Etichetă: consiliul concurentei

Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care frații Pavăl vor să preia Carrefour România. Ce condiții trebuie îndeplinite

Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Pavăl Holding SRL, controlat de frații Pavăl, intenționează să preia grupul Carrefour în România, după acordul dintre cele două entități a fost notificat autorității naționale din domeniu. Consiliul Concurenței umrează să decidă dacă tranzacția îndeplinește toate condițiile obligatorii prevăzute de Legea concurenței, pentru a acorda avizul esențial pentru finalizarea acordului prin care Grupul Carrefour ar urma să fie preluat de Pavăl Holding, o operațiune evaluată la 823 de milioane de euro. Decizia autorității va stabili dacă această achizițe respectă regulile concurenței pe piața locală. Grupul Pavăl Holding este prezent în România prin mai multe companii, cea mai cunoscută fiind rețeaua de magazine Dedeman. De asemenea, grupul este implicat în comercializarea cu amănuntul de produse farmaceutice și para-farmaceutice, comercializarea de produse de larg consum, alimentare și nealimentare, în special cele destinate copiilor și mamelor/familiei, fabricarea de produse pentru construcții, întreținerea și repararea autovehiculelor, precum și activități de dezvoltare imobiliară, închiriere și subînchiriere de bunuri proprii sau închiriate. Ce verifică inspectorii de la Consiliul Concurenței Potrivit oficialilor, analiza autorității de concurență vizează două piețe: piața achizițiilor de bunuri de consum curent preponderent alimentare, la nivel național, unde retalierii acționează în calitate de cumpărători în relația cu producătorii sau distribuitorii, și piața comercializării cu amănuntul de consum curent preponderent alimentare, unde retailerii acționează drept furnziori pentru consumatorii finali. „Din punctul de vedere al pieței geografice, analiza ia în calcul o zonă de până la 10 minute de mers cu mașina în jurul hipermarket-urilor/supermarket-urilor și o zonă de până la 10 minute de mers pe jos și cu mașina în jurul magazinelor de proximitate. În conformitate cu prevederile Legii concurenței nr. 21/1996, această tranzație trebuie autorizată de Consiliul Concurenței, care va evalua operațiunea în scopul stabilirii compatibilității cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege. ”, se arată în comunicatul transmis de Consiliul Concurenței.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Frații Pavăl continuă seria investițiilor strategice. În ce investesc proprietarii Dedeman 27 de milioane de euro Celebra bancă Rothschild a sprijinit preluarea operațiunilor Carrefour România de către Dedeman. Entitatea a avut de gestionat peste 800 mil. euro

Consiliul Concurenței aprobă preluarea lanțului românesc de magazine La Cocoș de către proprietarul Kaufland și Lidl. Ce condiții trebuie să respecte

Consiliul Concurenței a anunțat, marți, într-un comunicat, că a autorizat achiziționarea lanțului românesc de supermarketuri La Cocoș de către grupul german Schwarz, care mai deține și lanțurile Lidl și Kaufland, prezente în România. Aprobarea vine la 8 luni de când germanii au anunțat decizia de a cumpăra lanțul de supermarketuri românești.  Una dintre condițiile principale impuse de Consiliul Concurenței a fost ca viitorul proprietar La Cocoș să mențină adaosul comercial practicat la acest moment de magazine. Instituția pentru concurență a menționat că permite tranzacția „cu condiții”, în urma investigației derulate în acest caz. Astfel, grupul german Schwarz s-a angajat să mențină strategia actuală de preț a magazinelor, fără a depăși marja brută de referință, pentru o perioadă de 4 ani de la finalizarea tranzacției și să nu închidă și să nu limiteze activitatea rețelei La Cocoș pentru o perioadă de 5 ani de la finalizarea tranzacției. „Acesta este al doilea caz din istoria autorităţii în care am declanşat o investigaţie în analiza unei concentrări economice, ceea ce evidenţiază importanţa acestei tranzacţii şi impactul său potenţial asupra pieţei. Ca urmare, autorizarea a fost condiţionată de angajamente clare, menite să protejeze concurenţa şi interesele consumatorilor. Acestea asigură menţinerea modelului comercial al reţelei La Cocoş, caracterizat prin preţuri reduse şi volume mari de vânzări, protejarea furnizorilor şi menţinerea unui nivel adecvat de concurenţă pe piaţa de retail alimentar. În același timp, angajamentele prevăd investiții pentru extinderea rețelei la nivel național, cu păstrarea aceluiași model de business orientat către prețuri accesibile, astfel încât să se se exercite o presiune concurențial, în special asupra prețurilor, în cât mai multe zone din țară”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliul Concurenței. Fondat în 2014, la Ploiești, de antreprenorul Iulian Nica, La Cocoș este cunoscut pentru politica prețurilor mici și pentru faptul că a introdus conceptul cu trei niveluri de preț, în funcție de cantitatea achiziționată. În 2024, retailerul a sărit de pragul de 1 mld. lei, iar pachetul majoritar de acțiuni a fost cumpărat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și fondurile de investiții CEECAT Capital și Morphosis Capital. Cumpărătorul își asumă extinderea rețelei La Cocoș la nivel național În plus, Schwarz îşi asumă extinderea reţelei La Cocoş la nivel naţional, prin deschiderea sau demararea procedurilor pentru deschiderea de magazine în următorii cinci ani. Această măsură are ca scop creşterea accesibilităţii consumatorilor la acest format de magazin şi intensificarea concurenţei pe piaţa de retail. În ansamblu, angajamentele asigură continuitatea modelului de afaceri actual, care urmăreşte să ofere clienţilor produse la preţuri reduse, competitive pe pieţele locale, prin aplicarea unor marje brute limitate, urmând totodată politica de expansiune, cu menţinerea formatului de business şi a independenţei din punct de vedere operaţional şi comercial. „Grupul Schwarz și-a asumat o serie de angajamente menite să înlăture îngrijorările concurențiale identificate în analiza tranzacției, atât în ceea ce privește nivelul prețurilor și menținerea modelului comercial specific La Cocoș, cât și în raport cu structura și dinamica pieței comerțului cu amănuntul de produse de consum curent. În România, activitatea grupului Schwarz se concentrează, în principal, pe piața comerțului cu amănuntul de produse de consum curent, preponderent alimentare, prin intermediul magazinelor Kaufland și Lidl. De asemenea, grupul Schwarz va menține societatea La Cocoș separată de structurile corporative și operaționale ale Kaufland România și Lidl România, pentru o perioadă de 5 ani. În acest fel se va păstra independența comercială a La Cocoș și se vor limita efectele unei posibile consolidări excesive pe piața comerțului cu amănuntul de produse de larg consum.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce condiții i-a impus Consiliul Concurenței proprietarului Lidl și Kaufland pentru a achiziționa lanțul românesc de magazine La Cocoș România, în discuții avansate pentru implementarea digitalizării statului cu grupul Lidl – Kaufland și gigantul american Mastercard

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie la CFR și Electrificare CFR pentru un posibil abuz de poziţie dominantă

Consiliul Concurenței a declanțat o investigație cu privire la un posibil abuz de poziție dominantă al CFR SA, în calitate de administrator al infrastructurii feroviare electrificate din România. Autoritatea a efectuat mai multe inspecții la sediul CFR, dar și la filiala Electrificare CFR, furnizorul de energie de tracțiune în rețeaua feroviară.  Conform comunicatului transmis de Consiliul Concurenței, autoritatea analizează dacă anumite comportamente ale CFR SA, inclusiv în legătură cu neimplementarea unor investiții necesare funcționării sistemului de alimentare cu energie electrică de tracțiune, ar fi putut avea ca afect menținerea unor bariere tehnice care limitează accesul altor furnziori pe piața furnizării energiei electrice de tracțiune din România. „Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind un posibil abuz de poziție dominantă al CFR SA, în calitate de administrator al infrastructurii feroviare electrificate din România. Autoritatea de concurență analizează dacă anumite comportamente ale CFR SA, inclusiv în legătură cu neimplementarea unor investiții necesare funcționării sistemului de alimentare cu energie electrică de tracțiune, ar fi putut avea ca efect menținerea unor bariere tehnice care limitează accesul altor furnizori pe piața furnizării energiei electrice de tracțiune din România.” De asemenea, autoritatea de concurență spune că au fost efectuate inspecții inopinante la sediul CFR și la sediul Electrificare CFR SA. CFR SA este administratorul infrastructurii feroviare din România, iar Electrificare CFR este filială a acesteia și furnizorul de energie electrică de tracțiune în rețeaua feroviară. Conform legii, cele mai frecvente forme de abuz de poziție dominantă sunt impunerea prețului de vânzare, a tarifelor, refuzul de a trata cu anumiți agenți economici sau limitarea producției. „Art. 6 din Legea concurenței nr.21/1996, republicată, interzice: „folosirea în mod abuziv a unei poziții dominante deținute de către unul sau mai mulți agenți economici pe piața românească ori o parte substanțială a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurențiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activității economice ori prejudicierea consumatorilor” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce condiții i-a impus Consiliul Concurenței proprietarului Lidl și Kaufland pentru a achiziționa lanțul românesc de magazine La Cocoș Ce se întâmplă cu ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. Chirițoiu, Consiliul Concurenței: Dacă băncile din sistemul ROBOR sunt găsite vinovate amenzile sunt semnificative Autoritatea pentru Reformă Feroviară cheamă CFR Călători la consultări, după ce a reclamat lipsa banilor ce pune în pericol transportul de călători

Ce se întâmplă cu ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. Chirițoiu, Consiliul Concurenței: Dacă băncile din sistemul ROBOR sunt găsite vinovate amenzile sunt semnificative

Consiliul Concurenței vrea să finalizeze investigația cu privire la posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR, în primul semestru din acest an, a anunțat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Acesta a transmis că autoritatea vrea să finalizeze această investigație în prima jumătate din acest an. Bogdan Chirițoiu a anunțat că ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor este cel mai important caz al anului deoarece sunt implicate companii foarte mari. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între 10 bănci pentru fixarea dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing”. Procedura se referă la stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID. „Este potențial cel mai important caz al anului deoarece amenzile sunt proporționale cu cifra de afaceri, iar băncile din sistemul ROBOR sunt companii foarte mari, și dacă sunt găsite vinovate amenzile sunt semnificative”, a transmis președintele autorității. Președintele a subliniat că autoritatea își dorește să finalizeze investigația în prima jumătate a acestui an deoarece mandatele acestora se vor termina la mijlocul anului. Chirițoiu a anunțat că dacă nu va fi finalizată în acest interval, decizia se va lua anul viitor. „Vrem să finalizăm această investigație în primul semestru din acest an pentru că mandatele noastre se termină la mijlocul acestui an și pentru a nu avea probleme procedurale nu dorim sa depășim acest termen”, a spus Chirițoiu. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consiliul Concurenței confirmă investigația ce vizează cele 10 bănci care cotează ROBOR-ul. Chirițoiu: „Nimeni nu e vinovat până nu dovedim că e vinovat” Consiliul Concurenței a declanșat INVESTIGAȚII la șase mari importatori din sectorul auto. Care sunt suspiciunile autorității naționale în domeniu

Ce condiții i-a impus Consiliul Concurenței prorpietarului Lidl și Kaufland pentru a achiziționa lanțul românesc de magazine La Cocoș

Consiliul Concurenței a pus o serie de condiții dure pentru ca grupul Schwarz, proprietarul Kaufland și Lidl, să poată cumpăra retailerul românesc La Cocoș, conform econonomedia. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a anunțat că printre condiții se numără plafonarea adaousului și deschiderea de noi magazine La Cocoș.  O condiție principală, deja impusă, este ca viitorul proprietar să mențină adaosul comercial practicat la acest moment de magazine, spune președintele Consilului Concurenței. În cazul preluării magazinelor La Cocoș de către grupul Schwarz a fost declanșată o investigație cu privire la compatibilitatea operațiunii cu mediul concurențial. În 2025, grupul german, care deține Kaufland și Lidl, a anunțat că vrea să preia majoritatea acțiunilor companiei românești. „La Cocoș este în curs de a fi preluat de Kaufland. Acolo deja am ajuns la niște angajamente pe care le-am solicitat din partea grupului Kaufland. Ele au fost testate public, vom face anumite modificări, dar în esență pare să fie ok, din piață nu ne-au venit reacții ostile. Vom finaliza în curând această tranzacție. Acolo ce vrem de fapt? Vrem ca modelul acesta low-cost al La Cocoș să fie păstrat și să fie și dezvoltat. De aceea, aceste angajamente sunt noi, ca abordare, pentru noi. Le cerem să ne garanteze că vor păstra modelul acesta low-cost. Acolo preîntâmpinăm anumite întrebări. De exemplu, le-am plafonat adaosul pe care îl pot practica. Dar adaosul global, nu produs cu produs. Am lua-o razna dacă am sta să verificăm ce adaos are fiecare sortiment de biscuiți și de salam. Angajamentul este că actualele adaosuri medii vor fi păstrate”, a spus Bogdan Chirițoiu.  A doua condiție impusă de Consiliul Concurenței este ca Schwarz să realizeze o serie de investiții. Gigantul neamț ar trebui să investească în dezvoltarea rețelei după tranzacție și să deschidă 15 magazine noi. Companiile din cadrul grupului Schwarz anunțau că intenţionează să extindă modelul împreună cu actuala conducere din România, iar angajaţii magazinelor vor rămâne în continuare angajaţi în cadrul companiei după preluarea planificată. Fondat în 2014 la Ploiești de antreprenorul Iulian Nica, La Cocoș este cunoscut pentru politica prețurilor mici și pentru faptul că a introdus conceptul cu trei niveluri de preț, în funcție de cantitatea achiziționată. În 2024, retailerul a sărit de pragul de 1 mld. lei, iar pachetul majoritar de acțiuni a fost cumpărat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și fondurile de investiții CEECAT Capital și Morphosis Capital. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, în discuții avansate pentru implementarea digitalizării statului cu grupul Lidl – Kaufland și gigantul american Mastercard Jumbo, magazinul din care îți cumperi tot ce nu îți trebuie, cumpără malluri pe bandă rulantă. Care este noua achiziție

Consiliul Concurenței vrea să mai relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România

Consiliul Concurenței și Guvernul lucrează la o „raționalizare” a regulilor privind controlul investitorilor străini, a anunțat, vineri, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. În acest fel, statul român se va concentra doar pe operațiunile care pot reprezenta un risc pentru securitatea națională, în timp ce tranzacțiile de rutină ar putea fi aprobate mai repede sau nu ar mai avea nevoie de aprobare.  După 3 ani de aplicare a regimului tot mai strict de verificare a investițiilor, care a mutat controlul de la CSAT la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), Consiliul Concurenței și Guvenul vor să relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România. În prezent, SRI și SIE participă ca „invitați permanenți” și furnizează evaluări de risc pentru tranzacțiile din domenii sensibile, însă sistemul a devenit mult prea încărcat. Anul trecut au fost verificate aproximativ 500 de operațiuni, deși doar câteva ar fi pus probleme pentru secruitatea națională. Modelul actual de control a dus la birocrație, costuri mari și întârzieri pentru investițiile de rutină. Bogdan Chirițoiu spune că este nevoie de un mecanism prin intermediul căruia să fie triate operațiunile care ridică probleme de securitate națională de cele neproblematice. Președintele instituției a menționat că se încearcă simplificarea procedurilor pentru înființarea de noi puncte de producție industrială în România și spune că va fi creat un mecanism pentru zona de servicii. „Împreună cu Guvernul, pregătim o raționalizare, aș spune, a regulilor privind controlul investitorilor străini care sunt desigur necesare în actualul context geostrategic. Dar după 3 ani de aplicare a mecanismului putem găsi variante ca să fie mai puțin intruziv. Anul trecut ne-am uitat la 500 de operațiuni și am avut probleme cu câteva dintre ele. Deci, trebuie să găsim un mecanism și lucrăm acum, chiar acum e o ședință la Guvern, să găsim o variantă în care să ne putem concentra pe acele operațiuni care chiar ridică probleme de securitate națională și să trecem mai ușor sau poate chiar deloc să nu mai trebuiască să aprobăm operațiunile care sunt de rutină, care sunt neproblematice”, a spus Chirițoiu. Falimentele din asigurări, în vizorul Consiliului Concurenței De asemenea, Bogdan Chirițoiu a susținut că în curând va apărea o nouă lege a RCA. Acesta a spus că lucrează de mai mulți ani cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru  a convinge Guvernul și Parlamentul să îmbunătățească legislația RCA ca să evite problemele din ultima perioadă care au dus la intervențiile statului. „Împreună cu ASF, lucrăm de câțiva ani, ne străduim să convingem legiuitorii, adică Guvernul și Parlamentul, să îmbunătățim legislația RCA. Suntem aproape. Cu un pic de efort o să scoatem o lege mai bună, care să evite problemele care au existat în ultima vreme în zona de RCA și care au dus la necesitatea intervenției statului prin plafonare”.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Consiliul Concurenței analizează preluarea NAPOLACT de către Bonafarm, după ce s-au ridicat mai multe semne de întrebare privind securitatea națională Președintele Consiliului Concurenței, AVERTISMENT despre ofertele de energie electrică la clienții casnici: „Pui presiune pe furnizorul tău”

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei:”După liberalizarea pieţei, nu avem creşteri pe toată linia la RCA”

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat că după liberalizarea pieţei RCA nu au fost identificate creșteri ale valorii poliţelor de răspundere civilă pentru autovehicule. „La liberalizarea RCA-ului, care s-a produs deja cu ceva timp în urmă, şi acolo am văzut întâi anumite fluctuaţii, unele preţuri au scăzut, unele au crescut. Acum lucrurile par să se stabilizeze”, a spus la Digi 24, Bogdan Chiriţoiu. Preşedintele Consiliului Concurenţei a punctat că nu s-au constatat „creşteri pe linie” după liberalizarea pieţei RCA. „În zona de RCA, din ce putem noi analiza, lucrurile au mers bine, deci nu avem creşteri pe toată linia la RCA, avem unele creşteri pe Bucureşti, scăderi în alte părţi ale ţării, unele companii au avut creşteri, altele au avut chiar şi scăderi”, a conchis acesta. Încă de la data de 1 iulie 2025, plafonarea RCA a dispărut, iar șoferii sunt nevoiți să plătească mai mult pentru asigurarea obligatorie. Pentru o asigurare de Răspundere Civilă Auto, un cetățean plătește mai mult cu cel puțin 5%. În cazul anumitor șoferi, majorările ajung până la 15%-20%. Prețul final a crescut în 2024 Șoferii români au simțit în 2024 o creștere a sumelor pe care a trebuit să le plătească pentru RCA, chiar dacă tarifele au fost înghețate. Motivul constă în faptul că prețul final este influențat din mai multe elemente, după cum a explicat pentru Gândul vicepreședintele ASF, Sorin Mititelu, în aprilie, după publicarea raportului aferent pe anul trecut. Potrivit oficialului ASF, tarifele au crescut oficial doar cu 6,8% care a fost majorarea aprobată prin hotărâri de guvern cu scopul de a acoperi impactul inflație. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF execută Primăria liberală Giurgiu pentru o DATORIE de aproape 27 de milioane de lei. Agenția a trecut deja la inventarierea bunurilor! Axios.com: Cine câștigă și cine pierde în contextul războiului comercial declanșat de TRUMP /Grupurile de retail vor transfera clienților majorările Ministrul Culturii, Andras Demeter, implicat în patru dosare PENALE: Nu am fost confortabil tuturor

Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe a cerut ungurilor de la MVM clarificări privind acordul cu nemții de la E.ON. MOTIVUL oficial

Responsabilii statului român cu atribuții în verificarea legalității investițiilor străine au solicitat acționarului Grupului MVM, care nu este altul decât statul ungar, clarificări cu privire la înțelegerea încheiată cu nemții de la E.ON pentru cumpărarea segmentului de furnizare deținut în prezent în România, conform informațiilor obținute din piață de reporterul Gândul și confirmate de Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, entitatea care asigură secretariatul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Statul român, prin Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), analizează în prezent acordul încheiat de Grupul MVM, deținut de statul ungar, cu nemții de la E.ON pentru a cumpăra cota de 68% deținută de E.ON din E.ON Energie România și cota de 98% din E.ON Assist Complet. Mai mult, autoritățile române au preluat și componenta de avizare a Comisiei Europene, după cum a anunțat la începutul lunii februarie  președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. În procedură de cercetare detaliată Acordul dintre Grupul MVM și E.ON, semnat pe 16 decembrie, a oficializat anunțul privind intenția companiei germane exprimată în urmă cu câteva luni de a ieși de pe piața de furnizare din România, dar acesta nu poate fi finalizat fără toate avizele din partea statului român. E.ON Energie România este o companie de furnizare de energie electrică și gaze naturale care are în România aproximativ 3,4 milioane de clienți. Potrivit unor surse apropiate situației, citate la momentul anunțării acordului de e-nergia.ro, valoarea tranzacției este de circa 205 milioane de euro. „Operațiunea menționată se află în procedură de cercetare detaliată în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Această procedură presupune solicitarea de clarificări și informații suplimentare pentru a putea realiza o analiză corectă din punctul de vedere al securității naționale”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la solicitarea Gândul. Potrivit demnitarului, România a instituit CEISD ca urmare a obligațiilor asumate prin Regulamentul (UE) 2019/452, care a creat un cadru european pentru cooperarea între statele membre și Comisia Europeană în domeniul examinării investițiilor străine. „În calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, precum și de partener strategic al SUA și al altor aliați, România are responsabilitatea de a se asigura că există mecanisme eficiente de protecție a securității naționale și de prevenire a riscurilor care pot afecta ordinea publică, reziliența economică și autonomia strategică”, a precizat șeful Consiliului Concurenței. Poziția Grupului MVM Reporterul Gândul a solicitat detalii privind cererea de clarificări și de la reprezentanții Grupului MVM în România, care a confirmat că sunt în legătură cu responsabilii români. „MVM este în contact strâns cu autoritatea responsabilă, CEISD, și ia toate măsurile necesare pentru a se conforma cadrului legal privind evaluarea tranzacției. Avem deplină încredere în competența și profesionalismul instituțiilor statului român”, au transmis reprezentanții MVM în exclusivitate pentru Gândul. Acordul conține o clauză suspensivă În februarie, șeful companiei ungare interesate să intre pe piața românească de furnizare a declarat presei de la Budapesta că se așteaptă ca tranzacția să devină definitivă în vară. Contractul semnat de E.ON și MVM în decembrie intră în vigoare numai dacă are toate avizele responsabililor din România. Potrivit informațiilor Gândul, acest document conține o clauză suspensivă, mai exact prevede încetarea acordului în cazul în care nu se obțin toate avizele obligatorii în decurs de minim șase luni de la semnare, cu posibilitatea de prelungire cu câteva luni. „Dacă vin avizele în iunie, iulie, este bine, dacă e sfârșitul anului, este prea târziu”, precizau sursele Gândul din piață în prima parte a anului. În ceea ce privește valoarea tranzacției – suma vehiculată pe surse fiind de 205 milioane de euro – aceasta conține și valoarea volumelor de gaze depozitate la momentul decembrie 2023 – cu ajustările de rigoare la momentul tranzacției efective – dar nu și sumele, de ordinul zecilor de milioane de euro, pe la E.ON le are de primit din partea statului în contul schemei de compensare – plafonare a prețurilor în energie. Potrivit surselor Gândul, ofertele transmise de companiile de stat din pentru preluarea activelor – Romgaz pentru cumpărarea furnizării de gaze, iar Hidroelectrica, pentru partea de furnizare de energie – nu au fost atractive, în comparație cu cea a grupului ungar. Recomandăm și: Sebastian Burduja, despre evaluarea acordului E.ON – MVM: „E o chestiune de luni de zile / Întotdeauna vom pune pe primul loc securitatea națională” Cum s-a reașezat piața de energie sub spectrul expirării plafonării. Peste 2% din totalul consumatorilor au trecut la furnizorul cu PREȚUL cel mai mic

Consiliul Concurenței a declanșat INVESTIGAȚII la șase mari importatori din sectorul auto. Care sunt suspiciunile autorității naționale în domeniu

Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase importatori auto, în cadrul investigațiilor declanșate din oficiu pe piața serviciilor de întreținere și reparare a autovehiculelor și/sau pe piața distribuției de piese de schimb pentru autovehicule din România, au anunțat, marți, oficialii instituției. Autoritatea de concurență a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase mari importatori auto activi în România, care comercializează unele dintre cele mai vândute mărci. Este vorba de operatorii economici BMW Romania SRL, Porsche Romania SRL, Mercedes-Benz România SRL, Hyundai Auto România SRL, Renault Commercial Roumanie SRL/Automobile-Dacia SA și Euro Inter Trade Corporation SRL, care comercializează mărcile Audi, BMW, Cupra, Dacia, EQ, Hyundai, Mercedes-Benz, Mini, Nissan, Renault, Seat, Skoda, Smart, Volkswagen și Volvo, ce reprezintă circa 70% din parcul de autoturisme din România. Potrivit comunicatului instituției, autoritatea de concurență deține indicii cu privire la existența unor înțelegeri între cei șase importatori auto și membrii rețelelor lor autorizate de dealeri și reparatori auto, înțelegeri care au aptitudinea de a restricționa accesul concurenților (unități de reparații auto din afara rețelei autorizate și/sau distribuitori de piese de schimb de calitate echivalentă) la clienți, pe piețele pe care aceștia își desfășoară activitatea. Ce amenzi riscă importatorii Astfel, Consiliul Concurenței are suspiciuni că anumite prevederi contractuale ar putea determina proprietarii să realizeze operațiuni de întreținere a autovehiculelor și anumite lucrări de reparare a acestora, care nu sunt acoperite de garanție, doar în rețeaua autorizată a importatorilor și/sau folosind doar piese de schimb de origine, sub sancțiunea pierderii garanției autovehiculului. „Garanția unui autovehicul nu ar trebui condiționată de realizarea unor lucrări care nu intră în garanție și care sunt plătite de proprietar doar în cadrul rețelelor autorizate sau cu utilizarea exclusivă a anumitor piese de schimb. O astfel de practică este nocivă pentru concurență și prejudiciază clienții”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor. În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Totuși, în situația în care companiile cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, acestea pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor. Citiți și: Consiliul Concurenței a demarat o INVESTIGAȚIE pe piața lucrărilor de semnalizare rutieră. Trei companii sunt vizate Temerile Consiliului Concurenței față de ordinul ANPC. Chirițoiu: „Ne e frică de faptul că în momentul acela toată lumea se duce la adaosul maxim” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Bogdan Chiriţoiu, avertisment în perioada Paștelui: „Anunțarea unor majorări de prețuri poate încălca Legea Concurenței” / Cinci companii, sancționate

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a anunțat că declaraţiile prin care reprezentanţii unor companii îşi anunţă intenţiile de a majora preţurile la produsele pe care le comercializează pot conduce la coordonarea comportamentului concurenţilor şi la o creştere artificială a preţurilor pe piaţă. Aceste tipuri de acţiuni sunt sancţionate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale Reamintim că autoritatea de concurență a sancționat cu amenzi în valoare totală de 13.471.039 lei (aprox. 2,78 milioane euro) cinci companii din domeniul producției și/sau comercializării ouălor de consum din România, precum și asociația administrată de acestea (UCPR) pentru că și-au coordonat politicile comerciale referitoare la livrările de produse pe piață, cu facilitarea acestor acțiuni de către asociație, cu scopul de a crește artificial prețurile produselor sau cel puțin de stopare a scăderii prețurilor. Autoritatea de concurenţă precizează că fiecare companie trebuie să îşi stabilească independent politica sa comercială, iar anticiparea unui anumit preţ ce ar trebui practicat poate intra sub incidenţa prevederilor Legii Concurenţei. „Este firesc ca în perioada Sărbătorilor Pascale, cererea pentru anumite produse, cum sunt ouăle, să crească. Declaraţiile prin care reprezentanţii unor companii îşi anunţă, însă, intenţiile de a majora preţurile pentru produsele pe care le comercializează pot conduce la coordonarea comportamentului concurenţilor şi la o creştere artificială a preţurilor pe piaţă. Aceste tipuri de acţiuni sunt sancţionate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale şi europene, deoarece denaturează concurenţa şi prejudiciază consumatorii”, susţine Bogdan Chiriţoiu în comunicatul transmis. În plus, autoritatea de concurenţă atrage atenţia şi asupra faptului că o asociaţie poate fi considerată răspunzătoare de încălcarea regulilor de concurenţă atunci când deciziile, recomandările sau orice altă activitate întreprinsă de aceasta influenţează comportamentul companiilor, afectând concurenţa dintre ele. Cele cinci companii care se întâlneau, în mod frecvent, sub umbrela asociaţiei Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă companiilor să evite orice practici care ar putea încălca legislaţia concurenţei şi să se adreseze instituţiei cu privire la compatibilitatea iniţiativelor lor cu legislaţia în domeniu. Astfel, în cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constatat că reprezentanţii companiilor Toneli Holding, Avicola Lumina, Avicola Bucureşti, Albatros Gold, Super Eggs se întâlneau, în mod frecvent, sub umbrela asociaţiei, pentru a discuta problemele sectorului avicol, dar şi pentru a planifica acţiuni comune referitoare la activitatea de producţie şi livrare a acestora, schimbând informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, potrivit infirmațiilor agerpres.ro. În plus, autoritatea de concurenţă a impus UCPR mai multe măsuri, pe care aceasta este obligată să le pună în aplicare: să nu dezvăluie membrilor săi date individualizate pe societate, ci doar informaţii agregate la nivel de asociaţie; să furnizeze accesul complet la aceste informaţii agregate şi companiilor neasociate care solicită accesul pe motivul interesului lor de a-şi pregăti intrarea pe piaţă; să informeze asociaţii cu privire la modificările aduse sistemului de circulare a informaţiilor în cadrul asociaţiei. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pe piața lucrărilor de construcții de locuințe. Care sunt indiciile autorității Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele