere că este necesar să avem o echipă cu care să ne mândrim. Ea aduce plusvaloare cetățenilor, pentru că ne face mândri atunci când câștigă diferite competiții, locale sau internaționale. În România de azi, nu suntem în situația în care un beneficiar privat să investească în handbal, pentru că nu e ca în fotbal, nu e suficient de rentabil. Până ajungem în acel punct, Primăria trebuie să-și asume în continuare responsabilitatea finanțării acestei echipe de handbal, pentru că au fost foarte multe victorii. Primăria trebuie să-și asume în continuare responsabilitatea finanțării acestei echipe de handbal, pentru că au fost foarte multe victorii. Nu vorbim despre un experiment, ci despre ceva ce a funcționat și trebuie continuat. Dar nu este de ajuns: CSM a fost înființat ca să le dea copiilor din București posibilitatea să practice sportul”, a declarat Bujduveanu pentru GSP.
Ce spune Ciprian Ciucu despre o posibilă candidatură la Președinția României
Întrebat dacă are ambiții de a candida la funcția de președinte al României, Ciucu a spus că prioritatea sa este să demonstreze că merită un nou mandat de primar general. „Eu, în primul rând, trebuie să demonstrez că merit să mai fiu o dată primar general”, a afirmat el într-o emisiune la Digi24. Edilul a precizat că următorii doi ani vor fi dificili pentru administrația Capitalei. „Mai am doi ani și vor fi doi ani grei. Avem niște probleme bugetare uriașe. Sunt niște reforme și niște proiecte care trebuie să se întâmple”, a spus Ciucu. „Mi se potrivesc mai degrabă pozițiile executive din care să iasă ceva vizibil, palpabil, decât cele de reprezentare. Evident, este o onoare pentru oricine să fie președinte”, a declarat primarul. Ciucu a evitat să răspundă clar dacă ar candida la alegerile prezidențiale. „Este mult până departe. Nu știu ce context, să n-am de ales”, a spus el. Primarul general a subliniat că își dorește să rămână la conducerea orașului pentru încă două mandate. „Îmi doresc încă două mandate de primar, pentru că lucrurile acestea se fac într-un ciclu de zece ani, care înseamnă transformare. Acum, în doi ani, poate o să reușim să facem câteva reparații la problemele bugetare pe care le avem”, a afirmat Ciucu.
Ciprian Ciucu s-a întâlnit cu primarul Sectorului 2 pentru coordonarea unor proiecte de investiții în București
„Continui întâlnirile de lucru cu primarii sectoarelor Bucureștiului. Nu sunt festivisme, ci efectiv ne coordonăm, decidem cine ce face, asumăm termene, discutăm amănuntele tehnice pentru a debloca sau pentru a iniția noi proiecte de investiții în București”, a scris Ciprian Ciucu într-o postare pe Facebook. Ciucu a discutat cu primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, despre mai multe proiecte de investiții și amenajare urbană. Proiectele discutate Potrivit acestuia, Primăria Sectorului 2 ar urma să preia în acest an lucrările de întreținere, curățare și amenajare minimală în parcurile Verdi și Tei. „Continuăm dar cu mai multă atenție pe calitatea lucrărilor și regenerarea zonei „Moșilor vechi”, reconfigurare a 18 străzi din arealul Bd. Carol I – str. Sfântul Ștefan – Calea Călărașilor – Bd. Corneliu Coposu – Bd. Hristo Botev. Serviciul de Urbanism din cadrul PMB va sprijini cu soluții amenajări de piațete (sectorul 2 are cele mai multe) cu accent pe deschiderea spațiilor către pietoni – proiect pilot pe piațeta de pe str. Licurg, din fața Bisericii Popa Rusu”, a adăugat Ciucu. Primarul general a mai menționat reconfigurarea șoselelor Ștefan cel Mare și Mihai Bravu, proiect care urmărește transformarea acestora în spații urbane ce integrează traficul auto, transportul public, mobilitatea alternativă, spațiile verzi și zonele pietonale. Un alt proiect discutat este nodul intermodal Petricani, care ar urma să includă extinderea liniei de tramvai și a liniei de metrou M2, realizarea unui pasaj peste linia de tren și amenajarea unui sistem „park and ride”. Ciucu a precizat că Parcul Circului ar putea fi dat temporar în administrarea Primăriei Sectorului 2 pentru lucrări de reabilitare, urmând ca după finalizarea investiției să revină în administrarea Primăriei Capitalei. În cadrul întâlnirii au mai fost discutate crearea unui nou acces pentru parcarea Arenei Naționale, amenajarea unei baze sportive în aer liber în zona turnului de parașutism și realizarea unei promenade de-a lungul canalului Colentina.
Ciucu: Primăria Capitalei riscă să intre în incapacitate de plată în aprilie
„O nouă amânare, mereu cu piciorul pe frână. NU MAI ESTE TIMP! Bugetul de stat trebuie adoptat de urgență, altfel Primăria Capitalei riscă să intre în incapacitate de plată în luna aprilie”, a scris luni seara pe Facebook Ciprian Ciucu. El spune că în aprilie Primăria are un vârf de plăți generat de obigațiuni emise în urmă cu 20 de ani, care nu mai pot fi „rostogolite”. „Fac un apel la toate partidele Coaliției, în special la PSD, să nu mai amâne adoptarea legii bugetului. Nu credeți mesajele iresponsabile care vă spun că Bucureștiul ”, susține Ciucu. Conform acestuia, circa 35-40% din veniturile bugetului de stat provin din taxe și impozite colectate în București. „Destrăbălare bugetară” „Am ajuns aici din cauza destrăbălării bugetare a Guvernului Ciolacu. Repet! În 2024 și în 2025, Primăriei Capitalei i s-au luat, pentru a acoperi găurile destrăbălării bugetare, peste 3,5 miliarde de lei. Mai mult, Sectorarelor li s-a luat o sumă echivalentă. Per total, Bucureștiul are un deficit de finanțare de 7 miliarde de lei. Suma este uriașă! Să vă dau un exemplu: în anul 2023, cotele erau de aproximativ 550 de milioane/lună. Astăzi, sunt de doar 350 milioane/lună”, mai scrie Ciucu pe rețeaua de socializare. Primarul general adaugă că a pregătit reformele necesare pentru a reduce din cheltuielile administrative. „O nesimțire de netolerat”, spune fostul premier Marcel Ciolacu. Acesta îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că vrea să „fure” venituri din toate județele, ca „să-i dea mai multe miliarde lui Ciucu, la cel mai bogat municipiu al țării”.
Ciprian Ciucu despre starea Bucureștiului și planurile Primăriei: O să am de lucru! Pare sisific, dar mă știți, sunt determinat.
Primarul Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a scris sâmbătă seară pe pagina sa de Facebook despre starea actuală a orașului, făcând o serie de observații critice referitor la degradarea continuă a Capitalei. „Dezordine, degradare, delăsare, nepăsare peste care un strat subțire de inițiativă privată a deschis niște localuri de calitate și se încapațânează să țină țesutul urban în viață”, a scris Ciprian Ciucu. Primarul a descris în postarea sa situația gravă a clădirilor abandonate și vandalizate, „mobilierul urban pestriț, vechi, ruginit și vandalizat”, și a declarat că cetățenii care vor să iasă din casă „se strecoară printre râuri de mașini care băltesc la bordură și peste tot”. Ciucu a făcut și câteva precizări referitoare la responsabilitățile administrației, iar apoi a criticat lipsa lor de implicare în îmbunătățirea calității orașului: „Autoritatea publică, anemică. Poliția locală, inexistentă.” „O să am de lucru! Pare sisific, dar mă știți, sunt determinat.”, a scris el. În ultimele zile, Ciprian Ciucu afirmă că a ieșit personal pe teren împreună cu directorii și funcționarii primăriei, implicând și poliția locală, administrația străzilor, urbanismul și arhitecți independenți. Pe baza acestei evaluări făcute, primarul a luat „decizii pentru reparații, mici proiecte de pietonalizare, punctuale, refacerea spațiului verde și a unor trotuare” și a evaluat proiecte mai mari din Planul Urban de Mobilitate, anunțând că strada Brezoianu va fi prioritară. În paralel, Ciucu precizat că „terasele cu construcții ilegale vor dispărea în timp, în timp ce vom ușura închirierea spațiului public pentru mese și scaunele restaurantelor și cafenelelor”. „Sunt multe de făcut! Vom aborda zonă cu zonă, incremental. Eu vă promit multă muncă și determinare. Dumneavoastră doar să aveți încredere și răbdare să punem orașul la punct!”, a scris Ciucu.
Concursuri pe bune pentru șefii teatrelor: anunțul lui Ciucu
„Mesajul primit din partea comunităților culturale din București a fost auzit. Și așa cum am promis, deblochez concursurile pentru posturile de manageri de teatre”, a scris edilul marți pe pagina sa de Facebook. Regulamentul pentru organizarea concursurilor a fost pus în dezbatere publică timp de două săptămâni. „Astăzi (3 martie n.r.) am pus pentru două săptămâni în transparență/dezbatere regulamentul privind concursurile. E făcut în baza legii. Dacă este loc să fie îmbunătățit, va fi îmbunătățit”, a transmis primarul general. Mai întâi comisiile, apoi directorii Ciucu a explicat că procesul va fi unul clar și predictibil, iar prima etapă va fi formarea comisiilor de concurs. Înscrierile vor începe peste două săptămâni, însă inițial pentru formarea comisiilor, nu pentru candidații la funcțiile de director. Concursurile pentru manageri vor fi programate ulterior, după constituirea comisiilor: „Prima dată vom selecta, conform legii, comisiile de concurs. Înscrierile – și îi rog pe cei cu experiență să se înscrie – vor începe peste două săptâmâni. Pentru comisii, nu pentru directori. Iar cele pentru directori vor fi programate după ce vom avea comisiile”. „Tot ce pot să vă spun este că aceste concursuri vor fi pe bune, vor fi desfășurate de către specialiști, nu vor fi decise de către mine. Așa cum este normal”, a mai transmis primarul. În centrul disputei, interimatele Anunțul vine la câteva săptămâni după ce Federația Teatrelor Metropolitane a reclamat interimatele prelungite din teatrele aflate în subordinea Primăriei Municipiului București, lipsa organizării concursurilor pentru posturile de manager și funcționarea instituțiilor „într-o zonă gri, fără direcție asumată”. Reprezentanții Federației i-au cerut lui Ciprian Ciucu clarificarea politicii culturale a Bucureștiului, susținând că lipsa stabilității manageriale afectează repertoriile, echipele și relația cu publicul. Aceștia l-au invitat public la teatru pe primarul general, spunând că „o politică culturală nu se construiește doar din tabele, iar cultura nu poate funcționa la infinit pe avarie”. În prezent, mai multe instituții culturale funcționează cu directori interimari.
Preşedintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, cere pentru județul pe care îl conduce 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Capitalei
Preşedintele Consiliului Județean (CJ) Ilfov, Hubert Thuma, cere – prin intermediul unei postări pe Facebook – ca 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Municipiului Bucureşti să fie repartizat judeţului pe care îl conduce. El îl acuză pe actualul Primar General, Ciprian Ciucu, că se preface că nu înţelege ce se întâmplă în teren şi arată că, fără soluţii metropolitane, Bucureştiul se blochează, iar Ilfovul plăteşte costul real al extinderii Capitalei. Potrivit preşedintelui CJ Ilfov, aproape 130.000 de ilfoveni, care locuiesc oficial aici, plătesc impozit pe venit în Bucureşti. «Eu rămân consecvent: Ilfovenii nu sunt cetățeni de mâna a doua. Ilfovul nu cere privilegii. Cere corectitudine, echilibru și respect într-un parteneriat real București-Ilfov. Transportul metropolitan nu e un moft și nici „pomană”. NU pot să tac după ultimele declarații ale primarului general al Capitalei. Săptămâna trecută, la întâlnirea cu liderii grupurilor politice din Consiliul General, acesta s-a plâns că Ilfovul „primește bani” de la București pentru transportul metropolitan (cu referire la cele 230 de milioane cheltuieli STB) și a aruncat vina pe „vremurile” și „complicitatea” actualului președinte al României, Nicușor Dan, fost primar general al Capitalei. Transportul metropolitan este o necesitate pentru București și Ilfov, construită pe o viziune de dezvoltare comună a zonei București-Ilfov. Spre deosebire de președintele Nicușor Dan, actualul primar general se preface că nu înțelege ce se întâmplă în teren. Fără soluții metropolitane, Bucureștiul se blochează, iar Ilfovul plătește costul real al extinderii Capitalei. De aceea, Consiliul Județean Ilfov a trimis o adresă către autoritățile competente – Ministerul Finanțelor, Guvernul României și Primăria Generală a Capitalei – prin care cerem un lucru legitim și de bun-simț: 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Municipiului București să fie repartizat județului Ilfov. Argumentele sunt puternice și simplu de înțeles de orice om de bună credință. În acte, în Ilfov, suntem 540.000. În realitate, depășim un milion de locuitori. Oameni care au nevoie de drumuri, școli, spitale, apă și canal, transport public și servicii sociale. Și mai e un adevăr pe care nu-l putem cosmetiza: Multe companii operează efectiv în Ilfov, dar au sediile în București, iar banii se contabilizează acolo. Iată ce ne spun cifrele, fără emoție și fără propagandă: Aproape 130.000 de ilfoveni (care locuiesc oficial aici) plătesc impozit pe venit în București. Vorbim de 1,2 miliarde lei. Dacă ne raportăm la numărul real de locuitori, suma este, realist, mult mai mare, apropiindu-se de 3 miliarde lei. Marii contribuabili din Ilfov au plătit TVA de peste 1,3 miliarde de euro (aproape 7 miliarde lei) către bugetul de stat, din care la Consiliul Județean Ilfov s-au întors 900.000 de euro. Și, poate cel mai greu subiect: în Ilfov se vor depozita anul acesta aproximativ 1 milion de tone de deșeuri din București. Acesta nu e „parteneriat”, e o presiune enormă pe comunitățile noastre, pe infrastructură și pe sănătatea oamenilor. Tocmai de aceea, în această săptămână mă voi întâlni cu primarii din Ilfov. Suntem într-un stadiu avansat pentru a lansa un referendum pe tema depozitării deșeurilor din București în Ilfov. Nu pentru conflict. Ci pentru că Ilfovul trebuie să fie respectat și consultat când devine „curtea din spate” a Capitalei. Și mai spun ceva, foarte direct, dacă administrația actuală a Bucureștiului continuă să trateze Ilfovul ca pe o zonă „bună doar să preia problemele” – gunoi, trafic, presiune urbană – atunci Ilfovul va fi obligat să ia măsuri ferme pentru a-și proteja comunitățile. După episodul gunoaielor, iau în calcul inclusiv măsura de a sista eliberarea autorizațiilor de construire în Ilfov, până când relația București-Ilfov se așază corect financiar și administrativ. Știu foarte bine ce ar însemna asta: presiune uriașă pe piața locuințelor, pe dezvoltarea economică, pe infrastructura de servicii și pe mobilitatea oamenilor. Bucureștiul ar resimți imediat efectele pentru că Ilfovul a devenit supapa de dezvoltare a Capitalei: locuire, logistică, depozite, servicii, forță de muncă. Dacă această supapă se închide, blocajele se mută înapoi în București. Ceea ce se traduce prin mai multă aglomerație, prețuri și mai mari, investiții încetinite, trafic și mai sufocant. Asta demonstrează, încă o dată, că București și Ilfov trebuie administrate cu cap, împreună, nu în contre. Nu aș fi ieșit public cu această poziționare dacă nu vedeam încercarea de a transforma Ilfovul în vinovat de serviciu,inclusiv pe tema STB. Să sugerezi că transportul public către Ilfov e „cauza pierderilor” și să ignori faptul că zona metropolitană funcționează ca un singur organism e o cale sigură spre blocaj, nu spre soluții. Și mai spun ceva, cu toată responsabilitatea: În loc să facem administrație, am ajuns la dispute pe care nu mi le doream. Avem premier, primar general și președinte CJ Ilfov din PNL – partidul care a avut sloganul „Modernizăm România”. Ar trebui să modernizăm, nu să ne acuzăm. I-am spus premierului Ilie Bolojan clar: Lupt pentru Ilfov și e perfect legitim ca județul nostru să primească o cotă din IVG-ul încasat la București, pentru că Ilfovul susține zilnic Capitala prin oameni, economie și infrastructură. Domnia sa a promis o discuție aplicată, cu mine și cu primarul general al Capitalei. Din păcate, această discuție nu a mai avut loc».
Ciprian Ciucu: Avem mai multe gratuități decât locuri de parcare
„O să-mi iau înjurături, pentru că, probabil că… anumite gratuități pe parcări nu mai sunt sustenabile, da? Oamenii vor ca totul să fie gratis. Dom’le, nu merge într-un oraș civilizat ca totul să fie gratis. În momentul de față, de exemplu, avem mai multe gratuități decât locuri de parcare. Dacă luăm cele 5.000 de gratuități pentru ziariști, dacă luăm cele nu mai știu câte zeci de mii de gratuități pentru hibride și electrice, sunt de două ori mai mai multe decât locuri de parcare”, a spus Ciprian Ciucu, duminică, la Digi24. El a spus că toate aceste gratuități trebuie reevaluate. Ciucu susține că sunt necesare măsuri de echilibrare, pentru că se pot face banii în parcare. El arată că extinderea parcărilor cu plată în București va fi întâmpinată cu rezistență la nivelului populației. „Trebuie să iau și astfel de măsuri. Da? Pentru că trebuie să fructificăm activele primăriei, așa cum am făcut cu acele locuințe, care nu au mai fost indexate părțile de 20 de ani. Evident, o să fie populism, o să fie dezbatere la televizor, să vezi cât de rău e Ciucu, face ca Bolojan”, a mai spus primarul general. Sursa video: Digi24