Hipopotamii lui Pablo Escobar vor fi omorâți. Motivul pentru care guvernul columbian a luat decizia controversată
Guvernul columbian a aprobat un plan controversat prin care zeci de hipopotami „moșteniți” de Pablo Escobar vor fi uciși. Măsura vine după ce animalele exotice s-au înmulțit brusc, au afectat speciile locale și au început să reprezinte un risc pentru cei din comunitățile rurale. Ministrul Mediului, Irene Vélez, a precizat că până la 80 de exemplare ar putea fi eliminate, după ce metodele de relocare stau sterilizare s-au dovedit a fi ineficiente și costisitoare. „Dacă nu facem acest lucru, nu vom putea controla populația. Trebuie să luăm această măsură pentru a ne proteja ecosistemele”, a spus ministrul, potrivit The Guardian. Columbia este singura țară din afara Africii unde trăiește o populație de hipopotami în libertate. Aceștia descind din doar patru exemplare aduse de Pablo Escobar în anii 1980, odată cu amenajarea unei grădini zoologice private la Hacienda Nápoles, în valea râului Magdalena. Conform unui studiu realizat de Universitatea Națională din Columbia, în 2022 existau aproximativ 170 de hipopotami care trăiau liberi în țară. În ultimii ani, animalele au fost observate la peste 100 de kilometri de zona în care s-au răspândit inițial. Autoritățile de mediu avertizează că aceste animale pot reprezenta un risc pentru populația locală, fiind frecvent observate în apropierea fermelor și a cursurilor de apă. Totodată, ele intră în competiție cu speciile native, inclusiv cu lamantinii de râu, pentru resurse precum hrana și habitatul. Deși sunt priviți ca o problemă ecologică, hipopotamii au devenit între timp și o atracție turistică importantă în zonă. Localnicii din apropierea Hacienda Nápoles organizează tururi de observare și comercializează suveniruri inspirate de aceste animale. sursa foto: Captură YouTube Recomandările autorului:
Un avion militar columbian care avea la bord 110 soldați s-a prăbușit la granița cu Peru
Ministrul Apărării, Pedro Sánchez, a spus că accidentul s-a produs în timpul decolării de la Puerto Leguízamo, în adâncul regiunii Amazonului columbian, la granița cu Peru, în timp ce transporta trupe, scrie Reuters. „Numărul exact al victimelor și cauzele accidentului nu au fost încă determinate”, a declarat el. BluRadio a citat autoritățile afirmând că la bord se aflau 110 soldați, iar prăbușirea a avut loc la doar 3 km de un centru urban. „Sper că nu există decese în acest accident îngrozitor care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată”, a spus președintele Gustavo Petro într-o postare pe X, criticând obstacolele birocratice care au întârziat planurile sale de modernizare a armatei. „Nu voi mai acorda întârzieri; este vorba de viețile tinerilor noștri. Dacă funcționarii civili sau militari nu sunt capabili să facă față acestei provocări, trebuie înlocuiți”, a adăugat el. Avioanele Hercules C-130 au fost lansate pentru prima dată în anii 1950, iar Columbia a achiziționat primele modele la sfârșitul anilor 1960. Mai recent, unele dintre C-130-urile mai vechi au fost modernizate, cu modele mai noi trimise din SUA conform unei legi care permite transferul de echipamente militare folosite sau surplus. Detalii despre avionul implicat în accident nu sunt disponibile. La sfârșitul lunii februarie, un alt Hercules C-130 aparținând Forțelor Aeriene Boliviene s-a prăbușit în orașul populat El Alto, aproape de un bloc rezidențial. Peste 20 de persoane au murit și alte 30 au fost rănite, iar bancnotele din încărcătura avionului s-au împrăștiat în oraș, provocând ciocniri între locuitori și forțele de securitate.
Oana Ţoiu a inaugurat redeschiderea Ambasadei Columbiei la Bucureşti, după 24 de ani
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, s-a întâlnit miercuri cu omologul său din Columbia, Rosa Yolanda Villavicencio Mapy, cu ocazia unei vizite oficiale la București. Aceasta a fost prima vizită bilaterală la nivel de miniștri de Externe din 1994. Cel mai important punct al întâlnirii a vizat discuțiile despre redeschiderea Ambasadei Republicii Columbia în România, după o pauză de 24 de ani. Cei doi miniștri au avut consultări politice și au semnat o declarație de intenție pentru cooperare în domeniul diplomației sportive și culturale. „Prin semnarea Declaraţiei de intenţie privind promovarea culturii şi sportului pentru tineret, Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte transformarea diplomaţiei sportive într-un liant al relaţiilor bilaterale, valorificând sportul şi educaţia ca instrumente esenţiale pentru consolidarea contactelor interumane şi a schimburilor academice între tinerii din România şi Columbia”, anunță Ministerul Afacerilor Externe. Discuțiile au vizat extinderea colaborării pe mai multe planuri, inclusiv economie, comerț, securitate cibernetică, lupta împotriva criminalității organizate, digitalizare, schimbări climatice, cultură, educație și protejarea biodiversității. La inițiativa Columbiei, a fost abordat și un subiect extrem de important dar delicat: rolul femeilor în diplomație și în procesele de reconstrucție post-conflict. „Comerţul bilateral a crescut anul trecut cu 64% şi balanţa comercială pozitivă pentru România demonstrează aprecierea de care au parte serviciile şi produsele româneşti şi vedem un potenţial de creştere a comerţului bilateral şi în baza unor produse care nu au echivalent local, dar au o cerere mare, precum cafea şi cacao. România va avea o preocupare crescută în dezvoltarea relaţiilor cu America Latină, iar Columbia vede, de asemenea, în România un partener important în interiorul UE. Vom construi prin relaţia bilaterală şi punţi mai puternice între continentele noastre. Am discutat aplicat despre traficul de droguri, combaterea crimei organizate şi întărirea colaborării interinstituţionale la nivel internaţional pentru a combate acest fenomen atât de periculos pentru tinerii noştri”, a scris Țoiu pe Facebook. „Această zi marchează un nou capitol în relaţiile noastre. Redeschiderea ambasadei la Bucureşti este un pas strategic pentru Columbia în Europa de Est şi o dovadă a angajamentului nostru de a consolida legăturile cu România. Pentru noi, România este un partener de încredere în interiorul Uniunii Europene şi o voce importantă care ne sprijină în procesele noastre de modernizare şi integrare internaţională”, a declarat ministrul columbian, referitor la importanța reluării prezenței diplomatice la București. Oana Țoiu a transmis că România va susține în continuare cooperarea dintre Uniunea Europeană și Columbia. Ea a felicitat țara pentru organizarea Summit-ului UE-CELAC din noiembrie 2025. În plus, în cadrul discuțiilor, a fost reconfirmat sprijinul Columbiei pentru aderarea României la OCDE. Au fost discutate și progresele României în evaluarea politicilor privind cooperarea fiscală internațională.
Gustavo Petro avertizează asupra amenințării reale a unei acțiuni militare americane împotriva Columbiei
Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat pentru BBC că percepe o „amenințare reală” a unei acțiuni militare din partea Statelor Unite asupra țării sale. El a acuzat SUA că tratează alte state ca pe un „imperiu” american și a făcut referire la recentele amenințări ale lui Donald Trump la adresa Columbiei. Gustavo Petro a spus că, dacă SUA continuă pe acest drum, riscă să devină „izolate de lume”, în loc să „domine lumea”. Președintele columbian a criticat și agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE), spunând că se comportă ca niște „brigăzi naziste”. El a spus că agenția a ajuns la punctul „în care nu mai persecută doar latino-americanii pe străzi, ceea ce pentru noi este un afront, ci ucide și cetățeni ai Statelor Unite”. Gustavo Petro a discutat telefonic miercuri cu Donald Trump timp de aproape o oră despre „traficul de droguri din Columbia” și poziția Columbiei față de Venezuela și față de SUA în America Latină. După apel, Donald Trump a spus că se va întâlni cu Gustavo Petro la Casa Albă „în viitorul apropiat” și a numit convorbirea o „mare onoare”. În ciuda acestei discuții, Gustavo Petro a declarat joi pentru BBC că relațiile nu s-au îmbunătățit semnificativ. El a adus critici la adresa acțiunilor recente ale Statelor Unite în Venezuela și a spus că Washingtonul caută războaie pentru „petrol și cărbune”. „Problema Venezuelei este despre asta”, a afirmat Gustavo Petro. Referitor la o posibilă apărare în cazul unui atac american, Petro a spus că ar „prefera să fie vorba de dialog” și a explicat că Columbia se bazează pe teritoriul său și pe masele populației, nu pe armament sau apărare antiaeriană sofisticată. „Istoria Columbiei arată cum a răspuns la armate mari”, a adăugat el. „Nu este vorba despre confruntarea unei armate mari cu arme pe care nu le avem. Nici măcar nu avem apărare antiaeriană. În schimb, ne bazăm pe mase, pe munții și junglele noastre, așa cum am făcut-o întotdeauna.”, a mai spus acesta. Gustavo Petro a spus că Venezuela „a fost mult timp supusă interferențelor diferitelor agenții de informații”, adăugând că, deși astfel de agenții aveau permisiunea de a opera în Columbia, aceasta era exclusiv pentru a combate traficul de droguri. El a denunțat încercările a ceea ce a numit a fi alte „operațiuni secrete” în Columbia. Nu a comentat direct când a fost întrebat dacă se teme că CIA ar putea desfășura operațiuni secrete similare cu acțiunile lor din Venezuela în Columbia sau dacă se teme că propriul său guvern sau cercurile sale interne ar putea avea informatori. Nicolás Maduro a fost capturat de Delta Force a armatei americane, principala unitate antiteroristă a armatei, după ce o sursă CIA din guvernul venezuelean a ajutat SUA să-i urmărească locația.
Trump îl invită pe președintele Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă după amenințări militare
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat miercuri că se fac aranjamente pentru o vizită a președintelui Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă, după o convorbire telefonică între cei doi lideri. Anunțul a venit la câteva zile după ce președintele Donald Trump a amenințat Columbia cu acțiuni militare, relatează Reuters. Trump și Gustavo Petro au purtat acum și prima lor discuție directă de la revenirea în funcție a președintelui american în ianuarie 2025. Donald Trump a acuzat conducerea columbiană că permite traficul de cocaină către SUA și a impus sancțiuni președintelui, deși, conform informațiilor, conversația telefonică a fost una bună. „A fost o mare onoare să vorbesc cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, care m-a sunat pentru a-mi explica situația drogurilor și alte neînțelegeri pe care le-am avut. Am apreciat apelul și tonul său și aștept cu nerăbdare să îl întâlnesc în viitorul apropiat”, a scris Trump pe rețelele de socializare. Donald Trump a precizat că „se fac aranjamente” pentru ca întâlnirea să aibă loc la Washington, fără a anunța o dată exactă. În timpul convorbirii, Gustavo Petro a menționat că a cerut reluarea dialogului între cele două state și a spus că este nevoie de o comunicare mai deschisă. „Am vorbit la telefon pentru prima dată de când a devenit președinte”, a spus Gustavo Petro susținătorilor în Bogota, adăugând că apelul a fost respectuos. Această invitație vine după amenințările lui Trump privind posibilitatea unei intervenții militare, lansate în contextul unei operațiuni americane în Venezuela.
Președintele Columbiei cheamă oameni la proteste după escaladarea tensiunilor cu administrația Trump
Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a făcut un apel public către populație să iasă în stradă miercuri la ora 16:00 în piețele publice din întreaga țară pentru a-și arăta indignarea față de declarațiile recente ale administrației Trump și pentru a „apăra suveranitatea națională”, a anunțat liderul pe rețelele sociale. Petro, primul lider de stânga al Columbiei, se află într-o confruntare verbală acută cu Trump după o serie de evoluții care au amplificat tensiunile regionale, scrie Al Jazeera. Conflictul a degenerat după operațiunea militară a Statelor Unite din Venezuela, în timpul căreia liderul venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat, ceea ce Petro a criticat vehement drept o încălcare gravă a suveranității statelor latino-americane. Trump l-a catalogat pe Petro drept „lunatic” și „lider internațional al drogurilor”, iar tensiunile au inclus și sancțiuni financiare și revocarea vizelor oficiale pentru Petro și colaboratorii săi din partea Statelor Unite. Petro a respins acuzațiile legate de implicarea sa în traficul de droguri și a subliniat că este hotărât să apere suveranitatea Colombiei în fața oricăror interferențe externe. Apelul său la proteste survine pe fondul unei poziții tot mai ferme prin care încearcă să mobilizeze sprijinul intern, în timp ce păstrează colaborarea cu partenerii externi în domeniul securității și combaterii traficului de droguri.
Prima sarcină obținută cu ajutorul AI și al roboților
Rezultatul experimental este descris în revista The Lancet și se limitează la un singur caz, dar demonstrează fezabilitatea tehnicii în cazurile de infertilitate masculină datorată unui număr foarte mic de spermatozoizi (azoospermie). Cercetarea a fost făcută în Statele Unite, la Centrul de Fertilitate al Universității Columbia, condus de Zev Williams, cu coordonarea lui Hemant Suryawanshi. „Echipa noastră include experți în tehnici avansate de imagistică, microfluidică și endocrinologie reproductivă pentru a aborda fiecare etapă necesară pentru a găsi și izola spermatozoizii rari”, notează Suryawanshi, primul autor al articolului. „O probă de spermă poate părea complet normală, dar când o privești la microscop, nu găsești decât o mare de resturi celulare, fără spermatozoizi vizibili”, spune Williams, autorul principal al studiului. Multor cupluri cu infertilitate masculină li se spune că au șanse mici Din această cauză, adaugă el, „multor cupluri cu infertilitate masculină li se spune că au șanse mici de a avea un copil biologic”. Pentru a depăși acest obstacol, a fost dezvoltată o metodă numită Star (Sperm Tracking and Recovery), care combinează mai multe tehnologii pentru a identifica și recupera spermatozoizi de la bărbații cu azoospermie. Mai precis, metoda folosește tehnologia de analiză a imaginilor de mare putere, capabilă să captureze peste 8 milioane de imagini în mai puțin de o oră. Apoi, intră în joc sistemul de inteligență artificială, antrenat să recunoască spermatozoizii viabili. Odată identificați, aceștia sunt direcționați într-un cip cu canale mai subțiri decât un fir de păr și, în câteva milisecunde, un robot extrage cu delicatețe spermatozoizii, care pot fi folosiți pentru a obține un embrion sau păstrați la temperaturi foarte scăzute pentru a fi folosiți în viitor. Tehnica a fost testată pe un cuplu care încerca să aibă un copil de 19 ani. Femeia în vârstă de 37 de ani a fost supusă la 11 cicluri de stimulare ovariană în vederea fertilizării asistate, dar fără succes. Bărbatul în vârstă de 39 de ani avea o problemă gravă de azoospermie. Lucrând pe proba de spermă, sistemul Star a scanat 2,5 milioane de imagini, identificând doi spermatozoizi viabili, care au fost apoi folosiți pentru a obține doi embrioni și a iniția sarcina. Un singur spermatozoid, suficient pentru a crea un embrion „Un singur spermatozoid sănătos este suficient pentru a crea un embrion”, comentează Williams. La 13 zile după transfer, femeia a avut primul test de sarcină pozitiv, care a progresat până la o sarcină clinică confirmată. La 8 săptămâni de gestație, pacienta a trecut la îngrijire obstetrică, ecografia arătând o dezvoltare fetală normală și o frecvență cardiacă de 172 bătăi pe minut. Următorul pas va fi verificarea validității acestei tehnici într-un număr mai mare de cazuri, iar studiile clinice pentru evaluarea eficacității sale au început deja.
SUA impune sancțiuni președintelui Columbiei, acuzându-l de implicare în traficul de droguri
Potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, citat de Reuters, Petro este acuzat că „a permis cartelurilor de droguri să prospere” și că sub conducerea sa producția de cocaină a atins „cel mai ridicat nivel din ultimele decenii”, alimentând piața americană. „De când Gustavo Petro a venit la putere, producția de cocaină în Columbia a explodat, inundând Statele Unite și otrăvind americanii. Președintele Donald Trump ia astăzi măsuri ferme pentru a proteja națiunea noastră și a transmite un mesaj clar: nu vom tolera traficul de droguri pe teritoriul american”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. Sancțiunile, care vizează și soția și fiul lui Petro, precum și ministrul de Interne Armando Benedetti, permit Washingtonului să blocheze activele acestora și să le interzică accesul pe teritoriul Statelor Unite. Președintele columbian a reacționat rapid, declarând pe platforma X, că va lupta împotriva acestei decizii și a angajat un avocat american pentru a o contesta. „Am luptat împotriva traficului de droguri timp de decenii – și eficient. Acum, măsura vine din partea aceleiași societăți pe care am ajutat-o să reducă consumul de cocaină. O adevărată paradoxală ironie, dar nu facem niciun pas înapoi și nu vom îngenunchea”, a scris Petro. Tensiuni în creștere Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat constant în ultimele luni, după ce președintele american Donald Trump a acuzat Columbia că este „complice” în comerțul global cu droguri și a amenințat cu sancțiuni economice și majorări de tarife. Săptămâna trecută, Trump a anunțat suspendarea „tuturor finanțărilor” către Columbia, iar în septembrie, după Adunarea Generală a ONU, Departamentul de Stat i-a revocat viza președintelui Petro. Tensiunile s-au amplificat și în contextul loviturilor militare americane asupra unor nave suspectate că transportau droguri în Marea Caraibilor, acțiuni criticate vehement de Petro, care a acuzat Washingtonul de „crime împotriva columbienilor nevinovați”. Decizia de a sancționa un șef de stat aflat în funcție este una extrem de rară. Petro se alătură astfel unei liste restrânse care include liderii Rusia, Venezuela și Coreea de Nord. De la preluarea mandatului, Petro a promis o strategie de „pace totală” și o reformă amplă în regiunile producătoare de coca, însă rezultatele s-au dovedit limitate. Producția de droguri a continuat să crească, iar Washingtonul consideră că actualul guvern de la Bogota a eșuat în combaterea rețelelor de trafic.
SUA îl sancționează pe președintele Columbiei, considerat vinovat de explozia producției de droguri. Liderii columbieni: Plecați acasă, gringos! Nu stăm în genunchi!
Scott Bessent, secretarul Trezoreriei din SUA, a anunțat că SUA au impus sancțiuni președintelui Columbiei, Gustavo Petro, și a familiei sale. Administrația Trump îl acuză pe președintele columbian că de când a ajuns la putere, producția de cocaină a explodat la nivel record. Secretarul mai acuză că președintele columbian a permis cartelurilor de droguri să prospere și că nu a făcut nimic pentru a le opri. Au fost vizați și miniștri din guvernul Columbiei. „De când președintele Gustavo Petro a ajuns la putere, producția de cocaină din Columbia a explodat la niveluri record, inundând Statele Unite și otrăvind americanii cu droguri. Președintele Petro a permis cartelurilor de droguri să prospere și a refuzat să oprească această activitate. Astăzi, președintele Trump ia măsuri ferme pentru a proteja națiunea noastră și pentru a clarifica faptul că nu vom tolera traficul de droguri în țara noastră.” Reacții din Columbia Unul dintre demnitarii columbieni sancționați a reacționat și a criticat SUA: „Gringos, duceți-vă acasă” Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a emis vineri un răspuns la știrea că el și familia sa au fost incluși pe lista de sancțiuni a SUA: „Niciun pas înapoi și niciodată în genunchi”, a spus președintele, care se apără că a combătut traficul de droguri în țara sa. „Soția mea, copiii mei și cu mine am fost plasați pe lista OFAC. Avocatul meu va fi Dany Kovalik din Statele Unite.Combaterea eficientă a traficului de droguri timp de decenii îmi aduce susținere din partea societății pe care am ajutat-o atât de mult să oprească consumul de cocaină. Un paradox destul de mare, dar fără niciun pas înapoi și niciodată în genunchi,”, a mai spus președintele columbian. În februarie 2025, președintele columbian a sugerat că ar susține legalizarea consumului de cocaină, declarând că „nu este mai periculoasă decât whisky-ul”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Președintele Columbiei susține legalizarea cocainei, un DROG periculos care provoacă mii de decese anual: „Nu este mai periculoasă decât whisky-ul” Donald Trump îl ACUZĂ pe președintele Columbiei: „Ești un lider al drogurilor ilegale care încurajează producția masivă în Columbia”
Fostul preşedinte al Columbiei, Alvaro Uribe, a fost condamnat la 12 ani de arest la domiciliu
Judecătoarea Sandra Heredia a stabilit că Uribe, în vârstă de 73 de ani, a încercat să influenţeze declaraţiile a trei foşti membri ai unor grupări paramilitare. Cazul s-a petrecut pe fondul unei anchete lansate de senatorul Ivan Cepeda asupra legăturilor lui Uribe cu grupări paramilitare. Pe lângă pedeapsa de 12 de ani de arest la domiciliu, Uribe a primit o interdicţie de a ocupa funcţii publice timp de opt ani şi a fost amendat cu aproximativ 776.000 de dolari. Uribe a negat orice vină, calificând procesul drept o formă de „persecuţie politică” şi anunţând că va contesta decizia. Instanţa de apel are termen până la începutul lunii octombrie pentru a emite o hotărâre, care poate fi ulterior atacată şi la Curtea Supremă a Columbiei. Cazul a început în 2012, când Uribe a intentat un proces pentru calomnie împotriva senatorului Cepeda. Însă Curtea Supremă, în 2018, a respins acuzaţiile împotriva lui Cepeda. Álvaro Uribe a fost preşedintele Columbiei între 2002 şi 2010, o perioadă în care armata a obţinut succese importante împotriva gherilei Forţele Armate Revoluţionare ale Columbiei (FARC), iar peste 13.000 de combatanţi au depus armele în urma unor negocieri.