Și-a otrăvit socrii cu ciuperci si a primit condamnare pe viață. Erin Patterson face apel, susținând că e nevinovată
La începutul lunii trecute, Patterson a fost condamnată la închisoare pe viață după ce juriul a găsit-o vinovată de uciderea a trei rude și de tentativa de omor asupra unei alte rude, cărora le-a servit vită Wellington, cu sos de ciuperci otrăvitoare. Ea și-a susținut nevinovăția pe parcursul procesului care a durat 11 săptămâni, susținând că masa criminală a fost un accident, relatează BBC. În cadrul scurtei audieri administrative de joi nu au fost furnizate detalii cu privire la motivele invocate pentru apel, iar acesta nu a fost încă depus în mod oficial. Apelul nu este un drept automat – echipa sa de avocați trebuie să convingă curtea de apel din statul Victoria că au existat erori juridice și că ar trebui să audieze apelul. Patterson a fost condamnată la închisoare pe viață, fără posibilitate de eliberare timp de cel puțin 33 de ani. Pedeapsa cu închisoarea, una dintre cele mai lungi aplicate vreodată unei femei în Australia, înseamnă că Erin Patterson, care a împlinit 51 de ani săptămâna aceasta, va avea peste 80 de ani înainte de a putea solicita eliberarea condiționată. O friptură Wellington otrăvită Patterson și-a ucis socrii, Don și Gail Patterson, ambii în vârstă de 70 de ani, și sora lui Gail, Heather Wilkinson, în vârstă de 66 de ani, după ce le-a servit o friptură Wellington otrăvită la casa ei din Victoria, în 2023. Soțul lui Heather, Ian Wilkinson, un pastor local, a supraviețuit prânzului după ce și-a revenit din comă și are în continuare probleme de sănătate legate de otrăvirea cu ciuperci. Cazul a provocat un val de șoc în micul oraș Korumburra, unde locuiau familiile Patterson și Wilkinson. Procesul de crimă, care a durat câteva săptămâni în acest an și a atras atenția internațională, s-a încheiat cu un juriu format din 12 membri care a găsit-o pe Patterson vinovată de toate acuzațiile. Un judecător al Curții Supreme a declarat că infracțiunile lui Patterson erau de „cea mai gravă categorie” și implicau o „acoperire elaborată”. Judecătorul Christopher Beale a adăugat că Patterson „nu a arătat milă” pentru victimele sale în zilele ce au urmat prânzului, în timp ce cei care mâncaseră masa otrăvită luptau pentru viața lor în spital.
Judecătoarea Sorina Marinaș, anchetată disciplinar pentru că a postat motivarea unei „CONDAMNĂRI la MOARTE” în pușcărie
Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu și a deschis o anchetă disciplinară împotriva judecătoarei Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova. Magistratul a publicat pe Facebook motivele pentru care a condamnat un bărbat la 30 de ani închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. „N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție (…) E o soluție care pe mine mă bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas”, postează magistratul. Pe 24 septembrie, Sorina Marinaș a dispus condamnarea unui bărbat la 30 de ani închisoare pentru tentativă de omor calificat asupra soției sale, publicând pe rețelele de socializare motivele acestei sentințe. O bombă cu ceas ‘Maximul general al pedepsei închisorii pentru tentativă la omor calificat asupra soției, în recidivă, după un alt omor și o altă tentativă de omor. N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție (…) E o soluție care pe mine mă bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas. Și mă bucură, în general, soluțiile când am convingerea ca societatea e liberă, cel puțin pentru un timp, de un individ care pune în pericol drepturi fundamentale (…). Aș vrea să fie o soluție care să revigoreze un pic practica pe procesul de individualizare, să nu ne mai uităm atât la agresor, să ne uităm mai mult la victimă, la frica ei, să ne gândim cum a scăpat și a mers pe stradă, să ceară ajutor, având un batic legat care să oprească sângerarea masivă de la gât’, a scris Sorina Marinaș pe Facebook. Sorina Marinaș: „Azi am primit minunea asta” Judecătoarea ripostează la acuzațiile a Inspecției Judiciare. ‘Urmare a publicării unei soluții de referință, unică în țară pe art.77 Cod penal, azi, la a 42-a victimă a omorului, am primit minunea asta. N-am înțeles exact ce am încălcat din Codul Deontologic, iar codul e destul de voluminos. Însă l-am recitit acum, pe seară, și tot n-am identificat o normă încălcată. Dacă într-o procedură deontologică împotriva unui judecător se pot face acuzații atât de abstracte, în condițiile în care în cameră preliminară în acuzații trebuie indicat cu articol și alineat ce anume a făcut omul, pare că acuzații în cauze penale, vinovați sau nu, au mai multe drepturi decât judecătorul acuzat de inspecție, vinovat sau nu. În România și nu te plictisești niciodată Sunt curioasă măcar dacă a fost citită decizia înaintea sesizării din oficiu. Nu cred, că nu era atașată. Multe sunt posibile în România și nu te plictisești niciodată, îndeosebi ca judecător care vrea să aducă în atenția publică probleme pentru care statul a fost condamnat la CEDO. Soluția a fost prezentată în Plenul Parlamentului azi și este avută în vedere de colegii din întreaga țară. Posibil inspecția să nu își dorească ca un judecător să se implice într-o situație acută ce face obiectul legiferării și care vizează dreptul la viață. No, ghinion. Acest judecător nu e chiar ușor așa de intimidat’, transmite judecătoarea pe Facebook. Recomandarea autorului: Inspecția Judiciară: Judecătoarea ANCUȚA POPOVICIU a dat dovadă de gravă neglijență în dosarul lui Vlad Pascu, 2Mai
Dani Mocanu, care i-a compus o manea lui Nicușor Dan în campanie, scapă de condamnare pentru proxenetism, în baza deciziei CCR privind prescripția
Cântărețul de manele Dani Mocanu a scăpat de acuzațiile de proxenetism, spălare de bani și grup infracțional organizat, potrivit G4Media. Decizia a fost pronunțată pe 7 august de Curtea de Apel Ploiești în baza deciziei Curții Constituționale privind prescripția, potrivit datelor disponibile pe portalul instanțelor. „În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală şi art. 154 alin. 1 lit. c) şi d) cod penal, cu referire la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297 din 26.04.2018 şi nr. 358 din 26.05.2022, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Mocanu Daniel pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism, prev. de art. 213 alin. (1) penal, comisă în intervalul iunie 2016-01 februarie 2017, și spălare a banilor, prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, comisă în perioada 10 decembrie 2016-30 ianuarie 2017, ca urmare a împlinirii termenului general de prescripţie a răspunderii penale”, se arată în minuta judecătoreacă. Anunțul că a scăpat de condamnare a fost făcut chiar de Dani Mocanu, la un concert, unde a urcat pe scenă îmbrăcat în salopetă portocalie, apropiată de cea purtată de unii deținuți din SUA, și cu o pereche de cătușe într-o mână. „Am o veste bună pentru voi, în premieră. Dumnezeu m-a ajutat și am scăpat de acest mandat. Vă iubesc”, le-a pus Dani Mocanu fanilor. În primă instanță, manelistul a fost condamnat la șase ani și cinci luni de închisoare cu executare de magistrații Tribunalului Dâmboviță. În ianuarie, Dani Mocanu mai scăpase și de acuzația de constituire de grup infracțional organizat, mai scrie G4Media. În urma deciziei pronunțate pe 7 august, acesta scapă și de cea de proxenetism. Manelistul a mai fost și în trecut certat cu legea. În 2022 a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Pitești la o amendă penală de 15.000 de lei pentru incitare la ură sau discriminare, după ce în 2019 acesta a postat pe YouTube un videoclip în care incita la ură împotriva femeilor. Tot în 2022, Dani Mocanu a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor după o bătaie la o benzinărie din Pitești. În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025, Dani Mocanu a compus o manea pentru Nicușor Dan, cel care avea mai apoi să câștige alegerile. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ce lideri europeni îl vor însoți pe Volodimir Zelenski, luni, la Washington? Lista completă Cum își propune Guvernul să gestioneze investițiile finanțate din fonduri naționale? Explicațiile premierului Ilie Bolojan Nicușor Dan, în pelerinaj la Mănăstirea Arsenie Boca. Cum a fost primit Președintele României de starețul lăcașului de cult
Fostul preşedinte al Columbiei, Alvaro Uribe, a fost condamnat la 12 ani de arest la domiciliu
Judecătoarea Sandra Heredia a stabilit că Uribe, în vârstă de 73 de ani, a încercat să influenţeze declaraţiile a trei foşti membri ai unor grupări paramilitare. Cazul s-a petrecut pe fondul unei anchete lansate de senatorul Ivan Cepeda asupra legăturilor lui Uribe cu grupări paramilitare. Pe lângă pedeapsa de 12 de ani de arest la domiciliu, Uribe a primit o interdicţie de a ocupa funcţii publice timp de opt ani şi a fost amendat cu aproximativ 776.000 de dolari. Uribe a negat orice vină, calificând procesul drept o formă de „persecuţie politică” şi anunţând că va contesta decizia. Instanţa de apel are termen până la începutul lunii octombrie pentru a emite o hotărâre, care poate fi ulterior atacată şi la Curtea Supremă a Columbiei. Cazul a început în 2012, când Uribe a intentat un proces pentru calomnie împotriva senatorului Cepeda. Însă Curtea Supremă, în 2018, a respins acuzaţiile împotriva lui Cepeda. Álvaro Uribe a fost preşedintele Columbiei între 2002 şi 2010, o perioadă în care armata a obţinut succese importante împotriva gherilei Forţele Armate Revoluţionare ale Columbiei (FARC), iar peste 13.000 de combatanţi au depus armele în urma unor negocieri.
Primarul Istanbulului a fost condamnat pentru insultarea unui oficial
Imamoglu, aflat în detenție din 23 martie, va contesta decizia. Procesul are la bază declarații din ianuarie în care edilul l-a criticat pe procurorul-șef al Istanbulului, Akin Gurlek, acuzându-l că orchestrează anchete motivate politic împotriva opoziției. Tribunalul l-a achitat pe Imamoglu pentru acuzația de expunere publică a procurorului ca țintă. Primarul, considerat principalul adversar al regimului Erdogan, respinge acuzațiile și susține că este victima unui proces politic. Reținerea sa, alături de alți membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP), a declanșat cele mai ample proteste de stradă din Turcia ultimului deceniu. În pofida încarcerării, Imamoglu a fost desemnat oficial candidatul CHP pentru președinția Turciei, alegerile fiind prevăzute pentru 2028, dar cu posibilitatea de a fi anticipate. De la arestarea sa, zeci de oficiali din administrațiile locale controlate de opoziție au fost vizați de anchete privind presupuse fapte de corupție. Opoziția susține că toate aceste dosare sunt motivate politic, în timp ce autoritățile de la Ankara insistă că justiția este independentă.
La doar cinci zile după condamnare, Sorina Pintea cere întreruperea executării pedepsei din motive medicale
La numai cinci zile după ce a fost condamnată definitiv la trei ani și șase luni de închisoare pentru luare de mită și încarcerată la Penitenciarul Gherla, Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății, cere instanței întreruperea executării pedepsei din motive medicale. Aceasta invocă diagnosticul de dermatomiozită, o boală autoimună rară și gravă, și susține că regimul de detenție echivalează, în cazul său, cu o condamnare la moarte. Sorina Pintea a fost condamnată la data de 6 iunie 2025 de Curtea de Apel Cluj. Ea a fost găsită vinovată pentru că a primit mită 120.000 de lei în calitate de manager al Spitalului Județean Baia Mare, în contextul unui contract de lucrări. În motivarea hotărârii, magistrații au recunoscut că afecțiunea medicală a fost un element avut în vedere la diminuarea pedepsei primate la fond, însă au subliniat că aceasta nu poate să anuleze gravitatea faptelor. „Afecțiunile medicale îi erau cunoscute la momentul săvârșirii infracțiunii (…), iar inculpata a acționat fie în considerarea acestora (în scopul obținerii de bani pentru efectuarea unor tratamente medicale), fie în considerarea demarării campaniei electorale, fie în ambele scopuri”, au explicat judecătorii. Ei au adăugat că Sorina Pintea poate solicita întreruperea pedepsei în condițiile legii, dacă boala se agravează în detenție. Sorina Pintea suferă de dermatomiozită, o o afecțiune inflamatorie autoimună severă, ce provoacă slăbirea mușchilor și leziuni cutanate. Conform documentelor medicale depuse la dosar, boala este cronică, nevindecabilă și necesită tratament permanent sub supravegherea unor specialiști în reumatologie și hematologie, medici care, conform avocatului său, lipsesc din sistemul penitenciar. „Executarea pedepsei în regim de detenție ar conduce la riscuri ridicate pentru viața acesteia. (…) Nu există nici măcar un medic specialist reumatolog angajat în sistemul penitenciar din România, şi cu atât mai puţin un hematolog”, a precizat apărătorul fostului ministru la Curtea de Apel Cluj. Sorina Pintea a fost diagnisticată în 2019 și a fost internată de mai multe ori între 2019 și 2022. În anul 2020, ea a fost încadrată în gradul III de invaliditate și a primit pensie de boală. Anult trecut, ea a suferit o intervenție chirurgicală de înlocuire a cristalinului, în urma unei cataracte provocate de tratamentul cu corticosteroizi. De precizat este că dermatomiozita poate duce la complicații grave, chiar și afectări pulmonare, cardiace, afecțiuni ale esofagului și chiar cancer. Mai mult, pacienții pot dezvolta comorbidități cum ar fi lupus, sindromul Raynaud, artrită reumatoidă sau edem Quincke, o reacție alergică potențial letală, cu care Pintea a fost diagnosticată în trecut. Cu toate că fostul ministru a depus cererea de întrerupere a pedepsei pe 11 iunie, Tribunalul Cluj a stabilit primul termen de judecată abia la finalul lunii noiembrie, asta însemnând peste cinci luni. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele