Etichetă: concedieri

Reforma lui Bolojan. Câți angajați vor fi concediați din Municipiul Cluj-Napoca. Datele prezentate de Guvern

„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe acest cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a spus Bolojan în conferința din acestă dimineață. Guvernul a trimis apoi către presă o simulare cu reformele propuse pentru fiecare județ, dar și localitate din țară. Conform datelor analizate pentru municipiul Cluj-Napoca, unul dintre cele mai mari orașe din țară, se conturează o imagine clară a impactului pe care l-ar putea avea reforma. Situația actuală la Cluj-Napoca Populație UAT: 327.091 locuitori Nr. maxim de posturi conform legislației (OUG 63/2010): 800 Total actual de posturi: 1.200 Posturi ocupate: 961 Din aceste posturi, se disting următoarele categorii: 63 pentru evidența populației, 327 pentru poliția locală (în funcție de norma de 1 polițist la 1.200 locuitori, necesarul ar fi de 273), 10 pentru implementarea proiectelor europene, posturi alocate pentru șoferi de microbuze școlare și pentru perioada de post-implementare a proiectelor europene (în prezent, zero). Impactul reducerilor simulate Reducere cu 40%: 786 de posturi (diferență față de ocupate: -135) Reducere cu 45%: 746 de posturi (diferență față de ocupate: -175) Astfel, chiar și în scenariul mai blând (40%), municipiul Cluj-Napoca ar fi obligat să reducă peste 130 de posturi din aparatul administrativ. Situația la nivelul Consiliului  Județean Consiliul Județean Cluj Populație arondată: 744.031 locuitori Nr. maxim posturi conform legislației: 698 Total actual posturi: 758 Posturi ocupate: 585 Reducere cu 40%: 479 (diferență: -106) Reducere cu 45%: 444 (diferență: -141) Declarațiile premierului Ilie Bolojan În prezentarea publică a reformei, Bolojan a explicat că problema nu privește doar marile municipii, ci întreaga țară, unde administrațiile locale au devenit, în multe cazuri, consumatoare nete de resurse publice. „Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația în care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a spus Bolojan. Premierul a subliniat că reforma este inevitabilă, întrucât multe primării nu reușesc să își acopere nici măcar salariile din veniturile proprii: „Pe partea de administraţie publică locală, reforma este absolut necesară. În multe locuri, primăriile nu-şi pot suporta cheltuielile de personal din veniturile proprii, iar acestea sunt asigurate de la bugetul de stat. În situaţiile în care o primărie nu-şi poate acoperi nici măcar salariile, înseamnă că ea există pentru angajaţii ei, nu pentru cetăţeni.”

Guvernul Bolojan pregătește reforma companiilor de stat. Vor fi concedieri și tăieri de salarii, dar și mai puţini şefi

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan pregătește reforma companiilor de stat, în urma căreia vor fi concedieri și tăieri de salarii, dar și mai puţini şefi, conform unui proiect pus în dezbatere publică. De exemplu, la companiile cu un singur sistem de conducere, precum Poșta Română, supervizată de Consiliu de Administraţie, numărul membrilor va fi redus la cel mult trei, față de şapte câți permite legea în prezent. Apoi, la companiile cu dublu sistem de conducere, Directorat plus Consiliu de Supraveghere, cazul Hidroelectrica, vor fi plătite maximum cinci persoane, faţă de 12 acum. Proiectul de lege limitează salariile acestora la cel mult dublul mediei salariale din domeniul lor de activitate față de trei ori, iar cei care refuză noile condiții vor fi revocați din funcţie, fără compensaţii financiare. Membrii conducerii vor fi selectați în următorul mandat de firme specializate de recrutări, iar performanța va fi măsurată prin rezultate financiare ale companiilor. De asemenea, reforma vizează și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cea de reglementare a pieţei energiei şi a comunicaţiilor, potrivit Observator TV. Aici, salariile angajaţilor şi ale şefilor vor scădea cu 30%, iar posturile neocupate vor fi şterse din organigrame şi vor urma şi concedieri între 10-30% din personal. ASF are 500 de angajați, iar președintele câștigă acum 61.000 lei pe lună, dar salariul său va fi redus cu peste 18.000 de lei. La rândul său, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are peste 300 de angajați, iar șeful instituţiei este plătit acum cu 75.000 lei, dar va pierde peste 22.000 de lei.

Inteligența artificială a dus la concedierea a 200 de angajați la una dintre marile corporații din Ungaria. Compania anunță din nou restructurări

Grupul ungar Docler-Byborg a început reducerea cu 200 de angajați la sediul din Budapesta, ca parte a unei strategii de automatizare și digitalizare bazată pe inteligența artificială. Schimbările fac parte dintr-un proces amplu de restructurare, care include și închiderea portalului de știri Frisshírek după înlocuirea jurnaliștilor cu AI. Compania ungară Docler-Byborg, controlată de antreprenorul György Gattyán, a anunțat o reducere semnificativă a forței de muncă, concediind 200 de angajați de la biroul din Budapesta. Decizia face parte dintr-un „proces inevitabil de reorganizare”, care vizează adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale și automatizarea proceselor interne, au transmis reprezentanții grupului într-un comunicat citat de presa locală. O mișcare greșită În luna ianuarie, portalul de știri Frisshírek, deținut tot de grupul Docler-Byborg, a trecut printr-un experiment controversat: înlocuirea aproape completă a jurnaliștilor cu editori de text automatizați, alimentați de inteligența artificială. În urma acestei decizii, conținutul generat automat nu a convins publicul, iar portalul a fost închis ulterior. Potrivit declarației oficiale, grupul recunoaște „mediul economic internațional negativ și oportunitățile de piață în scădere”, ceea ce a determinat accelerarea transformării digitale. „Grupul de companii a început deja să exploateze și să implementeze oportunitățile oferite de digitalizare și inteligența artificială în procesele de afaceri ale companiei”, se arată în comunicat. Urmează un nou val de concedieri Șeful departamentului de comunicare al Docler Group, Tamás Nemes, a precizat că angajatorul a informat deja agenția de ocupare a forței de muncă de stat cu privire la decizia de concediere a celor 200 de persoane. Prima rundă de notificări verbale și scrise a fost transmisă angajaților marți, iar procesul de concediere este estimat să se încheie în toamnă. Pe lângă Budapesta, Docler-Byborg își restructurează și operațiunile din Luxemburg, integrând inteligența artificială pentru a automatiza fluxurile de lucru, ceea ce va duce la noi concedieri.

Vânzările de vaccinuri scad. Moderna își reduce estimările și anunță concedieri

Moderna a anunțat vineri că își reduce estimarea superioară a veniturilor pentru 2025 cu 300 de milioane de dolari, din cauza amânării livrărilor de vaccinuri anti-Covid către Marea Britanie. Totuși, Moderna a depășit așteptările Wall Street în al doilea trimestru, raportând venituri de 142 milioane de dolari, peste estimările inițiale, de 113 milioane. „Este doar o modificare de calendar. Livrările vor fi mutate din anul nostru fiscal în anul lor fiscal, pentru a acoperi campania de rapel din primăvara viitoare”, a declarat Jamey Mock, directorul financiar al Moderna, citat de CNBC. Compania a înregistrat o pierdere netă de 2,13 dolari/acțiune, 825 milioane de dolari în total, mai mică decât pierderea anticipată de analiști, de 2,97 USD/acțiune. Majoritatea veniturilor din trimestrul al doilea au provenit din vaccinul Covid, care a generat 114 milioane de dolari, mult peste așteptări. În paralel, Moderna a anunțat concedierea a 10% din angajați, continuând eforturile de reducere a costurilor. Jamey Mock a precizat că aceste măsuri au avut un impact pozitiv asupra performanței financiare: „Cheltuielile operaționale au scăzut cu 27%, la 1,1 miliarde de dolari. Aici se vede adevărata schimbare”. Imediat după aceste anunțuri, acțiunile companiei au scăzut cu peste 4% în tranzacțiile premergătoare bursei de vineri.

Firmele românești de IT fac concedieri masive, pentru a supraviețui din punct de vedere financiar

Piața IT din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar noile măsuri fiscale anunțate de Guvern – chiar dacă necesare în contextul consolidării bugetare – sporesc presiunea pe un sector deja afectat. În acest context, jucătorii din această industrie vorbesc despre o dublă provocare: scăderea cererii și creșterea poverii fiscale. Specialiștii companiei românești Oves Enterprise* spun că scăderea cererii la nivel global, accentuată de restructurările din marile companii de tehnologie, afectează lanțul de aprovizionare cu proiecte și avertizează asupra faptului că tot mai multe firme reduc echipe, mențin doar proiectele „Tot spun de luni bune că scăderea cererii în IT nu se va opri la granițele SUA. A început acolo, dar întotdeauna ajunge și la noi, cu un decalaj de câteva luni. Diferența e că, în România, am adăugat și o presiune fiscală suplimentară, care duce la o instabilitate greu de gestionat, chiar și într-un sector tradițional solid”, spune Mihai Filip, CEO al OVES Enterprise, citat de stiripesurse.ro. Creșterea globală a cheltuielilor IT a fost revizuită în scădere, la un interval de 5–9% pentru 2025, sub prognozele inițiale, Conform unei analize IDC. În paralel, Accelerance estimează o reducere medie a tarifelor de outsourcing cu până la 16% în Asia de Sud-Est și 9% în Europa de Est, în contextul unei presiuni accentuate asupra prețurilor, generate de bugete reduse și adopția accelerată a automatizărilor și AI-ului. Profitul s-a redus considerabil pentru o mare parte din firmele mici și medii din IT, din cauza creșterii costurilor operaționale și a concurenței agresive din țări precum India. Astfel, în lipsa unor proiecte noi sau a unei diversificări rapide a portofoliului, multe dintre aceste companii riscă închiderea. Iar contextul actual este cu atât mai dificil cu cât multe corporații preferă să își internalizeze echipele de dezvoltare pentru a-și ține costurile sub control. „Vedem cum multe firme se luptă să mențină proiectele existente, iar ideea de a începe unele noi pare aproape imposibilă. Într-o piață în care marile companii anunță concedieri în masă, recrutarea sau diversificarea devin cuvinte goale. Toată lumea apasă frâna, așteaptă, taie bugete și speră să treacă mai repede perioada asta”, a adăugat Mihai Filip. Freelancerii și antreprenorii din IT sunt blocați între taxe mari și tarife înghețate La nivel local, impactul este resimțit și mai puternic de freelanceri și antreprenorii din IT, care activează prin PFA sau microîntreprinderi, mai ales că modificările recente ale regimului fiscal reduc venitul disponibil, fără ca specialiștii să poată ajusta corespunzător tarifele practicate. Aceștia ar trebui să își crească tarifele, dar contextul nu le permite acest lucru, susține CEO-ul OVES Enterprise. Cele mai multe companii nu sunt dispuse să accepte rate-uri mai mari, iar asta duce la o stagnare a tarifelor și, deci, la o scădere a atractivității acestui model de colaborare. „Pentru cei care nu sunt angajați, ci lucrează pe forme independente, situația e și mai complicată. Cheltuielile cresc, taxele cresc, dar rate-urile rămân blocate. Nu pentru că nu ar vrea ei să ceară mai mult, ci pentru că riscul de a pierde proiectul e prea mare. Într-un climat în care ai de ales între un tarif prea mic și deloc, mulți preferă să rămână pe loc, chiar dacă la final de lună banii nu mai ajung”, subliniază Filip. Iar multe dintre companiile mici și mijlocii, care în mod tradițional alimentau ecosistemul tehnologic prin subcontractare, au început să reducă personalul sau să înghețe investițiile. Lipsa unei perspective clare asupra fiscalității pe termen mediu determină o amânare generalizată a deciziilor strategice, în timp ce reconfigurările interne, inclusiv mutarea unor funcții în afara țării, devin din ce în ce mai des întâlnite în încercarea de a păstra profitabilitatea. Totuși, România continuă să fie o piață atractivă pentru investitorii care caută un echilibru între costuri și competențe, dar avantajele competitive pot fi ușor pierdute în lipsa unui cadru fiscal predictibil și a unor politici de susținere coerente, mai scrie sursa citată. Și, pentru a traversa această etapă critică, este esențial ca sectorul să-și consolideze reziliența, să-și diversifice sursele de venit și să investească în proiecte care pot genera valoare adăugată reală, chiar și într-un context economic tensionat. Există semnale pozitive pentru finalul anului, potrivit reprezentanților OVES Enterprise, deoarece multe proiecte aflate în așteptare vor fi reluate în ultimul trimestru, iar companiile vor fi nevoite să reînceapă livrările. Mai mult, soluțiile de optimizare și o eficiență crescută vor deveni priorități, iar piața își va regăsi treptat echilibrul – cu condiția ca decidenții să comunice transparent și realist perspectivele economice. O abordare transparentă și predictibilă poate contribui la stabilizarea așteptărilor și la recâștigarea încrederii, în rândul investitorilor, dar și al profesioniștilor care aleg să rămână activi în România. *OVES Enterprise este o companie românească de dezvoltare de software, cu expertiză în crearea de soluții software complexe și inovații AI destinate industriilor aerospațiale, de apărare și de securitate cibernetică, înființată în 2015 la Cluj-Napoca. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock

Criza din IT-ul românesc: concedieri masive, dar și proiecte înghețate în 2025

Industria IT din România, considerată mult timp un pilon de stabilitate economică, traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu. Scăderea cererii globale, amplificată de restructurările din marile companii internaționale de tehnologie, a ajuns și pe piața locală. În plus, noile măsuri fiscale adoptate de Guvern, menite să consolideze bugetul de stat, pun presiune suplimentară pe un sector deja vulnerabilizat. Potrivit unei analize realizate de OVES Enterprise, multe firme reduc personalul, taie bugete și mențin doar proiectele considerate critice. „Ceea ce a început în SUA, prin diminuarea cererii de servicii IT, se resimte acum cu întârziere și în România. Diferența este că la noi s-au adăugat și schimbări fiscale care fac mediul și mai instabil”, explică Mihai Filip, CEO al companiei, potrivit Adevărul. Scăderea tarifelor și pierderea competitivității în outsourcing Conform datelor IDC, ritmul de creștere a cheltuielilor globale în IT pentru 2025 a fost revizuit la doar 5–9%, sub estimările inițiale. În același timp, Accelerance estimează o reducere a tarifelor pentru outsourcing cu până la 9% în Europa de Est, ceea ce afectează direct veniturile firmelor românești. În lipsa proiectelor noi, multe companii mici și medii riscă să închidă operațiunile, mai ales că giganții din tehnologie preferă să își internalizeze echipele pentru a reduce costurile. Pentru freelancerii și antreprenorii din IT, contextul este și mai dificil. Modificările fiscale reduc venitul disponibil, iar clienții nu acceptă majorarea tarifelor. „Specialiștii independenți sunt prinși între taxe mai mari și rate-uri înghețate. Mulți acceptă tarife mici doar ca să nu piardă proiectele”, subliniază Mihai Filip. Investiții înghețate, echipe relocate și speranțe pentru finalul anului Numeroase firme de dimensiuni medii, care alimentau ecosistemul tehnologic prin subcontractare, au înghețat investițiile și au început să relocheze funcții în afara țării pentru a menține profitabilitatea. Lipsa unei perspective clare asupra politicilor fiscale duce la amânarea deciziilor strategice, iar piața își pierde din atractivitate. Cu toate acestea, România rămâne competitivă prin nivelul de pregătire al specialiștilor și costurile mai reduse față de alte piețe. OVES Enterprise estimează că, în ultimul trimestru din 2025, o parte dintre proiectele amânate vor fi reluate, iar soluțiile de optimizare și automatizare vor redeveni prioritare. „O comunicare transparentă și predictibilă din partea autorităților poate stabiliza așteptările și reda încrederea investitorilor și a profesioniștilor IT”, concluzionează Filip. Compania clujeană OVES Enterprise, fondată în 2015, este specializată în dezvoltarea de software complex și soluții AI pentru industriile aerospațiale, de apărare și securitate cibernetică.

Concediat? Vorbește cu ChatGPT! Sfatul empatic al unui șef Xbox stârnește revoltă după valul de concedieri de la Microsoft

În plină explozie a investițiilor în inteligență artificială, Microsoft a concediat aproximativ 9.000 de angajați. Iar dacă te-ai aștepta ca liderii companiei să ofere sprijin real celor afectați, pregătește-te pentru o doză de disonanță cognitivă pe cât de tehnologică, pe atât de bizară. Un producător executiv de la Xbox, companie deținută de Microsoft, a sugerat… ca foștii angajați să își vindece rănile emoționale cu ajutorul ChatGPT. Matt Turnbull, omul din spatele acestei idei, a postat pe LinkedIn un mesaj care s-a vrut motivator, dar a sfârșit prin a fi interpretat drept una dintre cele mai „surde” reacții la criza umană declanșată de concedieri. Iar internetul n-a întârziat să reacționeze. 9.000 de oameni concediați, 80 de miliarde pentru AI Concedierile în masă vin într-un moment în care Microsoft anunță o investiție de 80 de miliarde de dolari în inteligență artificială — o mișcare văzută de unii ca o reafirmare a priorităților companiei, dar de alții ca o declarație rece: angajații pot fi înlocuiți, AI-ul e viitorul. Pe acest fundal tensionat, postarea lui Turnbull a picat ca un trăsnet. În mesajul său, acum șters, el susținea că „acestea sunt vremuri dificile și, dacă treci printr-o concediere sau te pregătești în liniște pentru una, nu ești singur și nu trebuie să treci prin asta de unul singur”. Până aici, nimic anormal. Dar imediat după, a sugerat ca oamenii să apeleze la „instrumente AI precum ChatGPT sau Copilot” pentru a-și recăpăta claritatea emoțională și încrederea. El a oferit chiar și un exemplu de prompt: „Mă confrunt cu sindromul impostorului după ce am fost concediat. Mă poți ajuta să reinterpretez această experiență într-un mod care să-mi amintească de ce sunt bun?” Reacțiile? Furia internetului n-a întârziat. Un comentator a ironizat pe X spunând: „Sezonul nou din Severance e incredibil de bun”. Altul, mai tranșant, a scris pe Reddit: „Oricine sugerează cuiva concediat să vorbească cu un chatbot pentru terapie e nebun”. Un utilizator a concluzionat sec: „Cea mai lipsită de empatie și crudă reacție pe care am văzut-o vreodată din partea unui angajat Xbox”. Problema nu este doar lipsa de empatie, ci și simbolismul propunerii. Compania care i-a concediat le sugerează să vorbească… cu un produs al companiei. E ca și cum un medic ți-ar scoate un organ vital, apoi ți-ar recomanda să te consolezi cu broșura publicitară a clinicii. Sugestia lui Turnbull a fost percepută nu doar ca o gafă, ci ca o formă de deturnare a responsabilității. În loc să existe consiliere psihologică, pachete de suport emoțional sau sprijin real în tranziția profesională, li se oferă foștilor angajați o conversație cu un algoritm. Este adevărat că inteligența artificială poate fi utilă în redactarea CV-urilor sau în simularea unor interviuri de angajare. Dar când AI-ul este prezentat ca sprijin emoțional — în locul unui coleg, prieten sau psiholog — se creează o imagine distopică, în care umanitatea e outsourcing-uită către linii de cod. Mai mult, faptul că mesajul a fost șters sugerează că reacțiile negative au fost nu doar numeroase, ci și suficiente pentru a provoca o retragere rapidă. Nu este clar dacă Turnbull a fost sancționat intern, dar sentimentul general este că sfatul său n-a fost doar neinspirat, ci profund cinic. Inteligența artificială nu e empatie. Nici prieten. Poate cel mai grav aspect al întregii situații este confuzia între asistență tehnologică și sprijin emoțional real. Să-i spui cuiva concediat că un chatbot îl poate ajuta cu „claritate emoțională” e ca și cum i-ai sugera unui om în doliu să se uite la un tutorial pe YouTube în loc să meargă la un psiholog. Turnbull a insistat că intențiile sale erau bune și că „ar fi fost o greșeală să nu încerce să ofere cel mai bun sfat în contextul dat”. Dar tocmai contextul — mii de oameni lăsați fără loc de muncă de o companie care investește masiv în AI — face sfatul și mai greu de digerat. Este o lecție despre limitele tehnologiei și despre cât de periculos poate fi să înlocuiești dialogul uman cu unul artificial. ChatGPT poate oferi suport util, dar nu poate înlocui o conversație reală, empatică, umană. Nu îți poate simți frustrarea, nu îți poate înțelege experiențele personale și nu te poate consola cu sinceritate. Într-un moment în care companiile de tehnologie își schimbă strategiile și pun tot mai mult accent pe automatizare, asemenea episoade devin simptomatice. E o dovadă că, în goana după inovație, se uită un detaliu esențial: oamenii nu sunt linii de cod. Microsoft are dreptul să investească în viitorul digital, dar are și responsabilitatea de a-și trata angajații cu respect, chiar și (sau mai ales) în momentul despărțirii. Să sugerezi că AI-ul e suficient pentru a suplini sprijinul uman e mai mult decât o gafă — e o radiografie a felului în care companiile moderne privesc empatia: ca pe un task delegabil. Iar când empatia devine un prompt, pierdem cu toții ceva din umanitatea noastră.

Inevitabilul, pe cale să se producă: Microsoft plănuiește mii de concedieri, legătura cu inteligența artificială

Gigantul american Microsoft urmează să concedieze mii de angajați, în special din departamentele de vânzări, în cadrul unei reorganizări ample alimentate de investiții record în AI. Microsoft se pregătește pentru o nouă serie de disponibilizări care ar putea afecta mii de angajați, potrivit unor surse citate de Bloomberg News. O nouă rundă de concedieri la Microsoft în prag de an fiscal De această dată, vizați ar fi în special angajații din zona de vânzări, într-un efort de restructurare a forței de muncă, pe fondul direcționării resurselor către dezvoltarea capacităților în domeniul inteligenței artificiale. Informația a fost preluată de Reuters, care notează că această rundă de concedieri vine la doar câteva săptămâni după o altă serie de reduceri de personal, desfășurată în luna mai, când aproximativ 6.000 de posturi au fost eliminate. Deși Microsoft nu a emis un comunicat oficial, sursele indică faptul că noile disponibilizări ar putea fi anunțate chiar la începutul lunii iulie, imediat după încheierea exercițiului fiscal, care se finalizează pe 30 iunie. De menționat că aceste concedieri nu se vor limita exclusiv la sectorul de vânzări, iar planificarea exactă ar putea suferi modificări de ultim moment. Investiții fără precedent în AI și centre de date Reorganizarea Microsoft vine în contextul în care compania își intensifică investițiile în infrastructura destinată inteligenței artificiale. Pentru anul fiscal în curs, Microsoft a planificat cheltuieli de capital în valoare de 80 de miliarde de dolari, dintre care cea mai mare parte este direcționată către extinderea centrelor de date. Obiectivul: susținerea cererii tot mai mari pentru servicii bazate pe AI și menținerea poziției de lider în acest sector strategic. Tendința nu este singulară în industrie. CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a declarat recent că implementarea pe scară largă a agenților și instrumentelor generative de AI va duce, în timp, la reducerea personalului corporativ. Astfel, marile companii din tehnologie par să urmeze același traseu: creșterea investițiilor în automatizare și AI, în paralel cu ajustarea numărului de angajați tradiționali. În prezent, Microsoft are aproximativ 228.000 de angajați la nivel global (conform datelor din iunie 2024). Noile tăieri de personal reflectă o schimbare profundă în prioritățile companiei, care încearcă să se adapteze rapid unei piețe în care integrarea AI devine nu doar o opțiune, ci o necesitate pentru a rămâne competitivă.

Provocări majore pentru industria auto globală: Un mare producător de mașini anunță concedierea a 3.000 de lucrători pentru reducerea cheltuielilor

Printr-un plan de retructurare a afacerii în valoare de 1,9 miiarde de dolari, grupul chinez Geely Holding a anunțat reduceri de 15% din forța de muncă a producătorului de automobile suedeze Volvo. Compania trece printr-o „perioadă dificilă”, a invocat directorul executiv al companiei. Hakan Samuelsson. „Măsurile anunţate astăzi au fost decizii grele, dar sunt paşi importanţi în consolidarea şi rezilienţa Volvo Cars”, a declarat directorul într-un comunicat. De ce compania trece printr-o perioadă „dificilă”? Potrivit BBC, printre cei vizați de concedieri sunt angajații care lucrează la birou.  Industria auto globală se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv cu tarifele de 25% ale președintelui american Donald Trump pe mașinile importate.  Scumpirea materialelor prime din ultimii ani și încetinirea vânzărilor în Europa au afectat profiturile industriei auto. La începutul lunii mai, compania a raportat că vânzările au scăzut cu 11% raportat la nivelul din aprilie 2024. Compania Volvo Cars are sediul și birourile în Gothenburg, Suedia, precum și fabrici auto în Suedia, Belgia, China și Statele Unite. Volvo Cars are un plan ambițios: Să producă doar automobile electrice din 2030 Compania Volvo Cars a fost în ființată în anul 1927 și este una dintre cele mai cunoscute și respectate branduri auto din lume, având clienți în peste 100 de țări, potrivit site-ului oficial Volvo Cars.  Între 1999 și 2010, Volvo Cars a aparținut gigantului industrial american Ford. În 2010, Ford a vândut Volvo Cars către grupul chinez Geely. Din 2021, compania și-a stabilit un obiectiv foarte ambițios: din 2030, Volvo Cars va fabrica doar automobile electrice. Însă, tarifele recente impuse pe comercializarea automobilelor electrice ar putea avea un efect descurajant. Nissan și Stellantis anunță concedieri În urma vânzărilor slabe, și producătorul auto japonez Nissan a anunţat desființarea a 11.000 de posturi la nivel global şi închiderea a şapte fabrici, ca parte a restructurării într-o perioadă de vânzări slabe. Din 2024, numărul concedierilor de la Nissan s-a ridicat la circa 20.000, reprezentând aproximativ 15% din totalul angajaţilor.  De asemenea, și grupul auto Stellantis a anunțat în aprilie că va concedia temporar 900 de angajaţi din cinci fabrici din Statele Unite. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: Unde se află cel mai vechi VOLVO din România. Proprietar: „Există exemplare cu 4 milioane de kilometri la bord”

Nici la Intel nu mai ești în siguranță. Gigantul dă afară zeci de mii de angajați, care este motivul

Gigantul american din domeniul semiconductorilor, Intel, urmează să concedieze peste 21.000 de angajați, reprezentând aproximativ 20% din forța de muncă la nivel global, potrivit unui raport publicat de Bloomberg. Anunțul oficial este așteptat în cursul acestei săptămâni, chiar înaintea prezentării rezultatelor financiare pentru primul trimestru al anului. Aceasta ar fi una dintre cele mai ample reduceri de personal din istoria companiei, depășind deja restructurarea din august 2024, când Intel a renunțat la 15.000 de posturi. La finalul anului trecut, corporația avea aproximativ 108.900 de angajați la nivel global. Măsura vine în contextul unei schimbări majore în conducerea companiei: noul director general, Lip-Bu Tan, l-a înlocuit pe Pat Gelsinger spre finalul anului 2024 și pare hotărât să reformeze profund strategia și structura internă a Intel. Potrivit surselor citate de Bloomberg, Tan urmărește „raționalizarea conducerii și reconstruirea unei culturi centrate pe inginerie”. Scădere continuă a valorii pe bursă de la Intel și vânzarea activelor non-strategice, parte din problemă Intel se greutăți semnificative de mai mulți ani. În ultimii cinci ani, valoarea acțiunilor companiei a scăzut cu aproximativ 67%, reflectând pierderea competitivității pe o piață dominată din ce în ce mai mult de rivali precum AMD, Nvidia sau producătorii de cipuri asiatici. În încercarea de a opri declinul, noua conducere a decis să separe sau să vândă diviziile considerate „neesențiale”. Un exemplu recent este vânzarea unei participații majoritare de 51% în Altera, unitatea specializată în semiconductori programabili, către firma de investiții Silver Lake, tranzacție anunțată la începutul lunii aprilie. Restructurarea marchează, de altfel, o schimbare de strategie față de perioada conducerii lui Gelsinger, care a pariat puternic pe extinderea capacităților de producție interne. Sub conducerea lui Tan, accentul pare să se mute pe eficiență operațională și revenirea la o cultură corporativă bazată pe inovația inginerească, în detrimentul expansiunii agresive. Se conturează un impact social și economic major în contextul fragilității pieței tech Concedierile de la Intel se alătură unui val mai amplu de reduceri de personal în industria tehnologică globală. Gigantul american se află, astfel, într-un moment critic în care trebuie să-și recâștige poziția competitivă, menținând în același timp moralul intern și imaginea publică. Analiza detaliată a impactului acestor concedieri va fi probabil oferită în cadrul teleconferinței dedicate rezultatelor financiare, unde Tan va trebui să explice atât motivele deciziei, cât și viziunea pe termen lung pentru Intel. Investitorii și analiștii vor urmări, la rândul lor, cu atenție dacă aceste măsuri drastice se vor traduce printr-o redresare reală sau vor accentua incertitudinile deja existente.