Creștere accentuată a prețurilor în următoarele trei luni, prognozată de managerii din comerț și construcții. Anunțul INS
Managerii din comerțul cu amănuntul şi din construcţii preconizează o creştere accentuată a preţurilor, în următoarele trei luni, potrivit datelor anunțate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În industria prelucrătoare, analiza realizată în luna mai de INS arată, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. Analiza completă poate fi citită AICI. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se estimează o relativă stabilitate, cu un sold conjunctural de -5%. În acelaşi timp, preţurile produselor industriale sunt aşteptate să crească, tendinţă indicată printr-un sold conjunctural de +35%. În domeniul construcţiilor, estimările managerilor arată o tendinţă de creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +15%), în timp ce la numărul de salariaţi se preconizează o relativă stabilitate, cu un sold conjunctural de +3%. Majorări de prețuri estimate De asemenea, în acelaşi sector de activitate, se aşteaptă ca preţurile lucrărilor să înregistreze o dinamică accentuată, reflectată printr-un sold conjunctural de +50%. Ancheta INS relevă faptul că, în comerţul cu amănuntul, managerii estimează, pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind 0%, iar în ceea ce priveşte forţa de muncă, angajatorii anticipează o tendinţă de creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%). În același, majorări de preţuri în acest domeniu sunt estimate de către 57% dintre respondenţi, scăderi de doar 5%, soldul conjunctural de +51% indicând o creştere accentuată. Pe zona de servicii, managerii anticipează o relativă stabilitate a cererii, pentru perioada mai – iulie 2026, cu un sold conjunctural de -1%. La capitolul numărului de salariaţi, pe baza datelor centralizate, se estimează o relativă stabilitate (sold conjunctural -3%), iar preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor urma să crească, tendinţă reflectată printr-un sold conjunctural de +29%. AUTORUL RECOMANDĂ: Serviciile de înfrumusețare au scăzut cu 18% în primele 3 luni din 2026. Ce arată datele INS Datele INS confirmă declinul din industria românească. Producția industrială a crescut în martie, dar a scăzut față de anul trecut
Meseria pentru care se cer doar 4 clase absolvite, dar care e plătită cu 7.000 lei pe lună
Te-ai gândit vreodată care ar putea fi meseria pentru care se cer doar 4 clase absolvite, dar care e plătită cu un salariu net peste medie, în fiecare lună? Venitul estimat este între 6.000 și 7.000 de lei pe lună. Unii dintre lucrătorii din domeniul construcțiilor pot ajunge să câștige un salariu net peste medie, în 2026. Unele dintre meserii nu ar necesita mai mult de 4 clase absolvite, iar venitul net ar putea să se situeze între 6.000 și 7.000 de lei. Este vorba despre personalul în construcții, îndeosebi despre fierar-betonist, zidar și zugrav. Meseria pentru care se cer doar 4 clase absolvite, dar care e plătită cu 7.000 lei pe lună Specializare pe cont propriu în domeniul construcțiilor În condițiile în care dorești să te angajezi la o firmă mare, se cere, de obicei, calificare pentru o anumită poziție. Majoritatea cursurilor de calificare (zidar, fierar, instalator) cer minimum 8 sau 10 clase. Însă, există o altă variantă care ar putea fi aleasă. Și anume, persoana care dorește să câștige foarte bine cu 4 clase în acest domeniu, calea nu este angajarea clasică la o firmă mare, ci specializarea practică pe cont propriu. Cu alte cuvinte, poate fi aleasă calea mesariașului „cu ziua” (pentru finisaje). Practic, înveți să pui gresie, faianță sau să dai glet de la un meseriaș. Apoi, după ce prinzi experiență, poți lucra singur pentru persoane fizice. Oamenii te vor plăti pentru calitatea muncii, nu te vor întreba de diplomă. Aici poți câștiga peste 6.000 – 7.000 lei. Autorul recomandă: Ce salarii au operatorii call-center de la Digi RCS-RDS, Vodafone și Orange. Cine câștigă mai mult acum, în 2026 Ce salarii au bărbații VS ce salarii au femeile pentru aceleași meserii, în 2026, în România. Care este diferența Care este salariul unui șofer de autobuz în Spania, în martie 2026, comparativ cu al unui șofer STB O treime din angajații din România lucrează pe salariul minim. Firmele din marile orașe apelează la imigranți
În ce stadiu al construcției se află o casă la roșu. Tot ce trebuie să știi despre această etapă a unei locuințe noi
O casă „la roșu” înseamnă că proiectul este la prima etapă a construcției, adică stadiul în care sunt realizate turnarea fundației, ridicarea zidăriei, tot ceea ce presupune structura de rezistență și apoi, la final, structura acoperișului. Pentru că este vorba despre un stadiu incipient, costul de achiziție este mai mic. Acest stadiu al construcției reprezintă baza oricărei case și influențează direct costurile și etapele următoare ale lucrării. Ce înseamnă că o casă e „la roșu” Termenul de „casă la roșu” reprezintă etapa în care structura unei locuințe este finalizată, dar fără finisaje interioare sau exterioare. Mai exact, casa este ridicată din punct de vedere structural, dar nu este locuibilă. În acest stadiu sunt realizate fundația, structura de rezistență, zidăria și acoperișul, fără instalații sau amenajări. Concret, o casă „la roșu” include săpătura pentru fundație, turnarea betonului pentru fundație și elevație, realizarea stâlpilor, grinzilor și plăcilor din beton armat, zidăria pereților exteriori și interiori, precum și montarea șarpantei și a învelitorii acoperișului. În unele cazuri, pot fi incluse și coșurile de fum sau scările din beton, dacă acestea fac parte din proiectul inițial, notează bzi.ro. Denumirea de „la roșu” provine din aspectul clădirii, unde cărămida sau BCA-ul rămân vizibile, fără tencuieli sau finisaje. De asemenea, nu sunt incluse ușile, ferestrele, instalațiile electrice, sanitare sau termice, nici izolațiile sau tencuielile și nu se realizează șapele, pardoselile sau finisajele decorative. Acest stadiu este foarte important pentru că reprezintă scheletul casei, iar orice greșeală apărută la acest nivel poate genera probleme serioase ulterior, cum ar fi fisuri, infiltrații sau instabilitate structurală. De aceea, este esențial ca lucrările să fie realizate conform proiectului și sub supravegherea unui specialist. Pentru mulți proprietari, casa „la roșu” este un punct de oprire temporar, permițând continuarea construcției în funcție de buget. Unii proprietari aleg să contracteze lucrările etapizat, tocmai pentru a avea un control mai bun asupra cheltuielilor și calității execuției. Avantajele și dezavantajele unei case „la roșu” Avantaje: Proprietarul poate decide când și cum să continue lucrările, fără presiunea de a finaliza totul într-un timp scurt. Acest lucru este ideal pentru cei care construiesc din fonduri proprii și vor să evite creditele mari. Controlul total asupra finisajelor. După finalizarea structurii, fiecare detaliu poate fi ales în funcție de preferințe, de la tipul de instalații și izolații până la materialele de finisaj. Astfel, casa poate fi personalizată complet, fără compromisuri impuse de un dezvoltator. Dezavantaje: O casă „la roșu” nu oferă protecție completă dacă nu este bine acoperită. În lipsa ferestrelor și ușilor, interiorul poate fi expus umezelii, prafului și variațiilor de temperatură. De aceea, este recomandat ca acoperișul să fie montat corect și eventual să se asigure o închidere provizorie a golurilor. Un alt aspect de luat în calcul este faptul că lucrările ulterioare pot deveni mai costisitoare dacă prețurile materialelor cresc sau dacă echipele de muncitori nu sunt disponibile. Fără o planificare clară, există riscul ca proiectul să rămână blocat mult timp în acest stadiu. FOTO – Caracter ilustrativ: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Așadar, casă „la roșu” înseamnă prima etapă a construcției, în care este realizat tot ceea ce presupune structura de rezistență. Autorul mai recomandă: Noutate pe piața imobiliară. Casa din polistiren care se montează în doar două zile și promite facturi extrem de mici pe timp de iarnă Cu doar 3.000 de euro îți construiești propria CASĂ în numai două zile. Cine e românul care vrea să revoluționeze Europa cu locuințe ultra-eficiente
Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade.
Deși guvernul Bolojan a anunțat vremuri bune pentru economia românească și relansare, specialiștii văd exact contrariul. Economiștii au avertizat încă de la momentul în care au fost anunțate măsurile de austeritate că acestea vor încetini economia sau că vor adânci o răcire deja existentă. Creșterea economică din România în 2025 a fost de circa 1%, motiv pentru care specialiștii vorbesc despre o posibilă recesiune, iar analiștii prevăd o criză economică de proporții în 2026. De altfel, anul 2025 a pus pe butuci industria românească, fabrici emblematice au pus lacătul, iar numărul șomerilor a crescut. Problema e că și în 2026 economia românească pare că va merge cu frâna de mână trasă. Or, dacă măsuri concrete care să susțină companiile nu există, înseamnă că șomajul va fi în creștere, deci consumul românilor va continua să scadă. Economia românească dă tot mai multe semne de oboseală, deși premierul Bolojan a transmis că în 2026 „vor fi o scădere a inflației și condiții pentru relansare în a doua parte a anului viitor”. Totuși, de la consumul românilor și până la construcții și activitea din industrie, indicatorii economici arată că România se va lupta în coninuare cu aceleași presiuni din 2025. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) conturează o imagine a României în care fabricile emblematice se închid, șomajul crește, iar consumul populației scade dramatic. Așa cum spune și manualul de economie, o criză economică se referă la scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Practic, oamenii își pierd locul de muncă și nu mai au bani să cumpere bunuri și servicii. Acest lucru se întâmplă deja în țara noastră, deși Executivul anunță o creștere economică. De exemplu, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată clar că cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, barometru pentru consum, a scăzut cu 4,8%. Sursa: Institutul Național de Statistică Singura creștere înregistrată a fost în cazul cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata. Potrivit datelor INS, aceasta a crescut în octombrie 2025, față de aceeași lună din 2024, dar numai cu 1,2%. Totuși, sectorul a înregistrat scăderi la comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, comerțul cu ridicata specializat al altor produse și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului. Sursa: Institutul Național de Statistică Mai departe, volumul cifrei de afeceri din servicii a scăzut în octombrie 2025 față de octombrie 2024, atât ca serie brută, cu 7,3%, cât și ca serie ajustată cu 6,9%, ca urmare a scăderilor din hoteluri și restaurante, servicii de coafură și înfrumusețare, spălare și curățare textile, agenții de turism și jocuri de noroc, conform datelor INS. Practic, volumul cifrei de afaceri din servicii se referă la cât „se vând” serviciile într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul economic arată ce venituri au obținut firmele din diverse domenii fără să fie inclus TVA-ul sau alte venituri care nu țin direct de prestarea serviciilor. Sursa: Institutul Național de Statistică Producția industrială a scăzut în primele 11 luni din 2025 Industria, un alt sector important pentru economia românească, a scăzut ca serie brută cu 1,1%, în primele 11 luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2024, conform Intitutului Naţional de Statistică. Industria este cea mai importantă ramură economică din România și înseamnă circa 20% din PIB. În luna noiembrie 2025, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 6,1% din cauza industriei prelucrătoare și industriei extractive. Spre deosebire de luna corespunzătoare din 2024, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 2,8%, ca efect al scăderilor înregistrate de industra prelucrătoare și industria extractivă. De asemenea, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 1%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 1%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă a crescut cu 1,4%, respectiv cu 0,4%. Construcțiile rămân cel mai dinamic sector al economiei românești Pe tabloul general al sectoarelor care participă la formarea PIB-ului, construcțiile au ocupat un loc fruntaș în lunile anului trecut. Au avut cea mai semnificativă contribuție la creșterea PIB, 0,5%, urmată de agricultură, 0,2%. La polul opus s-a aflat industria care a avut o contribuție negativă, -0,1%. Deși au scăzut în octombire 2025 față de septembrie cu 2%, construcțiile s-au menținut pe o creștere solidă în primele 10 luni din an. Mai mult decât atât, față de octombrie 2024, volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută cu 13,8%, iar ca serie ajustată sezonier cu 13,3%, arată datele INS. Șomajul crește pe fondul măsurilor de austeritate și al închiderii fabricilor România traversează o perioadă critică, dar creșterea șomajului este cu siguranță o consecință a măsurilor fiscale extreme, inflației ridicate și contextului global tot mai incert. Anul trecut a fost marcat de concedierile masive în urma închiderii unor unități de producție, care au avut un impact major asupra economiei, inclusiv asupra PIB-ului. De asemenea, impactul social al concedierilor este unul destul de dur. De pildă, în noiembrie 2024, rata șomajului în România era de 5,7%, în timp ce în noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Chiar dacă creșterea nu este uriașă, indicatorii economici arată că perioada pe care o traversează România nu este printre cele mai bune, Mai mult decât atât, Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile economiei românești. Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, față de un avans de 1,3% prognozat în luna iunie a anului trecut și unul de 2,1% estimat la începutul anului trecut. RECOMANDAREA AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile
Motivul incredibil pentru care Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, deși sunt înconjurate de deșert
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, un paradox care poate părea greu de înțeles la prima vedere. Deși sunt acoperite de deșerturi aparent nesfârșite, aceste state din Golf se confruntă cu o problemă tot mai serioasă. Nisipul din deșert nu este potrivit pentru construcții moderne, iar mega-proiectele de infrastructură au nevoie de materiale cu proprietăți foarte precise. Fenomenul scoate la iveală o realitate mai amplă, semnalată de cercetători și organizații internaționale: lumea se confruntă cu un deficit global de nisip pentru construcții, în ciuda abundenței aparente a acestui material. Deșerturile din Arabia Saudită sau din Peninsula Arabică sunt bogate în nisip, însă granulele acestuia sunt, în mare parte, prea rotunde și prea netede. Eroziunea provocată de vânt, de-a lungul a mii de ani, a transformat aceste particule în granule fine care nu se leagă eficient în beton, scrie Timesofindia.com. Betonul este alcătuit din trei elemente esențiale, precum cimentul, apa și agregatele, care reprezintă până la 80% din volum și care materiale folosite în construcții precum pietrișul și nisipyl cu granule unghiulare, capabile să creeze o structură solidă. Nisipul deșertic, lipsit de asperități, nu oferă aderența necesară pentru rezistența și durabilitatea betonului. Potrivit cercetărilor citate de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, doar o mică parte din nisipul existent la nivel global este adecvat pentru construcții, în ciuda faptului că omenirea consumă aproximativ 50 de miliarde de tone de nisip anual. De unde provine nisipul „bun” pentru beton Nisipul ideal pentru construcții provine, de regulă, din albii de râuri, lacuri și funduri marine, unde apa modelează granule mai mari, mai aspre și mai unghiulare. Acest tip de nisip se leagă eficient cu cimentul, rezultând betonul necesar pentru zgârie-nori, poduri și infrastructură critică. Așa cum remarcă jurnalistul Vince Beiser, autorul volumului The World in a Grain, utilizarea nisipului din deșert pentru beton este ca și cum „ai încerca să construiești ceva dintr-o grămadă de bile, nu din cărămizi”. De-a lungul anilor, Australia s-a impus ca unul dintre principalii furnizori de nisip de construcții de înaltă calitate. Conform OEC World, în 2023 Australia a exportat nisip în valoare de 273 de milioane de dolari, devenind al doilea cel mai mare exportator mondial. În același an, Arabia Saudită a importat nisip natural pentru construcții din Australia, o decizie care reflectă dependența regatului de materiale conforme cu standardele internaționale, necesare pentru proiectele sale de infrastructură de miliarde de dolari. Turnul Burj Khalifa, construit cu nisip de import Paradoxul nu este valabil doar pentru Arabia Saudită. Emiratele Arabe Unite se confruntă cu aceeași problemă, în special în orașe precum Dubai și Abu Dhabi. Un exemplu emblematic este Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume, cu 828 de metri. Construcția sa a necesitat aproximativ 330 de milioane de litri de beton, iar nisipul deșertic local a fost complet nepotrivit. Din acest motiv, constructorii au apelat la nisip importat, inclusiv din Australia, pentru a asigura rezistența structurală a clădirii. Nisipul este utilizat în Emiratele Arabe Unite nu doar pentru zgârie-nori, ci și pentru producția de sticlă, insule artificiale precum Palm Jumeirah și pentru reîncărcarea plajelor turistice. Conform ONU, numai proiectul Palm Jumeirah a consumat peste 186 de milioane de metri cubi de nisip marin, epuizând rapid resursele locale. Planul Vision 2030 al Arabiei Saudite accelerează cererea de materiale de construcții de calitate superioară. Proiecte precum NEOM, The Line, Proiectul Mării Roșii sau Qiddiya necesită cantități uriașe de beton și respectarea unor standarde extrem de ridicate. În acest context, importul de nisip nu este un moft, ci o necesitate strategică, fără de care dezvoltarea orașelor inteligente și a infrastructurii moderne ar fi imposibilă. Dependenta statelor din Golf de nisipul importat reflectă o problemă globală. UNEP avertizează asupra unei adevărate „crize a nisipului”, cauzată de extracția excesivă și nereglementată, care duce la degradarea mediului, eroziunea râurilor și pierderea biodiversității.
Casa Albă va prezenta în ianuarie planurile pentru viitoarea sală de bal din Aripa de Est
Potrivit Comisiei Naționale pentru Planificarea Capitalei, reprezentanții Casei Albe se vor reuni pe 8 ianuarie pentru a oferii mai multe informații în legătură cu dezvoltarea proiectului din Aripa de Est, anunță Reuters. Proiectul prevede construirea unei săli de bal de aproximativ 8.000 de metri pătrați, despre care Donald Trump a afirmat că va costa în jur de 400 de milioane de dolari și va depăși ca dimensiuni clădirile existente ale Casei Albe. Proiectul președintelui Trump a fost criticat aspru. Organizații pentru protejarea patrimoniului au contestat proiectul în instanță, iar congresmeni democrați au calificat gestul drept „abuz” și au solicitat clarificări privind identitatea donatorilor. Comisia de planificare, condusă de Will Scharf, consilier al Casei Albe și fost avocat al lui Trump, a refuzat până acum să analizeze demolarea fostei Aripi de Est sau impactul asupra clădirilor istorice, în ceea ce ar reprezenta cea mai amplă modificare a reședinței prezidențiale. Proiectul sălii de bal a fost atacat în instanță de o organizației non-profit, însă judecătorul a respins recent cererea de suspendare temporară a lucrărilor, argumentând că dimensiunile și specificațiile finale ale construcției nu au fost încă stabilite, următorul termen fiind stabilit pentru luna ianuarie. Președintele Trump s-a implicat activ în proiecte de remodelarea a Casei Albe sau a capitalei, Washington DC. Acesta a propus construcția unui arc de triumf în capitală, în vederea celebrării, anul viitor, a 250 de ani de independență, iar la Casa Albă, Trump a instalat plăcuțe sub portretele foștilor președinți în care îi critică dur.
Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea Nordis. Modificările aduse în domeniul imobiliar
„Am semnat astăzi decretul de promulgare a legii care introduce reguli mai clare și mai stricte în domeniul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare, pentru a proteja mai bine cetățenii care cumpără locuințe aflate în fază de proiect”, a scris șeful statului pe pagina sa de Facebook. Reguli mai ferme pentru dezvoltatori Potrivit președintelui, noua lege modifică cadrul legal privind calitatea în construcții și sistemul de cadastru și „introduce reguli mai ferme pentru dezvoltatori, care vor putea promite vânzarea unei locuințe viitoare doar după ce autorizația de construire este notată în cartea funciară și după realizarea procedurii de preapartamentare”. Totodată, actul normativ limitează avansurile cerute cumpărătorilor: maximum 5% pentru rezervări, maximum 25% pentru realizarea structurii de rezistență și 20% pentru instalații, în cazul promisiunilor de vânzare-cumpărare. „Sumele plătite de cumpărători nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, iar nerespectarea se sancționează cu amendă în cuantum de 1% din cifra de afaceri”, a mai transmis șeful statului. Nicușor Dan subliniază că scopul pachetului de măsuri este „creșterea încrederii în piața imobiliară, responsabilizarea dezvoltatorilor și protejarea investitorilor și a familiilor care își achiziționează o locuință”. Legea va fi publicată în Monitorul Oficial la începutul săptămânii viitoare.
Ce salarii câştigă românii din Diaspora. Leafa poate ajunge şi la câteva mii bune de euro pentru lucrătorii din aceste domenii
Chiar dacă românii nu mai pleacă la muncă în străinătate într-un număr atât de mare pe cât se întâmpla în urmă cu 10-15 ani, totuși mai există domenii, peste hotare, în care se plătesc salarii de mii de euro şi care încă îi mai atrag pe conaţionalii noștri, conform Național. Mulți români merg la muncă sezonieră în Spania la cules și mulți dintre ei se străduiesc să prindă cât mai multe astfel de contracte pentru că majoritatea sunt foarte bănoase. Salariu de 2.400 de euro la cules de portocale Angajatorii din Spania oferă muncitorilor lor veniți la cules de portocale și mandarine salarii care variază între 1.700 și 2.400 euro. Mulți dintre agricultori achită aceste remuneraţii și în funcție de eficiența muncitorilor, fiind plătiți la suta de kilograme pe care o culeg. Unii angajatori oferă chiar și bonusuri de performanță. În ultimele șase luni, salariile din agricultură au crescut cu până la 15% în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Grecia, unde sunt comunități mari de români. Totuși, cererea este în scădere cu aproximativ 20%. Străinii au nevoie, în special, de muncitori necalificați. Leafă de 3.300 de euro în construcţii, în Germania O companie de construcții din Germania face angajări la Hanover. Salariul este de 3.300 de euro net/lunar, pentru 174 de ore lucrate. Angajarea este de 12 luni si salariul se dă în două tranșe: avans și lichidare, conform RTV. Se lucreaza 40 de ore pe săptămână. Orele suplimentare sunt plătite cu 25%. Alte beneficii pentru angajat: asigurări sociale plătite în Germania, cazare asigurată de angajator, concediu plătit, transportul Romania-Germania- decontat de angajator – maximum 200 de euro. Mai mult decât atât, angajatorul oferă și mașină de serviciu. Vestea bună este că şi România poate plăti salarii la nivel european. Pentru joburi calificate, pot câștiga și câteva mii de euro, fără să mai plece în străinătate. Pentru anumite posturi, salariile de la noi din agricultură sunt mai mari decât în vestul Europei. Un director de marketing în acest domeniu primește în medie 2.500 de euro, iar un director de producție dintr-o fermă mare poate ajunge la 3.600 de euro net. Și un inginer agronom poate încasa aproape 2.000 de euro pe lună. Recomandarea autorului: Mica Românie din Torino. Ce pondere în afaceri are diaspora din Piemont
Românii domină topul constructorilor. Umbrărescu, locurile 1, 2 și 3
Românii domină topul constructorilor locali. Constructorul de drumuri și autostrăzi SA&PE Construct, controlat de familia Umbrărescu, este pe primul loc în analiza Top 50 realizată de Termene Business Hub. Firma a avut o cifră de afaceri de 5 mld. lei în 2024. Suma în creștere cu 77% față de anul anterior și un profit net de 229,1 mil. lei, în creștere cu 237%. Întreg podiumul clasamentului este ocupat de firmele controlate de familia Umbrărescu. Spedition UMB este pe locul doi, cu afaceri de 5 mld. lei și un profit net de 82 mil. lei. Tehnostrade este pe locul trei, cu afaceri de 4 mld. lei și un profit net de 417 mil. lei. Dincolo de imaginea momentului, această evoluție reflectă transformarea sectorului de construcții românesc în ultimii 17 ani, până într-un punct în care capitalul românesc a căpătat anvergură, experiență, capacitate, iar antreprenorii români au început să preia proiecte tot mai mari și să-și diversifice activitatea spre domenii noi, ceea ce se reflectă și în evoluția cifrei de afaceri și în structura topului firmelor din construcții. Companiile cu cel mai mare profit Când vorbim despre companiile cu cel mai mare profit net dintre companiile de construcții analizate, pe primul loc se află constructorul de drumuri și autostrăzi Tehnostrade, controlat de familia Umbrărescu, cu un profit net de 417,4 mil. lei în 2024, în creștere cu 20% față de anul anterior, la o cifră de afaceri de 4,36 mld. lei. Pe locul doi se află constructorul Arcada Company, cunoscut pentru lucrări de cale ferată și metrou. Are un profit net de 371 mil. lei în 2024, în creștere cu 391% față de anul anterior, la o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei. Acționarii companiei sunt Mihai Humă, Spiru Mantu, Cornelia Humă, Mariana Mantu și Valeria Tudosa. Podiumul este completat de Construcții Erbașu, companie cu activitate diversificată, cu un profit net de 332,8 mil. lei în 2024. Este în creștere cu 17%, la o cifră de afaceri de 2,27 mld. lei. Compania este controlată de familia Erbașu, alături de alți acționari.
Ion Cristoiu: Marcel Ciolacu a încercat după 30 de ani să mai CONSTRUIASCĂ ceva
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre sacrificiile pe care le cere Bolojan poporului român. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan ne propune să suferim. Dar după măsurile astea de austeritate ce se construiește? Nimic!” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre sacrificiile pe care le cere Bolojan poporului român. Acesta începe prin a spune că întregul context cu Nicolae Ceaușescu este unul important. Cultura românească, adaugă jurnalistul, și spiritualitatea acestui neam, ambele sunt strâns legate de construcțiile grandioase. În consecință, poporul este obsedat de absența marilor construcții din ultimii 30 de ani. Analistul susține că acest popor nu a avut mari boieri care să își construiască palate grandioase. Ar fi câteva excepții de menționat în sens contrar. Jurnalistul spune că Ciolacu a încercat să construiască ceva după 30 de ani de absență. Însă, cei care au venit imediat după au blocat proiectele. Cristoiu susține că Ilie Bolojan cere românilor să strângă cureaua degeaba. În aceeași ordine de idei, și Ceaușescu le spunea românilor să se sacrifice, dar măcar erau niște clădiri impunătoare care se ridicau în urma sacrificiului, a mai adăugat analistul. „Povestea cu Ceaușescu este foarte importantă. Cultura românească și spiritualitatea românească sunt obsedate de absența marilor construcții. Adică, uite-te aici. Noi nu avem palat ca ăsta. Adică nu am avut nici măcar boieri, cu mici excepții, care să își construiască palate. Toți marii scriitori… Construcții de canale, autostrăzi, palate, piscine, cutare, cutare… A încercat regimul Marcel Ciolacu, anul trecut, hai să începem, după 30 de ani, să mai construim ceva. Le-a oprit pe toate, ăsta care a venit. Nicolae Ceaușescu, sigur, cu mari greșeli, punând și poporul… El a explicat, eu am citit… Ce spune Bolojan acum? Spune să ne sacrificăm? Păi așa a zis și Ceaușescu. Numai că noi ne sacrificăm pentru nimic. El a zis, ne sacrificăm, dar facem măcar niște construcții. În sensul acesta am zis. Sunt momente în istoria unei țări în care vine unul… Ilie Bolojan ne propune să suferim. Dar ne construiește o sală? Că dacă el ar veni și ar spune așa, băi români, uite ce se întâmplă… Noi avem nevoie de o sală pentru operă, de 3600 de locuri. Hai să ne strângem cureaua și să o facem. Păi după măsurile astea de austeritate ce se construiește? Nimic! Ba chiar din potrivă.”, a explicat jurnalistul.