Vânzările de vaccinuri scad. Moderna își reduce estimările și anunță concedieri
Moderna a anunțat vineri că își reduce estimarea superioară a veniturilor pentru 2025 cu 300 de milioane de dolari, din cauza amânării livrărilor de vaccinuri anti-Covid către Marea Britanie. Totuși, Moderna a depășit așteptările Wall Street în al doilea trimestru, raportând venituri de 142 milioane de dolari, peste estimările inițiale, de 113 milioane. „Este doar o modificare de calendar. Livrările vor fi mutate din anul nostru fiscal în anul lor fiscal, pentru a acoperi campania de rapel din primăvara viitoare”, a declarat Jamey Mock, directorul financiar al Moderna, citat de CNBC. Compania a înregistrat o pierdere netă de 2,13 dolari/acțiune, 825 milioane de dolari în total, mai mică decât pierderea anticipată de analiști, de 2,97 USD/acțiune. Majoritatea veniturilor din trimestrul al doilea au provenit din vaccinul Covid, care a generat 114 milioane de dolari, mult peste așteptări. În paralel, Moderna a anunțat concedierea a 10% din angajați, continuând eforturile de reducere a costurilor. Jamey Mock a precizat că aceste măsuri au avut un impact pozitiv asupra performanței financiare: „Cheltuielile operaționale au scăzut cu 27%, la 1,1 miliarde de dolari. Aici se vede adevărata schimbare”. Imediat după aceste anunțuri, acțiunile companiei au scăzut cu peste 4% în tranzacțiile premergătoare bursei de vineri.
Firmele românești de IT fac concedieri masive, pentru a supraviețui din punct de vedere financiar
Piața IT din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar noile măsuri fiscale anunțate de Guvern – chiar dacă necesare în contextul consolidării bugetare – sporesc presiunea pe un sector deja afectat. În acest context, jucătorii din această industrie vorbesc despre o dublă provocare: scăderea cererii și creșterea poverii fiscale. Specialiștii companiei românești Oves Enterprise* spun că scăderea cererii la nivel global, accentuată de restructurările din marile companii de tehnologie, afectează lanțul de aprovizionare cu proiecte și avertizează asupra faptului că tot mai multe firme reduc echipe, mențin doar proiectele „Tot spun de luni bune că scăderea cererii în IT nu se va opri la granițele SUA. A început acolo, dar întotdeauna ajunge și la noi, cu un decalaj de câteva luni. Diferența e că, în România, am adăugat și o presiune fiscală suplimentară, care duce la o instabilitate greu de gestionat, chiar și într-un sector tradițional solid”, spune Mihai Filip, CEO al OVES Enterprise, citat de stiripesurse.ro. Creșterea globală a cheltuielilor IT a fost revizuită în scădere, la un interval de 5–9% pentru 2025, sub prognozele inițiale, Conform unei analize IDC. În paralel, Accelerance estimează o reducere medie a tarifelor de outsourcing cu până la 16% în Asia de Sud-Est și 9% în Europa de Est, în contextul unei presiuni accentuate asupra prețurilor, generate de bugete reduse și adopția accelerată a automatizărilor și AI-ului. Profitul s-a redus considerabil pentru o mare parte din firmele mici și medii din IT, din cauza creșterii costurilor operaționale și a concurenței agresive din țări precum India. Astfel, în lipsa unor proiecte noi sau a unei diversificări rapide a portofoliului, multe dintre aceste companii riscă închiderea. Iar contextul actual este cu atât mai dificil cu cât multe corporații preferă să își internalizeze echipele de dezvoltare pentru a-și ține costurile sub control. „Vedem cum multe firme se luptă să mențină proiectele existente, iar ideea de a începe unele noi pare aproape imposibilă. Într-o piață în care marile companii anunță concedieri în masă, recrutarea sau diversificarea devin cuvinte goale. Toată lumea apasă frâna, așteaptă, taie bugete și speră să treacă mai repede perioada asta”, a adăugat Mihai Filip. Freelancerii și antreprenorii din IT sunt blocați între taxe mari și tarife înghețate La nivel local, impactul este resimțit și mai puternic de freelanceri și antreprenorii din IT, care activează prin PFA sau microîntreprinderi, mai ales că modificările recente ale regimului fiscal reduc venitul disponibil, fără ca specialiștii să poată ajusta corespunzător tarifele practicate. Aceștia ar trebui să își crească tarifele, dar contextul nu le permite acest lucru, susține CEO-ul OVES Enterprise. Cele mai multe companii nu sunt dispuse să accepte rate-uri mai mari, iar asta duce la o stagnare a tarifelor și, deci, la o scădere a atractivității acestui model de colaborare. „Pentru cei care nu sunt angajați, ci lucrează pe forme independente, situația e și mai complicată. Cheltuielile cresc, taxele cresc, dar rate-urile rămân blocate. Nu pentru că nu ar vrea ei să ceară mai mult, ci pentru că riscul de a pierde proiectul e prea mare. Într-un climat în care ai de ales între un tarif prea mic și deloc, mulți preferă să rămână pe loc, chiar dacă la final de lună banii nu mai ajung”, subliniază Filip. Iar multe dintre companiile mici și mijlocii, care în mod tradițional alimentau ecosistemul tehnologic prin subcontractare, au început să reducă personalul sau să înghețe investițiile. Lipsa unei perspective clare asupra fiscalității pe termen mediu determină o amânare generalizată a deciziilor strategice, în timp ce reconfigurările interne, inclusiv mutarea unor funcții în afara țării, devin din ce în ce mai des întâlnite în încercarea de a păstra profitabilitatea. Totuși, România continuă să fie o piață atractivă pentru investitorii care caută un echilibru între costuri și competențe, dar avantajele competitive pot fi ușor pierdute în lipsa unui cadru fiscal predictibil și a unor politici de susținere coerente, mai scrie sursa citată. Și, pentru a traversa această etapă critică, este esențial ca sectorul să-și consolideze reziliența, să-și diversifice sursele de venit și să investească în proiecte care pot genera valoare adăugată reală, chiar și într-un context economic tensionat. Există semnale pozitive pentru finalul anului, potrivit reprezentanților OVES Enterprise, deoarece multe proiecte aflate în așteptare vor fi reluate în ultimul trimestru, iar companiile vor fi nevoite să reînceapă livrările. Mai mult, soluțiile de optimizare și o eficiență crescută vor deveni priorități, iar piața își va regăsi treptat echilibrul – cu condiția ca decidenții să comunice transparent și realist perspectivele economice. O abordare transparentă și predictibilă poate contribui la stabilizarea așteptărilor și la recâștigarea încrederii, în rândul investitorilor, dar și al profesioniștilor care aleg să rămână activi în România. *OVES Enterprise este o companie românească de dezvoltare de software, cu expertiză în crearea de soluții software complexe și inovații AI destinate industriilor aerospațiale, de apărare și de securitate cibernetică, înființată în 2015 la Cluj-Napoca. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock
Criza din IT-ul românesc: concedieri masive, dar și proiecte înghețate în 2025
Industria IT din România, considerată mult timp un pilon de stabilitate economică, traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu. Scăderea cererii globale, amplificată de restructurările din marile companii internaționale de tehnologie, a ajuns și pe piața locală. În plus, noile măsuri fiscale adoptate de Guvern, menite să consolideze bugetul de stat, pun presiune suplimentară pe un sector deja vulnerabilizat. Potrivit unei analize realizate de OVES Enterprise, multe firme reduc personalul, taie bugete și mențin doar proiectele considerate critice. „Ceea ce a început în SUA, prin diminuarea cererii de servicii IT, se resimte acum cu întârziere și în România. Diferența este că la noi s-au adăugat și schimbări fiscale care fac mediul și mai instabil”, explică Mihai Filip, CEO al companiei, potrivit Adevărul. Scăderea tarifelor și pierderea competitivității în outsourcing Conform datelor IDC, ritmul de creștere a cheltuielilor globale în IT pentru 2025 a fost revizuit la doar 5–9%, sub estimările inițiale. În același timp, Accelerance estimează o reducere a tarifelor pentru outsourcing cu până la 9% în Europa de Est, ceea ce afectează direct veniturile firmelor românești. În lipsa proiectelor noi, multe companii mici și medii riscă să închidă operațiunile, mai ales că giganții din tehnologie preferă să își internalizeze echipele pentru a reduce costurile. Pentru freelancerii și antreprenorii din IT, contextul este și mai dificil. Modificările fiscale reduc venitul disponibil, iar clienții nu acceptă majorarea tarifelor. „Specialiștii independenți sunt prinși între taxe mai mari și rate-uri înghețate. Mulți acceptă tarife mici doar ca să nu piardă proiectele”, subliniază Mihai Filip. Investiții înghețate, echipe relocate și speranțe pentru finalul anului Numeroase firme de dimensiuni medii, care alimentau ecosistemul tehnologic prin subcontractare, au înghețat investițiile și au început să relocheze funcții în afara țării pentru a menține profitabilitatea. Lipsa unei perspective clare asupra politicilor fiscale duce la amânarea deciziilor strategice, iar piața își pierde din atractivitate. Cu toate acestea, România rămâne competitivă prin nivelul de pregătire al specialiștilor și costurile mai reduse față de alte piețe. OVES Enterprise estimează că, în ultimul trimestru din 2025, o parte dintre proiectele amânate vor fi reluate, iar soluțiile de optimizare și automatizare vor redeveni prioritare. „O comunicare transparentă și predictibilă din partea autorităților poate stabiliza așteptările și reda încrederea investitorilor și a profesioniștilor IT”, concluzionează Filip. Compania clujeană OVES Enterprise, fondată în 2015, este specializată în dezvoltarea de software complex și soluții AI pentru industriile aerospațiale, de apărare și securitate cibernetică.
Concediat? Vorbește cu ChatGPT! Sfatul empatic al unui șef Xbox stârnește revoltă după valul de concedieri de la Microsoft
În plină explozie a investițiilor în inteligență artificială, Microsoft a concediat aproximativ 9.000 de angajați. Iar dacă te-ai aștepta ca liderii companiei să ofere sprijin real celor afectați, pregătește-te pentru o doză de disonanță cognitivă pe cât de tehnologică, pe atât de bizară. Un producător executiv de la Xbox, companie deținută de Microsoft, a sugerat… ca foștii angajați să își vindece rănile emoționale cu ajutorul ChatGPT. Matt Turnbull, omul din spatele acestei idei, a postat pe LinkedIn un mesaj care s-a vrut motivator, dar a sfârșit prin a fi interpretat drept una dintre cele mai „surde” reacții la criza umană declanșată de concedieri. Iar internetul n-a întârziat să reacționeze. 9.000 de oameni concediați, 80 de miliarde pentru AI Concedierile în masă vin într-un moment în care Microsoft anunță o investiție de 80 de miliarde de dolari în inteligență artificială — o mișcare văzută de unii ca o reafirmare a priorităților companiei, dar de alții ca o declarație rece: angajații pot fi înlocuiți, AI-ul e viitorul. Pe acest fundal tensionat, postarea lui Turnbull a picat ca un trăsnet. În mesajul său, acum șters, el susținea că „acestea sunt vremuri dificile și, dacă treci printr-o concediere sau te pregătești în liniște pentru una, nu ești singur și nu trebuie să treci prin asta de unul singur”. Până aici, nimic anormal. Dar imediat după, a sugerat ca oamenii să apeleze la „instrumente AI precum ChatGPT sau Copilot” pentru a-și recăpăta claritatea emoțională și încrederea. El a oferit chiar și un exemplu de prompt: „Mă confrunt cu sindromul impostorului după ce am fost concediat. Mă poți ajuta să reinterpretez această experiență într-un mod care să-mi amintească de ce sunt bun?” Reacțiile? Furia internetului n-a întârziat. Un comentator a ironizat pe X spunând: „Sezonul nou din Severance e incredibil de bun”. Altul, mai tranșant, a scris pe Reddit: „Oricine sugerează cuiva concediat să vorbească cu un chatbot pentru terapie e nebun”. Un utilizator a concluzionat sec: „Cea mai lipsită de empatie și crudă reacție pe care am văzut-o vreodată din partea unui angajat Xbox”. Problema nu este doar lipsa de empatie, ci și simbolismul propunerii. Compania care i-a concediat le sugerează să vorbească… cu un produs al companiei. E ca și cum un medic ți-ar scoate un organ vital, apoi ți-ar recomanda să te consolezi cu broșura publicitară a clinicii. Sugestia lui Turnbull a fost percepută nu doar ca o gafă, ci ca o formă de deturnare a responsabilității. În loc să existe consiliere psihologică, pachete de suport emoțional sau sprijin real în tranziția profesională, li se oferă foștilor angajați o conversație cu un algoritm. Este adevărat că inteligența artificială poate fi utilă în redactarea CV-urilor sau în simularea unor interviuri de angajare. Dar când AI-ul este prezentat ca sprijin emoțional — în locul unui coleg, prieten sau psiholog — se creează o imagine distopică, în care umanitatea e outsourcing-uită către linii de cod. Mai mult, faptul că mesajul a fost șters sugerează că reacțiile negative au fost nu doar numeroase, ci și suficiente pentru a provoca o retragere rapidă. Nu este clar dacă Turnbull a fost sancționat intern, dar sentimentul general este că sfatul său n-a fost doar neinspirat, ci profund cinic. Inteligența artificială nu e empatie. Nici prieten. Poate cel mai grav aspect al întregii situații este confuzia între asistență tehnologică și sprijin emoțional real. Să-i spui cuiva concediat că un chatbot îl poate ajuta cu „claritate emoțională” e ca și cum i-ai sugera unui om în doliu să se uite la un tutorial pe YouTube în loc să meargă la un psiholog. Turnbull a insistat că intențiile sale erau bune și că „ar fi fost o greșeală să nu încerce să ofere cel mai bun sfat în contextul dat”. Dar tocmai contextul — mii de oameni lăsați fără loc de muncă de o companie care investește masiv în AI — face sfatul și mai greu de digerat. Este o lecție despre limitele tehnologiei și despre cât de periculos poate fi să înlocuiești dialogul uman cu unul artificial. ChatGPT poate oferi suport util, dar nu poate înlocui o conversație reală, empatică, umană. Nu îți poate simți frustrarea, nu îți poate înțelege experiențele personale și nu te poate consola cu sinceritate. Într-un moment în care companiile de tehnologie își schimbă strategiile și pun tot mai mult accent pe automatizare, asemenea episoade devin simptomatice. E o dovadă că, în goana după inovație, se uită un detaliu esențial: oamenii nu sunt linii de cod. Microsoft are dreptul să investească în viitorul digital, dar are și responsabilitatea de a-și trata angajații cu respect, chiar și (sau mai ales) în momentul despărțirii. Să sugerezi că AI-ul e suficient pentru a suplini sprijinul uman e mai mult decât o gafă — e o radiografie a felului în care companiile moderne privesc empatia: ca pe un task delegabil. Iar când empatia devine un prompt, pierdem cu toții ceva din umanitatea noastră.
Inevitabilul, pe cale să se producă: Microsoft plănuiește mii de concedieri, legătura cu inteligența artificială
Gigantul american Microsoft urmează să concedieze mii de angajați, în special din departamentele de vânzări, în cadrul unei reorganizări ample alimentate de investiții record în AI. Microsoft se pregătește pentru o nouă serie de disponibilizări care ar putea afecta mii de angajați, potrivit unor surse citate de Bloomberg News. O nouă rundă de concedieri la Microsoft în prag de an fiscal De această dată, vizați ar fi în special angajații din zona de vânzări, într-un efort de restructurare a forței de muncă, pe fondul direcționării resurselor către dezvoltarea capacităților în domeniul inteligenței artificiale. Informația a fost preluată de Reuters, care notează că această rundă de concedieri vine la doar câteva săptămâni după o altă serie de reduceri de personal, desfășurată în luna mai, când aproximativ 6.000 de posturi au fost eliminate. Deși Microsoft nu a emis un comunicat oficial, sursele indică faptul că noile disponibilizări ar putea fi anunțate chiar la începutul lunii iulie, imediat după încheierea exercițiului fiscal, care se finalizează pe 30 iunie. De menționat că aceste concedieri nu se vor limita exclusiv la sectorul de vânzări, iar planificarea exactă ar putea suferi modificări de ultim moment. Investiții fără precedent în AI și centre de date Reorganizarea Microsoft vine în contextul în care compania își intensifică investițiile în infrastructura destinată inteligenței artificiale. Pentru anul fiscal în curs, Microsoft a planificat cheltuieli de capital în valoare de 80 de miliarde de dolari, dintre care cea mai mare parte este direcționată către extinderea centrelor de date. Obiectivul: susținerea cererii tot mai mari pentru servicii bazate pe AI și menținerea poziției de lider în acest sector strategic. Tendința nu este singulară în industrie. CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a declarat recent că implementarea pe scară largă a agenților și instrumentelor generative de AI va duce, în timp, la reducerea personalului corporativ. Astfel, marile companii din tehnologie par să urmeze același traseu: creșterea investițiilor în automatizare și AI, în paralel cu ajustarea numărului de angajați tradiționali. În prezent, Microsoft are aproximativ 228.000 de angajați la nivel global (conform datelor din iunie 2024). Noile tăieri de personal reflectă o schimbare profundă în prioritățile companiei, care încearcă să se adapteze rapid unei piețe în care integrarea AI devine nu doar o opțiune, ci o necesitate pentru a rămâne competitivă.
Provocări majore pentru industria auto globală: Un mare producător de mașini anunță concedierea a 3.000 de lucrători pentru reducerea cheltuielilor
Printr-un plan de retructurare a afacerii în valoare de 1,9 miiarde de dolari, grupul chinez Geely Holding a anunțat reduceri de 15% din forța de muncă a producătorului de automobile suedeze Volvo. Compania trece printr-o „perioadă dificilă”, a invocat directorul executiv al companiei. Hakan Samuelsson. „Măsurile anunţate astăzi au fost decizii grele, dar sunt paşi importanţi în consolidarea şi rezilienţa Volvo Cars”, a declarat directorul într-un comunicat. De ce compania trece printr-o perioadă „dificilă”? Potrivit BBC, printre cei vizați de concedieri sunt angajații care lucrează la birou. Industria auto globală se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv cu tarifele de 25% ale președintelui american Donald Trump pe mașinile importate. Scumpirea materialelor prime din ultimii ani și încetinirea vânzărilor în Europa au afectat profiturile industriei auto. La începutul lunii mai, compania a raportat că vânzările au scăzut cu 11% raportat la nivelul din aprilie 2024. Compania Volvo Cars are sediul și birourile în Gothenburg, Suedia, precum și fabrici auto în Suedia, Belgia, China și Statele Unite. Volvo Cars are un plan ambițios: Să producă doar automobile electrice din 2030 Compania Volvo Cars a fost în ființată în anul 1927 și este una dintre cele mai cunoscute și respectate branduri auto din lume, având clienți în peste 100 de țări, potrivit site-ului oficial Volvo Cars. Între 1999 și 2010, Volvo Cars a aparținut gigantului industrial american Ford. În 2010, Ford a vândut Volvo Cars către grupul chinez Geely. Din 2021, compania și-a stabilit un obiectiv foarte ambițios: din 2030, Volvo Cars va fabrica doar automobile electrice. Însă, tarifele recente impuse pe comercializarea automobilelor electrice ar putea avea un efect descurajant. Nissan și Stellantis anunță concedieri În urma vânzărilor slabe, și producătorul auto japonez Nissan a anunţat desființarea a 11.000 de posturi la nivel global şi închiderea a şapte fabrici, ca parte a restructurării într-o perioadă de vânzări slabe. Din 2024, numărul concedierilor de la Nissan s-a ridicat la circa 20.000, reprezentând aproximativ 15% din totalul angajaţilor. De asemenea, și grupul auto Stellantis a anunțat în aprilie că va concedia temporar 900 de angajaţi din cinci fabrici din Statele Unite. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: Unde se află cel mai vechi VOLVO din România. Proprietar: „Există exemplare cu 4 milioane de kilometri la bord”
Nici la Intel nu mai ești în siguranță. Gigantul dă afară zeci de mii de angajați, care este motivul
Gigantul american din domeniul semiconductorilor, Intel, urmează să concedieze peste 21.000 de angajați, reprezentând aproximativ 20% din forța de muncă la nivel global, potrivit unui raport publicat de Bloomberg. Anunțul oficial este așteptat în cursul acestei săptămâni, chiar înaintea prezentării rezultatelor financiare pentru primul trimestru al anului. Aceasta ar fi una dintre cele mai ample reduceri de personal din istoria companiei, depășind deja restructurarea din august 2024, când Intel a renunțat la 15.000 de posturi. La finalul anului trecut, corporația avea aproximativ 108.900 de angajați la nivel global. Măsura vine în contextul unei schimbări majore în conducerea companiei: noul director general, Lip-Bu Tan, l-a înlocuit pe Pat Gelsinger spre finalul anului 2024 și pare hotărât să reformeze profund strategia și structura internă a Intel. Potrivit surselor citate de Bloomberg, Tan urmărește „raționalizarea conducerii și reconstruirea unei culturi centrate pe inginerie”. Scădere continuă a valorii pe bursă de la Intel și vânzarea activelor non-strategice, parte din problemă Intel se greutăți semnificative de mai mulți ani. În ultimii cinci ani, valoarea acțiunilor companiei a scăzut cu aproximativ 67%, reflectând pierderea competitivității pe o piață dominată din ce în ce mai mult de rivali precum AMD, Nvidia sau producătorii de cipuri asiatici. În încercarea de a opri declinul, noua conducere a decis să separe sau să vândă diviziile considerate „neesențiale”. Un exemplu recent este vânzarea unei participații majoritare de 51% în Altera, unitatea specializată în semiconductori programabili, către firma de investiții Silver Lake, tranzacție anunțată la începutul lunii aprilie. Restructurarea marchează, de altfel, o schimbare de strategie față de perioada conducerii lui Gelsinger, care a pariat puternic pe extinderea capacităților de producție interne. Sub conducerea lui Tan, accentul pare să se mute pe eficiență operațională și revenirea la o cultură corporativă bazată pe inovația inginerească, în detrimentul expansiunii agresive. Se conturează un impact social și economic major în contextul fragilității pieței tech Concedierile de la Intel se alătură unui val mai amplu de reduceri de personal în industria tehnologică globală. Gigantul american se află, astfel, într-un moment critic în care trebuie să-și recâștige poziția competitivă, menținând în același timp moralul intern și imaginea publică. Analiza detaliată a impactului acestor concedieri va fi probabil oferită în cadrul teleconferinței dedicate rezultatelor financiare, unde Tan va trebui să explice atât motivele deciziei, cât și viziunea pe termen lung pentru Intel. Investitorii și analiștii vor urmări, la rândul lor, cu atenție dacă aceste măsuri drastice se vor traduce printr-o redresare reală sau vor accentua incertitudinile deja existente.
Concedierile de la Google, semnele unor probleme mai grave în tech. Câți angajați ai gigantului au rămas pe drum
Google, parte a gigantului Alphabet, a anunţat noi concedieri care vizează sute de angajaţi din divizia Platforms & Devices, divizie ce include platforma Android, telefoanele Pixel şi browserul Chrome. Decizia vine la doar câteva luni după ce compania a oferit pachete de plecare voluntară angajaţilor din această unitate, confirmând astfel o tendinţă de restrângere strategică la nivelul diviziilor ce nu generează profit imediat. Directorii Google au declarat că aceste restructurări fac parte dintr-un efort mai amplu de eficientizare a operaţiunilor interne. Totuşi, disponibilizările vin pe fondul unei presiuni crescânde din partea pieţei asupra marilor companii de tehnologie, presiune care impune o redirecţionare a resurselor către zone considerate mai profitabile pe termen lung, precum inteligenţa artificială şi infrastructura de cloud. Contextul mai larg al restructurărilor din industria tech Alphabet nu este singura companie afectată. Meta, Microsoft, Apple şi Amazon au recurs la măsuri similare de reducere a personalului. De exemplu, Meta a concediat 5% dintre angajaţii cu cele mai slabe performanţe, iar Microsoft a desfiinţat 650 de posturi din divizia Xbox. Aceste mişcări arată că marii jucători din tehnologie se reorientează spre investiţii intense în AI, reducând cheltuielile pentru alte produse sau servicii care nu au înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani. Un semnal clar al acestei schimbări de direcţie este anunţul Alphabet privind alocarea unui buget de 75 de miliarde de dolari pentru cheltuieli de capital în 2025. Banii vor fi investiţi preponderent în infrastructură tehnologică, servere, centre de date şi reţele care susţin dezvoltarea inteligenţei artificiale în cadrul Google Cloud şi DeepMind. Impactul financiar şi reacţia pieţei Chiar dacă Alphabet a depăşit estimările privind câştigurile pe acţiune în luna februarie, veniturile totale, de 96,47 miliarde dolari, au fost sub estimările LSEG. Scăderea a fost atribuită în principal segmentelor de publicitate pe YouTube şi Google Search, precum şi performanţei sub aşteptări a diviziei Google Cloud. Analiştii financiari au exprimat în mod repetat rezerve privind capacitatea Google de a gestiona simultan tranziţia către AI şi menţinerea profitabilităţii diviziilor tradiţionale. Mark Shmulik de la Bernstein a avertizat că, în timp ce Google domină publicitatea digitală, compania pare vulnerabilă în faţa concurenţei din ce în ce mai puternice pe segmentul AI. Această vulnerabilitate a fost reflectată în scăderea valorii acţiunilor Alphabet, investitorii reacţionând cu prudenţă la veşti privind noile cheltuieli masive într-un context economic instabil. Concedierile din 2025 nu sunt o excepţie, ci parte a unei tendinţe globale de reevaluare a resurselor în sectorul tech. Deşi oficialii Google vorbesc despre eficienţă operaţională, realitatea este că această restructurare indică tensiuni mai adânci legate de tranziţia spre inteligenţa artificială şi costurile aferente. În următorii ani, va fi esenţial modul în care Google şi restul giganţilor tehnologici vor reuşi să-şi reconstruiască echilibrul într-o industrie aflată în plină transformare.
Un nou val de austeritate în tech: De ce contează ce știi să faci, nu ce scrie pe badge
Gigantul din Redmond pregătește o nouă rundă de disponibilizări, de data aceasta țintind nu doar angajații cu performanțe scăzute, ci și pozițiile de middle management și rolurile non-tehnice. Potrivit unor surse interne citate de Business Insider, Microsoft ar putea anunța noi concedieri chiar din luna mai, în cadrul unei strategii menite să eficientizeze structura organizațională și să crească ponderea inginerilor în raport cu managerii. Este o mișcare ce reflectă o tendință mai largă în industrie, în care companiile mari își reduc personalul administrativ pentru a pune accent pe oamenii care contribuie direct la dezvoltarea produsului. În contextul economic actual, unde fiecare dolar investit trebuie să genereze valoare, Microsoft pare să se alinieze cu deciziile luate recent și de Amazon sau Google. Span of control și PM ratio: indicatorii din spatele deciziilor Noile restructurări vin în urma unei evaluări interne care vizează optimizarea așa-numitului span of control – adică numărul de angajați care raportează la un singur manager. Cu cât acest raport este mai mic, cu atât organigrama este mai stufoasă, iar deciziile se iau mai greu. Microsoft încearcă să își simplifice lanțul de comandă, ceea ce presupune concedieri în eșalonul de mijloc. În paralel, compania e preocupată și de raportul dintre programatori și manageri de produs – cunoscut drept PM ratio. În unele echipe, acest raport este considerat prea mic, adică sunt prea mulți manageri și prea puțini oameni care scriu efectiv cod. Un exemplu concret vine din divizia de securitate condusă de Charlie Bell (fost pionier la Amazon), unde în prezent sunt 5,5 ingineri la un PM. Bell ar vrea să ajungă la 10 ingineri la un manager, un obiectiv care presupune concedieri sau redistribuiri majore. Acest tip de metrică – cunoscută la Amazon drept Builder Ratio – e considerat un indicator al eficienței operaționale, iar Microsoft pare hotărâtă să o implementeze la scară mai largă. Nu doar managerii, ci și cei cu scoruri slabe la evaluări sunt vizați La începutul anului, Microsoft a concediat în jur de 2.000 de angajați cu performanțe slabe, însă noul val de restructurări ar putea fi și mai extins. Pe lângă criteriile organizaționale, compania ia în considerare și evaluările individuale ale angajaților. Microsoft utilizează un sistem de evaluare intern denumit ManageRewards slider, care acordă scoruri de la 0 la 200, influențând direct recompensele în acțiuni și bonusuri. Scorul mediu este 100, iar sub 80 ești deja în zona de risc. Cei care au primit „Impact 80” sau mai puțin timp de doi ani consecutiv ar putea fi primii pe listă la concedieri. Aceste scoruri afectează nu doar securitatea locului de muncă, ci și proporția din pachetul financiar primit de angajat: la Impact 80, primești doar 60% din acțiunile normale și 80% din bonusul maxim. Este o metodă clară prin care Microsoft trimite semnalul că performanța individuală contează, dar și că nu mai e loc pentru roluri „de umplutură”. Ce se întâmplă la Microsoft este doar o piesă dintr-un puzzle mai mare. Industria tech a intrat într-o fază de consolidare și recalibrare, după ani de creșteri spectaculoase și angajări fără limite. Amazon, de exemplu, a adoptat deja politici prin care urmărește să crească raportul dintre ingineri și manageri, iar Google a redus deja 10% din posturile de conducere în decembrie. Noul val de concedieri nu mai este despre cost-cutting în sens tradițional, ci despre optimizare structurală. Companiile nu mai pot justifica prezența unei armate de manageri, project manageri și consultanți în jurul fiecărui produs. Codul devine noua monedă de schimb, iar „doerii” sunt mai valoroși decât „plannerii”. Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a fost dintotdeauna un susținător al culturii bazate pe livrare și inovație. Sub conducerea lui, Microsoft s-a reinventat prin investiții masive în cloud, inteligență artificială și software colaborativ. Iar acum pare să pregătească terenul pentru o nouă etapă: o companie mai suplă, mai eficientă și mai tehnologică decât managerială. În concluzie, dacă lucrezi în tech și ai un rol de suport care nu implică scriere de cod, poate e momentul să te întrebi: ce aduci concret echipei? Pentru că în noua eră a eficienței, valoarea se măsoară în rezultate tangibile, nu în prezentări PowerPoint sau ședințe interminabile.
Concedieri masive la Arad, după ce o fabrică cu tradiție se va închide. Sute de oameni rămân fără job-uri
Fabrica de vagoane marfă Astra Rail Industries din Arad își va închide activitatea. Din vară, aproape 700 de angajaţi îşi vor pierde locul de muncă. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Arad a fost notificată, luni, că 699 de angajaţi vor fi afectaţi de concedierile colective de la fabrica de vagoane marfă a companiei americane Greenbrier, care a anunţat că îşi închide activitatea din judeţ. Provocările dificile şi accelerate de pe piaţa locală, motivul închiderii fabricii Astra Rail Industries „AJOFM Arad a primit, astăzi (luni – n.r.), o notificare de concediere colectivă din partea unei companii de fabricare material rulant. Vor fi afectaţi 699 de salariaţi din totalul de 777 câţi sunt la filiala din judeţul Arad”, a declarat, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Mihaela Jude. Procedura de concediere colectivă va începe la sfârşitul lunii iunie. Încetarea producției de la Arad are ca motiv provocările dificile şi accelerate de pe piaţa locală, conform unui comunicat. „Greenbrier România va continua să îşi consolideze operaţiunile de producţie la fabricile din Caracal şi Drobeta Turnu Severin. Această realiniere strategică întăreşte angajamentul pe termen lung al Greenbrier faţă de linia de producţie de vagoane din România. Compania intenţionează să continue să investească în aceste unităţi de lucru pentru a sprijini dezvoltarea acestora pe termen lung. Comenzile existente vor fi onorate din aceste locaţii, iar strategiile de achiziţii şi logistică vor fi ajustate în funcţie de necesităţi. Greenbier apreciază profund istoria îndelugată a producţiei de vagoane din Arad şi dedicarea forţei de muncă”, se menţionează în comunicat. Fabrica Greenbrier Romanias Arad s-a concentrat pe producția de vagoane de marfă, de călători și motoare În acest context, compania a anunţat că va coopera îndeaproape cu sindicatele şi cu comunitatea locală, pentru a oferi sprijin angajaţilor afectaţi, pe parcursul acestui proces de tranziţie, precizează Radio România Actualități. Compania intenţionează să-și continue producţia în fabricile Romvag, din Caracal, şi Meva, din Drobeta-Turnu Severin. Fabrica de vagoane marfa din Arad are o tradiţie de peste 120 de ani. Înfiinţată pe baza fostei uzine MARTA, ridicată în 1905, unitatea a fost prima fabrică de automobile de pe actualul teritoriu al României, iar din 1921 s-a specializat exclusiv în producţia de vagoane. Pe parcursul a peste 120 de ani, au fost produse peste 250.000 de vagoane, ceea ce reprezintă 25 la sută din întreaga producție a companiei. Cu Arad ca bază, vagoanele sale au ajuns în peste 35 de țări din întreaga lume. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Compania Astra Rail va face peste o mie de angajări în Arad, Caracal și Drobeta-Turnu Severin Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele