Cum își pot recupera banii românii păcăliți de bănci, prin ROBOR
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat în premieră, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL, care sunt pârghiile juridice prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență în stabilirea ROBOR. Cazul ROBOR ar putea avea consecințe care depășesc cu mult amenda record de 710 milioane de euro aplicată de Consiliu băncilor. Ce pot face persoanele păgubite pentru a-și recupera prejudiciul Pentru prima dată, sute de mii de debitori au un argument instituțional ca să ceară în instanță despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență și recuperarea sumelor pe care consideră că le-au plătit în plus. În primăvara anului 2022, perioada în care s-a derulat investigația Consiliului Concurenței, de exemplu, erau aproape 490.000 de debitori, cumulat, cu credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, conform datelor BNR. Bogdan Chirițoiu a detaliat, pentru Gândul, ce urmează după ce Consiliul a finalizat investigația începută în 2022 și a constatat că cele 10 bănci vizate au denaturat procedura de stabilire a ROBOR, comunicând între ele în timpul fixingului. El a explicat că debitorii care se consideră păgubiți se pot adresa instanței din momentul în care instituția va face publică motivarea deciziei. „Vineri (n.r. pe 5 iunie) am luat hotărârea de a sancționa băncile pe baza probelor care există în raport. Acum urmează ca în aproximativ o lună să finalizăm motivarea”, spune președintele autorității de concurență. Cele 10 instituții de credit au la dispoziție o lună să plătească amenda Din momentul în care băncile vor primi decizia motivată a Consiliului au la dispoziție o lună fie să plătească sancțiunea, fie să o conteste în instanță. „Important de spus este chiar dacă va fi contestat în instanță, amenda trebuie plătită. Deci sunt două lucruri diferite. Acțiunea în instanță, nu suspendă executarea sancțiunii, plata amenzii. După care va urma un proces care durează. Procesele se judecă la Curtea de pe București, la Înalta Curte de Casație și Justiție și în medie ele durează cam 5 ani de zile. Bazându-ne pe pe precedente, până acum rata noastră e succes la Înalta Curte a fost foarte bună. Eu sper și sunt convins că se va menține și în acest caz”, a declarat Chirițoiu. Rata de succes a Consiliului în instanță este importantă pentru debitorii care, la rândul lor, vor să se adreseze instanței. Însă Bogdan Chirițoiu precizează că acțiunile civile sunt separate de litigiul administrativ dintre bănci și Consiliul Concurenței, iar succesul lor va depinde de capacitatea fiecărui reclamant de a demonstra prejudiciul și legătura acestuia cu conduita anticoncurențială constatată. De aceea, chiar dacă decizia Consiliului poate reprezenta un punct de plecare solid, ea nu conduce automat la acordarea de despăgubiri, ci deschide posibilitatea unor procese civile. O premieră juridică pentru România Dreptul român oferă deja un mecanism prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, în baza actului normativ care transpune Directiva 2014/104/UE. Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă nr. 170/2020. Totuși, Bogdan Chirițoiu avertizează că decizia Consiliului este punctul de pornire, ea nu va duce automat la despăgubiri. Însă deschide calea unor procese civile care vor testa pentru prima dată în România mecanismul prevăzut de această legislație. „E un parcurs legal diferit. Noi avem o decizie administrativă care e contestată la CAB și ICCJ pe zona administrativă, deci secție contencios administrativ. În paralel cu aceste procese, da, este posibil să fie deschise acțiuni în despăgubire în instanțele civile – există o lege în acest sens care transpune o directivă europeană. Problema este că această lege există deja de mai mulți ani în România, dar n-a fost folosită până acum. Deci, dacă se va ajunge la procese în această speță va fi o premieră și ca atare nu știu să vă spun cât ar dura aceste aceste procese – nu e o istorie în spate”, a explicat Chirițoiu pentru Gândul. Având în vedere volumul mare de credite legate de ROBOR, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale. Începând cu 2018, rata ROBOR la 3 luni, spre exemplu, cea mai folosită de bănci ca rată de referință, a avut fluctuații ridicate: de la sub 2% la 8%. Care sunt, de fapt, acuzațiile la adresa instituțiilor bancare Șeful autorității de concurență a detaliat că decizia nu vizează politica monetară sau modul de funcționare al ROBOR ca indicator, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada de fixing. Chirițoiu a menționat că dosarul se bazează pe dovezi obținute de instituție privind schimbul de mesaje, coordonarea și alte mecanisme prin care instituțiile de credit s-au influențat reciproc. De asemenea, el a precizat că investigația a fost analizată împreună cu Comisia Europeană, fiind vorba despre o încălcare a normelor europene în materie de concurență. Precizările vin la puțin timp după ce BNR a reacționat la investigația Consiliului Concurenței și a cerut clarificări pentru a nu se genera „controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare”. Chirițoiu a explicat, pentru GÂNDUL, că în intervalul de aproximativ 30 de minute în care se stabilesc cotațiile folosite la calculul ROBOR, fiecare bancă ar trebui să își transmită independent estimarea, fără să cunoască în prealabil pozițiile concurenților. Chirițoiu: „Dosarul a fost validat cu Comisia Europeană” Investigația ar fi arătat însă că unele instituții financiare puteau vedea cotațiile celorlalte și își ajustau propriul comportament în funcție de acestea, ceea ce, în opinia Consiliului, a denaturat mecanismul concurențial de stabilire a indicelui. „Noi nu aveam dreptul să aplicăm sancțiuni fără să avem OK-ul Comisiei Europene pentru că aici constatăm încălcarea Tratatului Uniunii Europene (n.r. aspectele privind regulile de concurență). Mai precis, nu poți să faci asta fără să te consulți cu Comisia că e interpretat în mod corect tratatul. Da, deci suntem foarte încrezători în șansele noastre de de succes în instanță. Cazul seamănă, nu e identic, dar seamănă cu amenzi similare aplicate în trecut în Statele Unite, în Europa și Marea Britanie tot pentru denaturări ale indicilor de piață”, ne-a declarat Chirițoiu. În opinia sa, nu e nicio surpriză că
Băncile reacționează după amenzile uriașe dictate de Consiliul Concurenței. BRD și BCR, sancționate cu 989,83 milioane de lei, în total
Apar primele reacții după amenzile uriașe dictate de Consiliul Concurenței în urma unei investigații privind încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile vizate contestă rezultatul anchetei și susțin că nu sunt vinovate de manipularea pieței. Nu mai puțin de 10 bănci au fost acuzate de autorități, iar măsurile nu au întârziat să apară. „BRD va utiliza toate căile legale…” Într-un comunicat de presă, BRD a transmis că va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței. „BRD a luat cunoștință de anunțul public al Consiliului Concurenței privind decizia în cadrul investigației referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR în raport cu cele 10 bănci comerciale participante și își exprimă dezacordul ferm față de concluziile acesteia. După comunicarea deciziei și analiza considerentelor pe care se întemeiază, banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței”, se arată în comunicat. Mai departe, reprezentanții băncii susțin că au avut o conduită „conformă cu cadrul legal și de reglementare aplicabil”. „BRD a respectat întocmai regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR, acționând în litera și spiritul reglementărilor în vigoare. Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”, se mai spune în comunicat. De asemenea, reprezentanții BRD se declară încrezători că „instanțele competente vor clarifica pe deplin această situație, vor restabili o interpretare corectă a cadrului aplicabil și vor exclude ipoteza oricărei încălcări a reglementărilor de concurență”. În final, se insistă asupra faptului că „impactul reputațional generat de această decizie afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale”. BCR vorbește despre „predictibilitate și consecvență” Și BCR a reacționat, după ce a primit cea mai mare amendă, de 577,36 milioane lei. Printr-un comunicat de presă, banca a transmis că instituția condusă de Bogdan Chirițoiu nu e la prima anchetă privind stabilirea ROBOR, iar rezultatul anterior nu a depistat vreo încălcare a normelor de concurență. „BCR a luat act de comunicarea publica a Consiliului Concurentei, insa precizeaza ca, la acest moment, nu a primit decizia finala motivata a autoritatii. BCR respinge, in mod ferm, concluziile comunicate si le considera neintemeiate, atat in fapt, cat si in drept. Din perspectiva BCR, pozitia Consiliul Concurentei in acest caz este cu atat mai surprinzatoare cu cat aceeasi autoritate a mai analizat in trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR si a constatat, in urma investigatiei inchise in anul 2013, inexistenta vreunei incalcari a normelor de concurenta. Aceasta schimbare de abordare ridica probleme de predictibilitate si consecventa a practicii administrative proprii. Mecanismul ROBOR a fost si ramane un mecanism cunoscut, accesibil si transparent, desfasurat intr-un cadru sectorial specific, supravegheat de Banca Nationala a Romaniei si guvernat de reguli aplicabile pietei monetare interbancare emise de catre banca centrala. In acest context, orice sustinere privind existenta unui pretins schimb de informatii confidentiale si strategice trebuie analizat strict prin raportare la cadrul concret al procedurii de fixing, la informatiile efectiv disponibile in piata si la obligatiile reale aplicabile participantilor. BCR apreciaza totodata ca referirile generale la practici sanctionate in alte jurisdictii nu pot substitui analiza concreta a cadrului normativ, factual si institutional aplicabil procedurii ROBOR din Romania. Orice comparatie cu alte cazuri internationale trebuie sa fie relevanta, riguroasa si aplicabila circumstantelor concrete ale pietei locale si ale mecanismului ROBOR. „Va contesta decizia” BCR reafirma, pe aceasta cale, corectitudinea pozitiei sale si a comportamentului sau de piata. In acelasi timp, BCR isi exprima angajamentul ferm ca va continua sa respecte legislatia aplicabila, inclusiv normele de concurenta, reglementarile bancare si principiile de functionare transparenta si responsabila a pietei financiare. BCR a actionat constant, de-a lungul anilor, pentru protejarea intereselor clientilor sai, inclusiv prin oferirea de produse de creditare cu dobanda fixa in lei si prin derularea unora dintre cele mai ample programe de educatie financiara din Romania. Pe cale de consecinta, BCR va contesta, in conditiile legii, decizia Consiliului Concurentei odata ce va fi comunicata si va utiliza toate mijloacele procedurale si legale disponibile pentru apararea pozitiei si reputatiei sale, atat la nivel intern, cat si international. Banca ramane convinsa ca detine argumente juridice si factuale solide pentru obtinerea unei solutii favorabile in instanta si pentru invalidarea concluziilor autoritatii de concurenta”, a transmis BCR. 10 bănci, amendate cu 710 milioane de euro Duminică, 7 iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro). Acestea sunt acuzate că au încălcat normele de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Din totalul amenzii, numai BRD-Groupe Société Générale SA a primit o sancțiune de 412,47 milioane lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Consiliului Concurenței, prima reacție după amenzile aplicate băncilor. Ce a spus Bogdan Chirițoiu despre deciziile luate. Cine a fost sancționat de autorități Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară” Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Cutremur pe piața bancară românască
Lovitură extrem de dură pentru sistemul bancar. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Pe listă se află unele dintre cele mai importante instituții bancare din piață, printre care BCR, BRD, ING Bank, CEC Bank sau Banca Transilvania. Consiliul Concurenței acuză 10 bănci de înțelegere la stabilirea ROBOR Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Sursa foto: Shutterstock În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, se arată în comunicatul transmis duminică de Consiliul Concurenței. Ce este procedura de fixing Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant, explică instituția de control concurențial. De notat că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile. Explicația președintelui Consiliului Concurenței ”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței. Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Cutremur pe piața bancară românască
Lovitură extrem de dură pentru sistemul bancar. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Pe listă se află unele dintre cele mai importante instituții bancare din piață, printre care BCR, BRD, ING Bank, CEC Bank sau Banca Transilvania. Consiliul Concurenței acuză 10 bănci de înțelegere la stabilirea ROBOR Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Sursa foto: Shutterstock În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, se arată în comunicatul transmis duminică de Consiliul Concurenței. Ce este procedura de fixing Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant, explică instituția de control concurențial. De notat că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile. Explicația președintelui Consiliului Concurenței ”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței. Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat investigația Consilului Concurenței privind posibile practici anticoncurențiale în stabilirea ROBOR. Oficialul a sugerat că ancheta ar putea afecta independența băncii centrale. Mugur Isărescu susține că băncile au crescut indicele ROBOR în linie cu creșterile dobânzii cheie de către Banca Națională a României, în contextul inflației ridicate și pune în discuție o posibilă încălcare a Tratatului de funcționare al UE, care spune că băncile centrale nu primesc instrucțiuni de la alte autorități. Mugur Isărescu a spus că a citit raportul Concurenței și că nu se poate referi direct la acesta, dar că a comentat și comentează în continuare pe baza informațiilor publice. „Am citit raportul, 500 de pagini, 300 de anexe. Ce a ieșit în public, că au crescut băncile ROBOR ca să crească costurile pentru creditare și deci să-i „apese” mai tare pe debitori. Care credite, ce nivel de ROBOR? A crescut de la 1 și ceva la sută în 1991 la 7%. Atât au crescut în lume dobânzile, atât a crescut rata de politică monetară. ROBOR nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard, +/-1% rata de politică monetară. Iese de aici? Fie face guvernatorul o declarație și zice „Măi, ați sărit calul”. Iar asta nu înseamnă că nu au fost concurențiali. Ci că au ieșit din limitele astea… Asta se numește, în termeni de politică monetară, moral suasion, o declarație a guvernatorului, că eu pot să influențez piețele inclusiv cu o declarație”, a declarat Mugur Isărescu. Isărescu sugerează că investigația Consiliului Concurenței, instituție condusă de Bogdan Chirițoiu, ar putea interfera cu independența BNR. „Dar ceea ce vreau să vă spun este că ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. Și mai e ceva foarte grav. Dacă, până la urmă, referirea e că prin procedee neconcurențiale, băncile au crescut între 2021 și 2023, ROBOR-ul de la 1% la 7%, când și rata de politică monetară a crescut de la 1% la 7%, înseamnă că te referi la rata de politică monetară”. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR Consiliul Concurenței se află în fazele finale ale investigației privind cele zece bănci participante la panelul de stabilire al cotațiilor zilnice ROBOR. Raportul preliminar, trimis băncilor comerciale, dar și BNR, arată posibile încălcări ale legii concurenței, în opinia comisarilor, ceea ce s-ar putea transforma în sancțiuni după o decizie a plenului Consiliului, așteptată la începutul lunii viitoare. Bogdan Chirițoiu / Foto – Mediafax Foto (Alexandra Pandrea) Investigația Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care stabilesc ROBOR a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea din intervalul de 15 minute după fixing, adică atragerea și plasarea depozitelor interbancare de băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ultima şansă de salvare pentru TAROM
Planul de restructurare al TAROM, ce include şi un ajutor de stat, este ultima şansă pentru companie. Legal, statul nu mai poate să dea bani pentru redresarea acesteia, a declarat, joi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Într-o intervenție publică, șeful Consiliului Concurenței a arătat că, deși planul de restructurare al companiei aeriene etalon a României a fost aprobat de Comisia Europeană, statul nu mai are fonduri pentru ajutoare de stat în acest sens. Ajutorul de stat nu mai poate fi acordat „Există un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, dar banii sunt naţionali. Dacă vreţi, este o ultimă şansă pentru TAROM, pentru că legal nu mai putem să le dăm bani. Deci, planul ăsta de restructurare trebuie să ducă TAROM la viabilitate economică, dar legal nu mai avem voie să mai dăm bani după acest ajutor de salvare. În aceeași intervenție, oficialul a reamintit că TAROM nu a mai înregistrat profit din anul 2008. TAROM-ul real n-a mai avut profit din 2008. A vândut nişte active, dar, din activitatea de transport aerian, n-a mai făcut profit din 2008. Deci, evident că o companie nu poate să meargă să piardă bani 20 de ani la rând. De asta spun acum că e o ultimă şansă pentru restructurarea TAROM. Sper să ajungă la viabilitate, conform planului de restructurare. Dacă nu, vor trebui găsite alternative”, a afirmat Chiriţoiu pentru Agerpres. Sursă Foto – Facebook Închiderea companiei ar fi un caz extrem În opinia acestuia, închiderea companiei e un caz extrem, deşi au fost cazuri când s-a întâmplat acest lucru. Cea mai bună soluție ar fi atragerea unui investitor, un partener comercial. „Închiderea companiei e un caz extrem, dar s-au întâmplat lucrurile astea în Bulgaria. În Ungaria s-au întâmplat situaţii de genul ăsta. Alte situaţii sunt, dacă ne uităm la Italia, de exemplu, să găseşti un investitor, un partener comercial”, a mai subliniat acesta. Compania TAROM se află în proces de implementare a unui Plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acesta include termene, indicatori şi angajamente clare ale statului român până la finalul lui 2026. Planul de restructurare include un ajutor total de până la 95,3 milioane euro, care presupune ştergere de datorii şi injecţie de capital. Printre condiţiile impuse de Comisia Europeană se află reducerea flotei de la 18 la 14 aeronave şi scăderea numărului de rute, pentru a limita distorsiunile concurenţiale.
Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Asociația Română a Băncilor (ARB) susține că băncile din România respectă legislația națională privind modul de stabilire a indicelui ROBOR. Reacția bancherilor vine după ce Consiliul Concurenței a finalizat etapa de documentare în cadrul investigației demarate în 2022 cu privire la activitatea celor zece bănci participante la stabilirea dobânzilor. Consiliul Concurenței a finalizat recent etapa de documentare în cadrul investigației și umrează să audieze cele 10 bănci implicate. Toate inistuțiile vizate au primit o copie a raportului elaborat de autoritatea de concurență și mai multe dintre ele au reacționat spunând că au avut o conduită conformă și aliniată la cerințele legale. Bogdan Chirițoiu / Foto – Mediafax Foto (Alexandra Pandrea) ARB a transmis că fiecare bancă stabilește în mod independent strategia de preț și cotațiile, iar similitudinea cotațiilor nu reprezintă o înțelegere. De asemenea, asociația a subliniat că evoluția ROBOR e determinată de fundamentele pieței monetare, „nu de acorduri între bănci”. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR Investigația Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care stabilesc ROBOR a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea din intervalul de 15 minute după fixing, adică atragerea și plasarea depozitelor interbancare de băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. ARB: Analiza finală va confirma că băncile au acționat cu bună-credință Asociația Română a Băncilor a transmis că analiza autorităților va confirma faptul că băncile implicate au acționat în conformitate cu cadrul legal și de regelementare aplicabil, dar și cu regulile și metodologiile stabilite de autoritățile competente. „Băncile din România respectă legislaţia naţională privind modul în care este stabilit indicele de referinţă ROBOR şi au o conduită conformă normelor de concurenţă, aceasta reprezentând o preocupare permanentă şi prioritară la nivelul comunităţii bancare.”, a transmis Asociaţia Română a Băncilor într-o reacţie transmisă la raportul Consiliului Concurenţei legat de investigaţia privind ROBOR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce se întâmplă cu ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. Chirițoiu, Consiliul Concurenței: Dacă băncile din sistemul ROBOR sunt găsite vinovate amenzile sunt semnificative Consiliul Concurenței confirmă investigația ce vizează cele 10 bănci care cotează ROBOR-ul. Chirițoiu: „Nimeni nu e vinovat până nu dovedim că e vinovat”
Consiliul Concurenței aprobă preluarea Fabricii de Zahăr Luduș de către Mihaela Elena Neagu
Consiliul Concurenței a anunțat, joi, într-un comunicat, că a autorizat tranzacția prin care Mihaela Elena Neagu preia integral Fabrica de Zahăr Premium Luduș. Anterior tranzacției, fabrica era deținută de Mihalea Neagu și Mihail-Daniel Matache, alături de alți acționari minoritari. Din 2023, Fabrica de Zahăr Premium Luduș SA era deținută de Mihaela Elena Neagu și Mihail-Daniel Matache, alături de alți acționari minoritari. Acum, Mihaela Neagu preia integral producătorul național de zahăr prin intermediul firmei Best Achiziții, care desfășoară diverse activități, printre care importul de zahăr vrac, pe care ulterior ăl ambalează și comercializează. Fabrica de Zahăr Luduș Consiliul Concurenței a constatat că operațiunea nu ridică obstacole în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia și nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal. „Mihaela Elena Neagu preia producătorul național de zahăr prin intermediul Best Achiziții SRL, care desfășoară diverse activități, printre care importul de zahăr vrac (produs finit), pe care ulterior îl ambalează și comercializează. În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că operațiunea nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia și nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal.”, se arată în comunicat. În anul 2023, fabrica de zahăr Luduș a trecut în proprietatea antreprenorilor Mihaela Neagu și Mihail-Daniel Matache, după ce grupul francez Tereos decisese închiderea unității. De asemenea, la începutul acelui an, fabrica de zahăr fost vândută de gigantul industrial Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța și al doilea producător mondial, către cei doi antreprenori români. Mihaela Neagu este director general al Best Achiziții, care a cumpărat în 2021 și Fabrica de Zahăr Bod. Mihaela Neagu, proprietarul Fabricii de Zahăr Luduș RECOMANDAREA AUTORULUI: Consiliul Concurenței avertizează firmele asupra creșterilor coordonate de prețuri. Cum ar fi încălcată legea Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care frații Pavăl vor să preia Carrefour România. Ce condiții trebuie îndeplinite
Deputat USR: Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul. Iar oamenii au dreptul să-și ceară banii înapoi
„Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul. Iar oamenii au dreptul să-și ceară banii înapoi. Consiliul Concurenței ar putea amenda cu sume mari cele 10 bănci bănuite că și-au coordonat cotațiile pentru a menține dobânzile la un nivel ridicat. Dar pentru milioane de români, problema nu este doar dacă vor exista amenzi. Problema este că ei au plătit deja”, a scris deputatul USR într-o postare pe Facebook. Dimitriu a spus că soluția nu trebuie să se limiteze la sancționarea băncilor, ci la despăgubirea celor afectați. „De aceea, soluția nu poate fi doar sancționarea băncilor. Soluția este ca oamenii să fie recunoscuți ca păgubiți și să își poată recupera prejudiciul. Voi depune de urgență un proiect de lege care să le permită celor afectați să își recupereze mai ușor prejudiciile”, a adăugat Dimitriu. Parlamentarul spune că proiectul legislativ va introduce „un mecanism simplu și corect”, care va permite oricărei persoane afectate de o înțelegere anticoncurențială să ceară despăgubiri în instanță. Totodată, existența unui cartel constatat de autorități ar urma să constituie probă în proces. Inițiativa prevede și recuperarea integrală a prejudiciului, inclusiv a dobânzilor, răspunderea solidară a celor găsiți vinovați, posibilitatea proceselor colective, dar și recuperarea prejudiciilor autorităților locale prin Ministerul Finanțelor. Declarațiile lui Dimitriu vin după ce Consiliul Concurenței a trimis către bănci raportul privind concluziile anchetei prin care a investigat dacă băncile s-au înțeles pentru a crește indicele ROBOR. Băncile vizate au respins acuzațiile și au transmis deja public că au respectat legislația.
Legea prin care băncile vor returna clienților banii din dobânzi
Propunere surprinzătoare venită din partea unui politician USR. Deputatul este inițiatorul unui proiect de lege care, dacă va fi aprobat, va obliga băncile să returneze clienților banii din dobânzi. Alexandru Dimitriu, deputatul care reprezintă USR în Parlament, a scris, pe contul său de socializare, că va prezenta un proiect de lege care să ajute românii cu credite bancare. Politicianul aduce ca argument investigația recentă care arată că băncile ar fi ridicat nejustificat dobânzile la credite în timpul pandemiei. Proiectul de lege care ar stopa dobânzile abuzive, potrivit deputatului USR În opinia sa, băncile s-au îmbogățit cu ajutorul ROBOR. Principalul vinovat ar fi, crede useristul, Consiliul Concurenței. care nu a acționat la timp. “Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul. Iar oamenii au dreptul să-și ceară banii înapoi. Consiliul Concurenței ar putea amenda cu sume mari cele 10 bănci bănuite că și-au coordonat cotațiile pentru a menține dobânzile la un nivel ridicat. Dar pentru milioane de români, problema nu este doar dacă vor exista amenzi. Problema este că ei au plătit deja. Deputatul Alexandru Dimitriu USR. Foto: Facebook De aceea, soluția nu poate fi doar sancționarea băncilor. Soluția este ca oamenii să fie recunoscuți ca păgubiți și să își poată recupera prejudiciul. Voi depune de urgență un proiect de lege care creează acest mecanism. Un mecanism simplu și corect:– orice persoană afectată de o înțelegere anticoncurențială va avea dreptul să ceară despăgubiri în instanță;– existența unui cartel constatat de autorități va constitui probă în proces;– prejudiciul va putea fi recuperat integral, inclusiv dobânzile;– iar cei vinovați vor răspunde solidar pentru daunele produse“. Un cartel de 10 bănci riscă amenzi de 10% din cifra de afaceri Politicianul mai precizează că aceste principii există deja în legislația europeană și au fost prevăzute și în legislația din România. Deputatul amintește că, în anul 2022, în doar câteva luni, pentru românii care își plăteau ratele în funcție de ROBOR, valoarea acestora aproape s-a dublat. Abia acum, în 2026, Consiliul Concurenței a finalizat ancheta, iar un cartel de 10 bănci riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu vine cu cele mai proaste vești. Dobânzile la credite rămân în continuare mari. Cu cât mai crește inflația Ratele creditelor în lei scad, din aprilie 2026. Cu cât vor plăti mai puțin românii care au luat bani de la bănci