Schimb dur de replici între fostul ministru al justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu pe tema prescripției
Fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu au intrat într-un conflict deschis în urma deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la prescripția faptelor în dosarele penale. În timp ce politicienii își aruncă acuzații reciproce pe rețelele de socializare, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis o reacție oficială, susținând că a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit recent că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță condusă în prezent de Lia Savonea, privind extinderea aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene. De asemenea, instanța europeană a precizat că hotărârea nu se aplică dosarelor deja aflate pe rol. Alexandru Dimitriu (USR): „PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu” Deputatul USR Alexandru Dimitriu l-a acuzat pe Radu Marinescu că încearcă să mascheze un eșec judiciar istoric al instanței supreme și că îi ia apărarea șefei Înaltei Curți. „Pesedistul Marinescu iese s-o apere pe Lia. PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu, doar că – prost moment, prost dosar! Ce vrea, de fapt, Marinescu? Să ne convingă că înfrângerea istorică a Înaltei Curți la CJUE nu e ce pare. Că «vădit incompatibil cu dreptul Uniunii» înseamnă, de fapt, «interpretări care pot diferi». Problema domnului fost ministru e că motivarea Marii Camere i-a respins deja, punct cu punct, toată pledoaria”, a afirmat Dimitriu. Deputatul a mai arătat că instanța europeană a stabilit clar că normele de prescripție, în contextul aplicat de ÎCCJ, ridică probleme de insecuritate juridică. „ÎCCJ și-a încălcat obligațiile din Tratat și a instaurat insecuritate juridică, refuzând să întrebe Luxemburgul înainte de a ordona sfidarea lui. Insecuritatea pe care Marinescu o deplânge duios are coautor cu nume și sediu. (…) Și o întrebare simplă: unde era domnul Marinescu când mașinăria funcționa și dosarele se închideau pe bandă? La Ministerul Justiției. Cel care trebuia să apere interesul României ne explică azi de ce derapajul n-a existat”, a conchis reprezentantul USR. Radu Marinescu: „Așa se întâmplă când un jurist reduce dreptul penal la obsesia pentru Lia” Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a criticat dur reacția reprezentantului USR, acuzându-l că nu înțelege mecanismele de drept penal românesc. „Domnul deputat USR Dimitriu a înțeles din postarea mea recentă despre hotărârea CJUE doar că «o apăr pe Lia». Atât s-a putut. Așa se întâmplă din păcate când un jurist, exhibând pretenții de comentarii scolastice, nu știe că prescripția răspunderii penale în dreptul penal român este instituție substanțială și nu procesuală funcționând, potrivit legii și Constituției, ca mitior lex, nu s-a ostenit să lectureze că acest standard național este recunoscut în hotărârile LIN, care impun derogare limitativă de la acesta, iar nu reconfigurarea naturii de drept material a instituției prescripției și, în general, reduce dreptul la obsesia Lia”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru a subliniat că respectă independența justiției, ironizând viziunea deputatului USR: „Undeva însă dumnealui are dreptate: așa este, am fost ministru și n-am dat indicații magistraților cum să aplice legea penală la speță. Dacă era dânsul ministru, îmi imaginez că îi alinia pe judecători la cabinet să le explice la cine se prescrie și la cine nu. Cam asta e viziunea domniei sale despre independența actului de justiție”. Înalta Curte de Casație și Justiție susține că nu există intenția de a sfida dreptul european După decizia CJUE, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un comunicat prin care apără hotărârile magistraților români, afirmând că nu a existat nicio intenție de a sfida dreptul european. „Fidelitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale și nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept. De aceea, Înalta Curte a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, se arată în comunicatul instanței supreme. Cum a ajuns Înalta Curte de Casație și Justiție în conflict cu CJUE Situația juridică actuală are la bază o hotărâre din mai 2022 a CCR care a reglementat întreruperea termenului de prescripție în materie penală, care poate fi aplicată perioadei 2018 – 2022. Ulterior, instanța supremă a stabilit că decizia CCR se aplica retroactiv, acoperind și perioada începând cu anul 2014. Problema a ajuns pe masa CJUE prin dosarul „Lin”, soluționat în două etape majore: hotărârea Lin I din iunie 2023 și recenta decizie Lin II din iulie 2026. Prin aceasta din urmă, Curtea de la Luxemburg a hotărât că extinderea aplicării prescripției pentru perioada 2014 – 2018 încalcă legislația europeană, cu mențiunea că deciziile definitive pronunțate deja sub incidența acestei interpretări rămân valabile și nu vor fi desființate.
Polonia va contesta acordul comercial Mercosur la instanța supremă a UE
Polonia va contesta acordul comercial al Uniunii Europene cu blocul sud-american Mercosur la Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat miercuri viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit Anadolu. Kosiniak-Kamysz a declarat că guvernul polonez a aprobat o moțiune privind depunerea unei plângeri la instanța supremă a UE. Anunțul vine după ce ministrul polonez al agriculturii a declarat în aprilie că Varșovia se opune modului în care acordul a fost finalizat. Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la impactul potențial al acordului asupra agriculturii europene, securității alimentare și standardelor de producție. Polonia a făcut lobby pentru garanții suplimentare pentru fermierii polonezi. UE și Mercosur au semnat în ianuarie acordul de liber schimb negociat timp de aproape 25 de ani de discuții. Cu toate acestea, acordul a atras critici din mai multe țări europene, inclusiv din Polonia. Fermierii se tem că importurile agricole mai ieftine din America de Sud ar putea afecta producătorii interni. Blocul Mercosur include Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Susținătorii acordului spun că acesta ar consolida legăturile comerciale dintre cele două regiuni și ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume.
Companie controlată de Gabriel Comănescu a intrat în insolvență
Compania Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri constănțean Gabriel Comănescu, a intrat în insolvență la cererea proprie, încuviințată acum de instanța de judecată. În vara anului trecut, compania figura pe lista celor mai mari datornici ai statului. Ea a fost dată în judecată de OMV Petrom la marile curți europene. Decizia de intrare în insolvență suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii Grup Servicii Petroliere (GSP), scrie Profit.ro. În 2025, antreprenorul din Constanța a schimbat forma juridică de organizare a Grup Servicii Petroliere, ultima intrată în insolvență, din societate pe acțiuni în societate cu răspundere limitată. Conglomeratul de firme al omului de afaceri a intrat în colaps. GSP a terminat 2024 cu un profit net de 286 milioane de lei Pe lângă GSP, din conglomeratul de firme al lui Gabriel Comănescu au mai intrat în insolvență GSP Offshore, Vega Turism și Grup Servicii Petroliere Shipyard. Grup Servicii Petroliere Engineering, Grup Servicii Petroliere Catering și Petromar Resources au ajuns în faliment. Grup Servicii Petroliere, înființată în 2004, a terminat anul 2024 cu venituri totale de aproape 300 milioane lei, profit net de 286,6 milioane lei și 5 salariați. Cifra de afaceri a fost însă de numai 12,6 milioane lei, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor. La finalul lui 2024, Grup Servicii Petroliere consemna capitaluri negative, de -102,3 milioane lei, și datorii totale de 168,3 milioane lei, fără a avea restanțe la bugetele statului. GSP este co-garant al unui credit de peste 85 milioane lei, contractat în 2019, de la banca de stat Exim Banca Românească (fosta Eximbank), de către GSP Offshore, Aceasta din urmă, cea mai importantă companie din grupul lui Comănescu, aflată în insolvență din vara trecută, are în tabelul preliminar de creanțe datorii totale admise de peste 4,8 miliarde lei. GSP Offshore are creanțe de 825 milioane lei, inclusiv către OMV Petrom Grup Servicii Petroliere (GSP), holding înființat de Gabriel Comănescu la începutul anilor 2000, este unul dintre marii datornici la stat, conform datelor fiscale. Datele indică restanțe fiscale de peste 100 de milioane de euro, însă suma totală nu ar apărea pe platforma ANAF, scrie presa economică. Foto: OMV Petrom Cel mai mare creditor este banca de stat Exim Banca Românească, controlată de Ministerul Finanțelor, cu creanțe acceptate însumate de 2,07 miliarde lei (43%). Fiscul are de recuperat de la GSP Offshore creanțe admise cu drept de vot de 825,7 milioane lei. Alți creditori mari sunt BCR, compania petrolieră greacă Energean Oil&Gas SA și OMV Petrom. GSP Offshore a atacat intrarea în insolvență, motivând că și-a plătit restanțele salarile către angajați În decembrie a fost programat primul termen în procesul în care GSP Offshore solicită, prin calea de atac extraordinară a revizuirii, rejudecarea procesului în urma căruia s-a decis intrarea sa în insolvență. În cererea de revizuire, compania mai spune că a plătit toate restanțele salariale către angajații cu creanțe peste valoarea-prag prevăzută de Legea insolvenței, de 45.402 lei/salariat, care dă dreptul la solicitarea intrării în insolvență. În total, peste 600 de salariați au cerut acest lucru. În prezent, dosarul se judecă la CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene). În vara acestui an, speța a fost trimisă la CJUE, dar instanța nu s-a pronunțat încă. Disputa dintre OMV Petrom și GSP Offshore face și obiectul unei proceduri de arbitraj comercial, aflată pe rolul Curții internaționale de profil de la Paris. GSP Offshore a terminat anul 2024 cu pierderi de 144,7 milioane lei, venituri de 443,7 milioane lei, 163 de salariați și datorii totale de 2,32 miliarde lei. De-a lungul timpului, GSP Offshore a lucrat cu platforme petroliere maritime în Marea Neagră românească, pentru proiectele de extracție de hidrocarburi ale OMV Petrom, ExxonMobil, Lukoil și Black Sea Oil&Gas, cât și în Grecia, Turcia sau în sectorul rusesc al Mării Arctice. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Bolojan a prelungit faza de explorare a Neptune Deep în ședință de urgență. OMV Petrom renunţă la procesul de la Curtea de Arbitraj din Paris În timp ce Eximbank se duce de râpă, directorul prosperă. Datoriile neîncasate riscă să adâncească deficitul bugetar al țării
CJUE a hotărât că statele UE trebuie să recunoască căsătoriile între persoanele de același sex
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis azi că statele membre sunt obligate să recunoască căsătoriile între persoane de același sex încheiate legal într-un alt stat din comunitate, criticând totodată Polonia pentru că nu a validat o căsătorie încheiată în Germania, notează Reuters. Astfel, instanța europeană a stabilit că Polonia a încălcat drepturile fundamentale ale unui cuplu de bărbați căsătorit în Berlin în anul 2018. Autoritățile poloneze au refuzat înscrierea certificatului lor de căsătorie în registrele naționale, susținând că legislația poloneză nu permite căsătoriile între persoane de același sex. Instanța europeană a spus: „Încalcă nu doar libertatea de circulație și de ședere, ci și dreptul fundamental la respectarea vieții private și de familie. Atunci când își creează o viață de familie într-un stat membru gazdă, în special în virtutea căsătoriei, trebuie să aibă certitudinea că vor putea continua această viață de familie la întoarcerea în statul membru de origine”, menționând că statele membre nu sunt obligate să modifice definiția națională a căsătoriei și nici să legalizeze căsătoriile între persoane de același sex. Tema parteneriatelor între persoanele de același sex a fost politizată de guvernele anterioare, dar coaliția actuală condusă de Donald Tusk lucrează la un proiect de lege. Președintele Karol Nawrocki a spus că va respinge „orice lege ce ar submina statutul constituțional al căsătoriei”. Autorul recomandă: S-a schimbat LEGEA în România! Ce trebuie să faci, dacă te căsătorești după 31 martie 2025