Magistrații ieșeni îl menajează pe primarul corupt Nelu Caragată! Acesta este judecat pentru infracțiuni de corupție, alături de afaceristul Marius Chariton
După o nouă amânare într-un dosar de corupție, magistrații ieșeni par să îl menajeze pe primarul corupt al comunei Poienești, Nelu Caragată! Bărbatul a fost trimis în judecată, împreună cu afaceristul vasluian Marius Chariton, după ce primul i-ar fi solicitat celui din urmă 12.000 de lei șpagă. Cei doi și-au primit condamnarea în primă instanță, la Vaslui, însă ambii au formulat apel. Un alt primar corupt își așteaptă sentința. Acesta ar fi primit șpagă în valoare de 12.000 de lei. Magistrații ieșeni îl menajează pe primarul corupt Nelu Caragată! Procesul de corupție în care este judecat primarul comunei Poienești, Nelu Caragată, continuă să se prelungească, deși dosarul se află în faza de apel de mai multe luni. Curtea de Apel Iași a dispus o nouă amânare a pronunțării, astfel că verdictul definitiv va fi cunoscut cel mai devreme în luna septembrie, după ce instanța a amânat de mai multe ori pronunțarea în această cauză. Ultimul termen de judecată a avut loc la data de 17 iulie 2026, când magistrații ieșeni au decis că nu sunt pregătiți să pronunțe o soluție definitivă. „Amână pronunţarea la data de 17.09.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţie prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în încheierea de ședință a Curții de Apel Iași. Este încă o amânare într-un dosar care se întinde deja pe parcursul a aproape patru ani de la trimiterea în judecată și aproape un deceniu de la momentul comiterii faptelor investigate de procurori. Pronunțarea definitivă este așteptată încă din luna martie 2026, însă judecătorii au decis succesiv să prelungească termenul de deliberare, fără ca până în prezent să existe o hotărâre definitivă. Dosarul a ajuns pe masa Curții de Apel Iași după ce Tribunalul Vaslui a pronunțat sentința în primă instanță. Atât primarul Nelu Caragată, cât și omul de afaceri Marius Chariton au declarat apel împotriva hotărârii. De asemenea, apel a formulat și procurorul de caz. Afaceristul a fost iertat, dar primarul nu În primă instanță, Tribunalul Vaslui l-a condamnat pe primarul comunei Poienești la 4 ani de închisoare, aplicând și o pedeapsă complementară privind interzicerea exercitării unor drepturi. În ceea ce îl privește pe omul de afaceri Marius Chariton, judecătorii au dispus încetarea procesului penal pentru unele dintre acuzații ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Ancheta care a dus la trimiterea în judecată a celor doi a fost declanșată de procurorii DIICOT în urmă cu aproape nouă ani. Inițial, anchetatorii vizau o serie de infracțiuni economice și de evaziune fiscală, însă în timpul investigațiilor au documentat și fapte de corupție care îl vizau pe edilul din Poienești. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2014-2017, Marius Chariton și omul de afaceri ieșean R.V.G. ar fi constituit un grup infracțional organizat specializat în evaziune fiscală și obținerea ilegală de rambursări și compensări de TVA. Procurorii au stabilit că prejudiciul total produs bugetului de stat depășește 700.000 de lei. În cadrul aceleiași anchete, procurorii au susținut că primarul Nelu Caragată ar fi pretins suma de 12.000 de lei drept mită pentru atribuirea directă a unui contract privind furnizarea de mobilier destinat dotării grădiniței din comuna Poienești. Contractul avea o valoare de aproximativ 45.000 de lei, iar mita urma să fie remisă după încasarea banilor de către societatea comercială. A pretins mită de 12.000 de lei Anchetatorii au arătat că, în aprilie 2017, edilul l-ar fi contactat pe omul de afaceri pentru atribuirea directă a contractului, solicitând în schimb suma de bani. Potrivit procurorilor, probele administrate în dosar au inclus și un caiet găsit la percheziții, în care Marius Chariton și-ar fi notat plățile reprezentând mite oferite în diferite împrejurări. Acest înscris a fost considerat unul dintre elementele importante ale acuzării. Pe lângă acuzațiile de dare și luare de mită, dosarul a vizat și presupuse fapte de constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, precum și infracțiuni economice. Procurorii au susținut că prin intermediul societății Germini Stalker SRL au fost realizate compensări frauduloase de TVA, iar administratorul unei firme din Iași ar fi folosit facturi care nu reflectau operațiuni reale pentru diminuarea obligațiilor fiscale și solicitarea unor rambursări necuvenite de TVA. O nouă amânare în dosarul de corupție în care magistrații ieșeni par să îl menajeze pe primarul corupt al comunei Poienești, Nelu Caragată. Deși faptele investigate datează din perioada 2011-2017, iar dosarul a fost trimis în judecată în anul 2022, cauza nu are nici în prezent o soluție definitivă.
După un deceniu, dosarul fostului primar Tiberiu Coatu încă bate pasul pe loc! A furat 26 de miliarde de lei!
La peste un deceniu, mai exact din 2015, dosarul în care este inculpat fostul primar al comunei Găgești, din județul Vaslui, Tiberiu Coatu, bate pasul pe loc. La ultimul termen din 8 iulie 2026, pe rolul Curții de Apel Iași s-a pronunțat o nouă amânare. După prima pronunțare a Tribunalului Vaslui, inculpații au formulat apel, în încercarea că vor primi o hotărâre mai ușoară. Un dosar ce are ca obiect infracțiunea de spălare de bani se judecă din 2015. Durata lungă a procesului a dus la prescripția răspunderii penale. După un deceniu, dosarul fostului primar, Tiberiu Coatu, încă bate pasul pe loc! Un dosar vechi de peste zece ani, continuă să ocupe loc în arhiva instanțelor, după ce judecătorii de la Curtea de Apel Iași au dispus o nouă amânare, miercuri, 8 iulie 2026. „Amână deliberarea, redactarea și pronunțarea deciziei penale la data de 04.09.2026, prin punerea soluției la dispoziție prin mijlocirea grefei instanței”, se arată încheierea de ședință. Procesul a ajuns în faza de apel, după ce inculpații Tiberiu Lorin Coatu, Maricica Chelaru, care a decedat între timp, Romică Lorenț, Irinel Cocuz, Andrei Ursu și părțile civile au formulat apel, nefiind mulțumiți de hotărârea Tribunalului Vaslui. Aceștia au formulat apel deoarece doresc să obțină o achitare, astfel încât să fie considerați nevinovați de către judecători. Judecătorii vasluieni au dispus încetarea procesului penal cu privire la săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional, infracțiunea de abuz în serviciu și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În cazul inculpatei Maricica Chelaru s-a dispus această hotărâre ca urmare a decesului său, iar în cazul celorlalți inculpați a intervenit prescripția răspunderii penale. Dosarul a fost „lovit” de prescripție de două ori Pare că magistrații vasluieni au vrut, cu orice preț, să îi scutească pe inculpați de orice pedeapsă, după ce au pronunțat, în doi ani la rând, intervenirea prescripției. Inițial, în 2024, Tribunalul Vaslui a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției, însă instanța de apel le-a trimis dosarul spre rejudecare, susținând că motivarea nu a fost suficientă, ca judecătorii vasluieni să pronunțe o nouă hotărâre cu același motiv de încetare a procesului. În momentul de față, dosarul încă este judecat de magistrații ieșeni, iar toate părțile implicate așteaptă pronunțarea definitivă. Până în prezent s-au desfășurat două termene, în care s-a dispus doar amânarea. Rămâne de văzut ce se va stabili la termenul din septembrie. Au furat 26 de miliarde de lei Dosarul de corupție face referire la faptul că fostul primar al comunei Găgești, Tiberiu Lorin Coatu, alături de ceilalți 5 inculpați, care sunt oameni de afaceri din Huși, au dat o lovitură de 26 de miliarde de lei vechi. Procurorii DIICOT l-au trimis pe Coatu în judecată, în anul 2015, fiind acuzat de constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și fals în înscrisuri oficiale. Totul a pornit în urma unui Control al Curții de Conturi, care a stabilit cã în comuna Găgesti au fost plătite din fonduri publice amenajarea mai multor poduri, dar acestea nu au mai fost finalizate. Firma care încasase banii fără a mai executa lucrările aparținea lui Romică Lorent, fost viceprimar al municipiului Huși. Un dosar ce își are originea încă din 2015 bate pasul pe loc, după un deceniu de așteptare, inculpat fiind fostul primar al comunei Găgești, din județul Vaslui, Tiberiu Coatu.
Proces de corupție la cel mai înalt nivel în Coreea de Nord. Un important lider militar a fost sancționat în prezența lui Kim Jong Un
Pak Chui Hol, director adjunct responsabil cu organizarea în cadrul Biroului Politic General al armatei, a fost sancționat disciplinar vineri pentru „acte de corupție la scară largă” în timpul unei reuniuni comune a Partidului Muncitorilor din Coreea, guvernului și armatei, la care a participat liderul Kim Jong-un, a scris KCNA, relatează Le Figaro. Este rar ca autoritățile nord-coreene să însceneze public căderea unui oficial de rang atât înalt și ca însuși Kim Jong-un să participe la operațiune. „A jefuit fondurile statului pe care le-a risipit într-o viață desfrânată” Comunicatul KCNA îl acuză pe Pak că a primit „numeroasă mită de la elemente nesănătoase, obsedate de lăcomie și setea de o poziție înaltă” și că a „jefuit la maximum fondurile statului (…) pe care le-a risipit într-o viață desfrânată și depravată” . Potrivit agenției, „el a promovat cumpărarea și vânzarea pe scară largă de funcții, acceptarea de mită și manevrele politice frauduloase în cadrul armatei și a împiedicat serios instaurarea sistemului monolitic de conducere al Partidului în întreaga armată, plasând în funcții importante persoane care l-au servit cu credință și i-au dat mită”. Kim Jong-Un: crimă politică împotriva liniei partidului În timpul întâlnirii, Kim Jong-un a descris aceste acțiuni drept o „crimă politică împotriva liniei partidului”, un vocabular rezervat de obicei celor mai grave probleme, și a spus că „toate cadrele trebuie să considere respectarea principiilor și integritatea drept rațiunea lor de a trăi ”, adaugă KCNA. Agenția mai relatează că Pak și alți oficiali implicați au fost aduși în fața Curții Supreme din Coreea de Nord, care le-a „aplicat o sentință”, fără a oferi detalii suplimentare. Lupta împotriva corupției a fost o temă recurentă în discursul oficial nord-coreean de mai mulți ani.
Dosarul penal al unui fost viceprimar bate pasul pe loc! PSD-istul corupt își așteaptă pedeapsa de peste un an!
Dosarul penal al fostului viceprimar corupt al orașului Hârlău, Florin Țăpușă, bate pasul pe loc de mai bine de un an. Bărbatul a fost luat în vizor după un denunț formulat de un interlop. Dosarul în care are calitatea de inculpat se află pe rolul Tribunalului Iași încă din martie 2025. Acesta își așteaptă pedeapsa, dar pronunțarea întârzie să apară. Amânări peste amânări în cazul lui Florin Țăpușă, fostul viceprimar al orașului Hârlău. Acesta a fost trimis în judecată din luna martie a anului trecut. Dosarul penal al unui fost viceprimar bate pasul pe loc! Fostul primar al orașului Hârlău, Florin Țăpușă, continuă să își aștepte pedeapsa în dosarul în care este judecat pentru trafic de influență. Deși a fost trimis în judecată încă din luna martie 2025, cauza s-a întins pe parcursul a mai bine de un an, fiind marcată de numeroase amânări. La data de 26 iunie 2026, instanța a acordat un nou termen pentru pronunțare, ceea ce înseamnă că fostul edil va mai avea de așteptat până la aflarea soluției. Deși cercetarea judecătorească s-a încheiat, iar concluziile au fost prezentate, judecătorii au decis din nou să amâne pronunțarea. Florin Țăpușă a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Dosarul a fost deschis în urma unui denunț formulat de un interlop. Pe scurt, fostul viceprimar ar fi pretins suma de 30.000 de euro pentru a interveni pe lângă primarul comunei Scobinți, astfel încât o persoană să obțină concesionarea unui teren. Totul a plecat de la un anunț pe internet Ancheta a pornit de la un anunț postat de Florin Țăpușă pe internet, prin care își scotea la vânzare sala de nunți din satul Bădeni, comuna Scobinți. Imobilul era oferit spre vânzare pentru suma de 250.000 de euro. Ulterior, doi potențiali cumpărători și-au manifestat interesul, mergând la Țăpușă, unul dintre aceștia fiind chiar autorul denunțului. Conform acuzațiilor formulate, interlopul i-a propus lui Țăpușă să îi găsească el un cumpărător, care să achite 290.000 de euro pentru proprietate, urmând ca din diferența de 40.000 de euro să primească un comision. Țăpușă ar fi acceptat propunerea, iar ulterior a apărut o femeie care pretindea că dorește să achiziționeze sala de nunți. În timpul întâlnirilor, femeia i-ar fi explicat că intenționează să deschidă un abator lângă sala de nunți și că are nevoie de concesionarea terenului, aflat în administrarea Consiliului Local Scobinți. Florin Țăpușă ar fi afirmat că îl cunoaște pe primarul comunei și că ar putea facilita obținerea concesiunii. Potrivit informațiilor din dosar, fostul viceprimar a fost prins în momentul în care a intrat în posesia sumei de 30.000 de lei, bani despre care a susținut că reprezentau un avans pentru achiziționarea sălii. Cu toate acestea, se presupune că banii urmau să ajungă ulterior la primarul comunei Scobinți. Florin Țăpușă a respins acuzațiile formulate împotriva sa. În fața judecătorilor, acesta a declarat că suma primită nu avea legătură cu vreo intervenție pe lângă primar, ci reprezenta un avans pentru cumpărarea sălii de nunți pe care încerca să o vândă. Dosarul penal al lui Florin Țăpușă, fostul viceprimar corupt al orașului Hârlău, bate pasul pe loc de peste un an.
O mașină a intrat într-o mulțime de protestatari anti guvern de la Belgrad. Un bătrân de 90 de ani a fost rănit
Incidentul a avut loc în timpul unui moment de reculegere de 16 minute organizat pentru comemorarea celor 16 persoane decedate în urma accidentului de la gara din Novi Sad, Serbia, când plafonul clădirii s-a prăbușit peste trecători, notează AFP. Accidentul a devenit un simbol al manifestațiilor antiguvernamentale din țară. Imaginile apărute în spațiul public arată un autovehicul care merge în marșarier un participant la protest, doborându-l la pământ. 🇷🇸 A car rammed into an anti-Vucic student protest in Serbia during a moment of silence, injuring an elderly man. Police reportedly arrested the driver 16 minutes after protesters surrounded him. He has been charged with attempted murder.pic.twitter.com/fbyEebFwsL — kos_data (@kos_data) May 14, 2026 În urma incidentului șoferul a fost reținut și arestat preventiv, fiind acuzat de „tentativă de omor calificat”. În ultima perioada, mai mulți protestatari au fost atacați. În ianuarie 2025, mai multe persoane au fost grav rănite după ce o mașină a intrat într-un grup de studenți care blocau intersecții sau participau la marșuri de protest în Belgrad. Într-unul dintre cazuri, o studentă a fost lovită violent de o mașină. Femeia care a lovit-o pe studentă a fost pusă sub acuzare pentru tentativă de omor, însă președintele Aleksandar Vučić, a grațiat-o.
Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean! Lăsat în libertate, a spart cardul unei fete pentru câteva mii de lei!
Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean, care a fost trimis în judecată pentru infracțiuni de criminalitate informatică și fraude financiare. Victima a reușit să-și recupereze prejudiciul integral, încă din faza de urmărire penală. Acum, bărbatul riscă pedeapsa închisorii cu executare, deși el susține că ar dori să fie lăsat în libertate pentru a-și îngriji mama bolnavă. Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean În data de 18 februarie 2026, pe rolul Tribunalului Iași, s-a pus în discuție un dosar care are ca inculpat un recidivist. Bărbatul ar fi săvârșit grave infracțiuni de criminalitate informatică și fraude financiare, păgubind o tânără în vârstă de 20 de ani. În data de 27.08.2025, s-a emis rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, privind pe inculpatul Adrian Capraru, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos şi acces ilegal la un sistem informatic. Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi fost săvârșite în condițiile unui concurs de infracțiuni, în stare de recidivă postcondamnatorie. Conform informațiilor prezentate în instanță, Adrian Capraru a fost condamnat definitiv în anul 2020 într-o altă cauză, soluționată de Judecătoria Pașcani. Noua anchetă penală a scos la iveală faptul că inculpatul ar fi revenit la comportamente infracționale, de această dată într-un dosar ce vizează infracțiuni informatice și financiare de amploare. Procurorii susțin că Adrian Capraru ar fi comis nu mai puțin de 87 de acte materiale ce intră sub incidența infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos. Acuzațiile indică utilizarea neautorizată a unor instrumente de plată electronică, cum ar fi un card de credit, în paralel cu accesarea ilegală a unui sistem informatic, adică folosirea unui astfel de card. Persoana vătămată în dosar este Raluca V., care a declarat în fața instanței că prejudiciul a fost recuperat. „Prejudiciul l-am recuperat. Nu doresc să mă constitui parte civilă și nu mă interesează ce se întâmplă cu inculpatul”, a afirmat aceasta. Partea civilă este persoana fizică sau juridică vătămată printr-o infracțiune care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal, solicitând despăgubiri materiale sau morale. Aceasta se constituie parte civilă până la începerea cercetării judecătorești, având rolul de a dovedi prejudiciul suferit în fața instanței penale. Există situații în care, dacă inculpatul acoperă prejudiciul integral în faza de urmărire penală, acesta poate beneficia de o reducere a pedepsei. Măsura preventivă dispusă inculpatului, care a mai fost condamnat anterior La data de 10 septembrie 2024, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Iași a dispus față de Adrian Capraru măsura controlului judiciar. Decizia a permis inculpatului să fie cercetat în stare de libertate, cu respectarea unor obligații stricte, printre care prezentarea periodică la organele judiciare și interdicția de a părăsi anumite limite teritoriale. Controlul judiciar este o măsură preventivă menită să asigure buna desfășurare a procesului penal, fără a recurge la privarea de libertate a acestuia. La termenul anterior de judecată, Adrian Capraru a solicitat ca dosarul să fie soluționat în procedură simplificată, recunoscând în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată. Potrivit Codului de procedură penală, această opțiune permite reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime în cazul condamnării. Recunoașterea vinovăției este adesea interpretată ca un semn de asumare a responsabilității, însă instanța este cea care va decide în ce măsură această atitudine influențează individualizarea pedepsei. Elementul care complică situația juridică a inculpatului este faptul că, potrivit procurorului de ședință, în luna iulie 2025, acesta ar fi săvârșit din nou infracțiuni, fiind în stare de recidivă postcondamnatorie. În acest context, Ministerul Public solicită condamnarea la pedeapsa închisorii pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina sa. Totodată, având în vedere condamnarea definitivă din 2020, procurorul a cerut anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispuse anterior și executarea efectivă a pedepsei privative de libertate. În cazul în care instanța va admite această solicitare, Adrian Capraru ar putea ajunge în penitenciar. Victima nu știe dacă vrea ca inculpatul să intre după gratii Întrebată de completul de judecată dacă dorește condamnarea inculpatului, victima, Raluca V., a declarat că nu știe ce să răspundă. Aceasta nu a beneficiat de asistență juridică, întrucât legea nu prevede obligativitatea unui avocat pentru persoana vătămată în astfel de cauze. Situația a evidențiat dificultățile cu care se confruntă uneori părțile neasistate juridic, în special în dosare cu o complexitate tehnică ridicată, cum sunt cele de criminalitate informatică. Avocatul inculpatului a susținut în fața instanței că Adrian Capraru a avut o atitudine cooperantă în cursul urmăririi penale. Apărarea a arătat că, deși clientul său este recidivist, acesta a recunoscut faptele și ar fi contribuit la desfășurarea corectă a anchetei. „A ajutat la efectuarea corectă a urmăririi penale, a recunoscut fapta și a sprijinit înfăptuirea justiției”, a argumentat avocatul În ultimul cuvânt, Adrian Capraru a declarat că regretă faptele comise și a invocat situația personală dificilă. „Regret faptele! M-am mutat cu mama mea și sunt singura persoană care poate avea grijă de ea. Este foarte bolnavă și sunt sprijinul ei”, a spus inculpatul în fața instanței. Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean, care a săvârșit infracțiuni grave de criminalitate informatică și fraude financiare. Victima și-a recuperat întreg prejudiciul încă din faza de urmărire penală, dar nu știe dacă vrea sau nu ca inculpatul să fie trimis după gratii.
Doi bărbați au prejudiciat statul cu peste 35 de milioane de lei, însă contestă măsurile preventive. Unul dintre ei s-a sustras de la urmărirea penală din motive medicale
Doi bărbați din Iași au prejudiciat statul cu peste 35 de milioane de lei prin săvârșirea unor infracțiuni de corupție și acum contestă măsurile preventive. Unul dintre bărbați este arestat la domiciliu, în timp ce colegul său de ilegalități se află în penitenciar, întrucât s-a sustras de la urmărirea penală. Cei doi au solicitat magistraților de la Tribunalul Iași modificarea măsurii preventive. Au prejudiciat statul cu peste 35 de milioane de lei și contestă măsurile preventive La termenul de judecată din 12 februarie 2026, desfășurat la Tribunalul Iași, instanța a analizat solicitările formulate de inculpații Petrișor Paul Chiriță și Alfred Petronel Petrea, care au cerut schimbarea măsurilor preventive sub care se află în prezent. Cei doi sunt judecați într-o cauză complexă ce vizează infracțiuni de corupție, iar dezbaterile au adus în prim-plan argumente legate de legalitatea și temeinicia măsurilor preventive, starea de sănătate a inculpaților și presupusul pericol social. Petrișor Paul Chiriță se află în prezent în arest la domiciliu, măsură dispusă din noiembrie 2024, după ce instanța a înlocuit arestarea preventivă. Bărbatul s-a aflat sub măsura arestului preventiv din vara anului 2024. De-a lungul procesului, inculpatul a contestat în repetate rânduri măsura preventivă inițială, însă judecătorii au considerat constant că sunt întrunite condițiile legale pentru menținerea acesteia. În ședința din februarie 2026, apărarea a reiterat cererea de relaxare a restricțiilor. Avocatul lui Petrișor Paul Chiriță, Robert Amunteancei, a susținut în fața instanței că măsura arestului la domiciliu nu ar mai fi necesară, invocând faptul că pericolul social s-ar fi estompat. „Inculpatul respectă obligațiile impuse, nu a încercat să influențeze martorii și nu ia legătura cu celălalt inculpat, ceea ce reprezintă un element favorabil. De asemenea, clientul meu nu s-a sustras de la judecată”, a arătat avocatul. În completare, Petrișor Paul Chiriță a declarat că este de acord cu concluziile formulate de avocatul său, subliniind că a respectat întocmai condițiile stabilite de instanță pe durata arestului la domiciliu. Acesta a cerut magistraților să analizeze proporționalitatea măsurii în raport cu evoluția dosarului și cu conduita sa procesuală. Procurorul de caz consideră că nu se impune modificarea măsurilor preventive Pe de altă parte, procurorul de caz s-a opus schimbării măsurilor preventive, susținând că temeiurile avute în vedere la luarea acestora se mențin. Reprezentantul Ministerului Public a invocat gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, cuantumul ridicat al prejudiciului și riscul de sustragere de la proces. Potrivit acuzării, unul dintre inculpați s-ar fi sustras de la urmărirea penală, aspect apreciat ca relevant în evaluarea necesității menținerii măsurilor preventive. În ceea ce îl privește pe Alfred Petronel Petrea, aflat în arest preventiv, a solicitat înlocuirea acestei măsuri cu una mai blândă. Argumentele aduse au vizat în principal starea de sănătate a inculpatului și situația familială. „Starea mea de sănătate este precară, motiv pentru care mă aflu sub control medical încă de la încarcerare. Am o familie și îmi doresc să fiu aproape de aceasta”, a susținut bărbatul. Totodată, Alfred Petronel Petrea a declarat în fața instanței că nu s-a sustras cu rea-voință de la urmărirea penală, așa cum susțin anchetatorii. „Eu nu m-am sustras. În perioada respectivă am fost bolnav, m-am aflat în izolare, iar documentele medicale pot confirma acest lucru”, a afirmat inculpatul. Acesta a arătat că trecerea timpului ar trebui să fie avută în vedere de instanță, în condițiile în care presupusele fapte ar fi fost comise în anul 2020. Chiar și apărarea inculpatului Petrișor Paul Chiriță a insistat asupra ideii că pericolul social s-ar fi diminuat semnificativ, invocând intervalul de timp scurs de la data presupuselor infracțiuni până în prezent. Infracțiunile de corupție l-au adus în spatele gratiilor Inculpații Alfred Petronel Petrea și Petrișor Paul Chiriță sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, spălarea banilor și fals în înscrisuri, sub semnătură privată. Anchetatorii susțin că prejudiciul estimat se ridică la sume considerabile, de peste 35 de milioane de lei. Gravitatea faptelor și valoarea ridicată a sumelor implicate reprezintă, în opinia acuzării, argumente solide pentru menținerea măsurilor preventive. Instanța a rămas în pronunțare asupra cererilor formulate, urmând să decidă dacă se impune modificarea regimului preventiv. Până la pronunțarea unei soluții definitive, Petrișor Paul Chiriță rămâne sub măsura arestului la domiciliu, iar Alfred Petronel Petrea, în arest preventiv. Cazul continuă să atragă atenția prin natura acuzațiilor și prin durata procedurilor judiciare, fiind un nou exemplu al complexității dosarelor ce implică presupuse fraude cu fonduri europene și infracțiuni de spălare a banilor. Au prejudiciat statul cu peste 35 de milioane de lei prin săvârșirea infracțiunilor de corupție și contestă măsurile preventive. Bărbații susțin că trecerea timpului a ameliorat pericolul social, însă procurorul de caz a cerut menținerea acestor măsuri. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
România coboară în Indexul de Percepție a Corupției. Scor mai mic în raportul Transparency International
Cu un scor de 45 de puncte din 100 posibile, România înregistrează o scădere față de anul precedent, când obținea 46 de puncte și se situa pe locul 69. Scorul actual plasează țara noastră la egalitate cu Benin și Sao Tome și Principe, două state africane. Raportul arată că scorurile cuprinse între 43 și 47 de puncte sunt considerate un „interval de încredere”, ceea ce indică faptul că fluctuațiile minore nu sunt neapărat semnificative din punct de vedere statistic. Cu toate acestea, tendința descendentă confirmă stagnarea eforturilor anticorupție din România. Evoluție și metodologie Cel mai bun rezultat obținut de România în Indexul de Percepție a Corupției, începând cu 2012, a fost de 48 de puncte, în anii 2016 și 2017. Cel mai slab scor a fost de 43 de puncte, înregistrat în 2013 și 2014. Indicele CPI este cel mai utilizat instrument global de măsurare a corupției și reflectă percepția experților și a mediului de afaceri asupra corupției din sectorul public. Scorul fiecărei țări este calculat pe baza a cel puțin trei surse de date, extrase din 13 sondaje și evaluări realizate de instituții precum Banca Mondială și Forumul Economic Mondial. Indicatorii vizează aspecte precum mita, deturnarea fondurilor publice, numirile nepotiste, transparența instituțională, protecția avertizorilor de integritate și accesul la informații publice. România, peste statele vecine Chiar dacă poziția globală rămâne modestă, România se situează peste mai multe state din regiune. Republica Moldova ocupă locul 80, cu 42 de puncte, în timp ce Bulgaria și Ungaria sunt pe locul 84, ambele cu 40 de puncte. Serbia se află pe poziția 116, cu un scor de 33, iar Ucraina, afectată de război și scandaluri de corupție, ocupă locul 104, cu 36 de puncte. La nivel mondial, Danemarca conduce clasamentul cu 89 de puncte, urmată de Finlanda și Singapore. În schimb, Statele Unite și Marea Britanie au înregistrat scăderi semnificative, Transparency International avertizând asupra unei tendințe globale de erodare a instituțiilor democratice și a leadershipului în combaterea corupției. ONG-ul subliniază că media globală a scăzut la 42 de puncte, iar peste două treimi dintre țări au scoruri sub 50, ceea ce confirmă faptul că corupția rămâne o amenințare majoră la nivel mondial.
Marinescu: Sunt foarte multe probleme ale Justiției care încă își așteaptă rezolvarea
„Am o comunicare instituțională nu doar cu domnul președinte, cu domnul premier, am și cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanții magistraturii și împreună cu aceștia căutăm soluțiile cele mai potrivite pentru a realiza anumite reforme absolut necesare în sistemul judiciar. Sunt foarte multe probleme ale justiției care încă își așteaptă rezolvare. De la probleme de infrastructură, probleme de digitalizare, probleme în ceea ce privește repartizarea cauzelor, degrevarea instanțelor de judecată, reducerea termenelor, foarte multe chestiuni sunt în curs de soluționare și pentru fiecare dintre ele propunem soluții care vor conduce la obiectivul final, o justiție mai bună”, a spus, la Prima TV, Radu Marinescu. El spune că a simțit aceste probleme și în timpul carierei sale de avocat, dar că în ultimii 30 de ani „Justiția a evoluat foarte mult”. „Justiția s-a transformat de la una care era sub o lupă foarte atentă a acelui mecanism MCV pe care îl cunoaștem cu toții, la o Justiție care în momentul de față are și foarte multe evaluări pozitive din partea organismelor europene, inclusiv din partea Comisiei Europene”, a adăugat ministrul Justiției. El a spus că salută investigațiile de presă care ridică semne de întrebare: „Cu alte cuvinte, dacă în documentarul Recorder s-au semnalat niște probleme, misiunea este să fie verificate imediat, să fie confirmate sau să fie infirmate. Și o astfel de activitate a început, inspecția judiceară face verificări”. Întrebat dacă există corupție în Justiție, în acest moment, Marinescu a spus: „Eu cred că există corupție în societatea românescă. Eu cred că un fenomen de corupție nu ocolește anumite zone”.
Haos în Parlamentul Albaniei după acuzații grave de corupție
Ședința Parlamentului albanez a fost marcată de incidente violente, după ce opoziția a reacționat dur la acuzațiile de corupție care o vizează pe viceprim-ministrul Belinda Balluku. Tensiunile au crescut după mai multe săptămâni de dispute politice pe acest subiect. Deputați ai opoziției au intrat în conflict cu poliția chiar în sala Parlamentului. Aceștia au folosit rachete de semnalizare, au aruncat apă spre președintele legislativului și au ocupat locurile destinate miniștrilor, cu scopul de a bloca lucrările. Forțele de ordine au intervenit pentru restabilirea ordinii. Liderul Partidului Democrat, Sali Berisha, a adus critice dure la adresa situației. „Nu poate exista un parlament cu cei care fură și fug. Legea și numai legea trebuie să prevaleze.”, a spus acesta. Opoziția a cerut prezentarea acuzațiilor oficiale formulate împotriva viceprim-ministrului Belinda Balluku. Între timp, Biroul Parchetului Special, instituție responsabilă de combaterea corupției și a crimei organizate, a solicitat Parlamentului aprobarea pentru arestarea lui Balluku. Legislativul, controlat de partidul aflat la guvernare, urmează să se pronunțe asupra cererii vineri. Belinda Balluku, fost ministru al infrastructurii și energiei și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Edi Rama, este suspectată de implicare în fapte de corupție legate de proiecte mari de infrastructură. Ea a respins acuzațiile formulate anterior în Parlament, pe care le-a descris drept „denigrări, insinuări, jumătăți de adevăr și minciuni”, și a spus că va colabora complet cu autoritățile judiciare.