Parlamentul European își stabilește prioritățile pentru prima strategie anticorupție a UE
Parlamentul European și-a stabilit joi prioritățile pentru viitoarea strategie a Comisiei Europene de combatere a corupției, lista incluzând prevenirea corupției, aplicarea legii și consolidarea integrității în Uniunea Europeană. Într-o rezoluție adoptată prin ridicarea mâinii, eurodeputații susțin că viitoarea strategie trebuie să țină cont și de noile riscuri de corupție asociate criminalității organizate și noilor tehnologii. Potrivit unui comunicat al Parlamentului, documentul vine după intrarea în vigoare, în mai 2026, a directivei europene privind combaterea corupției. Parlamentul European spune că fenomenul corupției afectează încrederea cetățenilor, democrația și statul de drept, dar, de asemenea, și activitatea economică. Corupția poate crea oportunități pentru criminalitatea organizată. Eurodeputații avertizează că și percepția că persoanele implicate în acte de corupție nu sunt sancționate poate afecta mult legitimitatea democratică. Prevenire și integritate Parlamentul European cere o evaluare a riscurilor de corupție bazată pe dovezi, programe de formare, reguli mai stricte pentru achizițiile publice, acordarea granturilor și transparență. Eurodeputații vor și standarde mai apropiate între statele membre în ceea ce privește conflictele de interese, cadourile, călătoriile sponsorizate, declarațiile de avere și fenomenul „ușilor turnante”, adică trecerea unei persoane din sectorul public în cel privat și invers. Tot Parlamentul cere și reguli noi pentru activitățile de lobby și norme comune privind finanțarea partidelor politice. Fundațiile politice și intermediarii ar trebui, la rândul lor, să respecte reguli de transparență. Instituțiile europene ar trebui să respecte standarde stricte de combatere a corupției. Acestea ar urma să fie verificate periodic de alte instituții ale UE și, dacă va fi necesar, prin modificarea unor norme europene. Aplicarea legii și acțiuni transfrontaliere Eurodeputații cer și o cooperare mai bună și un schimb mai rapid de date între autoritățile naționale și instituțiile europene, precum Europol, Eurojust, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Instituțiile care luptă împotriva corupției trebuie să fie independente și să aibă suficiente resurse. Parlamentul European cere și mai mulți bani pentru EPPO, pentru ca acesta să poată combate cazurile grave de corupție care implică mai multe țări. Statele membre care nu fac parte încă din EPPO sunt îndemnate să adere. Parlamentul European spune că există mai multe legături între corupție, criminalitatea organizată, spălarea banilor și ascunderea bunurilor. Pe lângă cele menționate, eurodeputații cer măsuri mai stricte pentru identificarea, blocarea, confiscarea și recuperarea banilor și bunurilor obținute ilegal. Rolul organismelor de supraveghere Parlamentul European vrea ca organizațiile societății civile și organismele care urmăresc combaterea corupției să participe la toate etapele viitoarei strategii. Eurodeputații cer și o protecție mai bună pentru avertizorii de integritate și jurnaliștii de investigație. Totodată, autoritățile judiciare și instituțiile care luptă împotriva corupției trebuie să fie independente. Parlamentul mai vrea, de asemenea, ca UE să devină membru cu drepturi depline al „Grupului de state împotriva corupției” (GRECO), organism al Consiliului Europei. Astfel, instituțiile europene ar urma să fie verificate prin aceleași mecanisme anticorupție ca autoritățile naționale. Monitorizarea politicilor anticorupție Eurodeputații cer, de altfel, indicatori pentru a măsura cât de bune sunt măsurile anticorupție și recomandări noi în rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind statul de drept. Parlamentul solicită și reguli mai dure privind respectarea statului de drept în viitorul buget pe termen lung al UE. Programele finanțate din fonduri europene ar trebui să aibă, acolo unde este necesar, obiective pentru combaterea corupției. Date statistice Potrivit estimărilor prezentate de Parlamentul European, măsurile suplimentare pentru combaterea corupției ar putea aduce beneficii de până la 58,5 miliarde de euro pe an. Un sondaj Eurobarometru realizat în anul 2025 arată că 69% dintre europeni consideră că fenomenul corupției este răspândit în țările lor. Potrivit Europol, aproape 60% dintre rețelele infracționale sunt implicate, într-o formă sau alta, în acte de corupție.
S-a încheiat procesul doctoriței corupte!Nu se aștepta la această decizie a Curții de Apel Iași
În septembrie 2026 a luat sfârșit procesul doctoriței corupte Liliana Teodoriu, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată și abuz în serviciu. Aceasta ar fi luat mită pentru a-și face meseria, motiv pentru care zeci de persoane s-au constituit părți civile, în încercarea de a-și recupera banii. S-a încheiat procesul doctoriței corupte! La data de 17 septembrie 2026, magistrații Curții de Apel Iași au respins contestația în anulare formulată de Liliana Teodoriu, împotriva unei decizii penale pronunțate în aprilie 2026. Potrivit hotărârii instanței, contestația în anulare a fost respinsă ca nefondată. Totodată, instanța a stabilit ca Liliana Teodoriu, din Botoșani, să achite statului suma de 1.000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare. „Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea Teodoriu Liliana (…) împotriva deciziei penale nr. 369/07.04.2026 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. 6398/99/2021 al Tribunalului Iași. În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) Cod procedură penală, obligă contestatoarea să achite statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 1.000 lei”, se arată în soluția instanței. Decizia din 17 septembrie nu reprezintă însă o condamnare a Lilianei Teodoriu. În dosarul penal, procesul a fost închis ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Potrivit soluției pronunțate anterior în dosar, instanța a dispus încetarea procesului penal față de Teodoriu Liliana pentru infracțiunea de luare de mită, în formă continuată. De asemenea, acțiunea civilă formulată de persoanele care s-au constituit părți civile a fost respinsă ca inadmisibilă. În aprilie 2026, demersurile formulate de Liliana Teodoriu în legătură cu continuarea procedurilor judiciare au fost respinse. Instanța a respins ca inadmisibilă cererea acesteia de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. Totodată, au fost respinse ca nefondate și cererile de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, precum și cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare. Mita a constat inclusiv în animale sau păsări Dosarul a ajuns în atenția anchetatorilor după cercetările referitoare la activitatea desfășurată de Liliana Teodoriu în perioada în care a lucrat la Cabinetul de Expertiză Medicală nr. 1 din Botoșani. Potrivit informațiilor prezentate de anchetatori la momentul respectiv, aceasta ar fi pretins și primit bani și alte foloase materiale de la pacienți pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Anchetatorii au susținut că, în perioada 1997-2011, Liliana Teodoriu ar fi primit, în total, bunuri și bani în valoare de aproximativ 28.330 de lei, la care s-ar fi adăugat produse farmaceutice în valoare de 110 lei și alte bunuri. Lista bunurilor menționate în anchetă este una neobișnuit de variată. Pe lângă bani, procurorii au indicat o sticlă de băutură evaluată la 100 de lei, patru bucăți de caș de oaie, zece pachete de cafea, un miel, o găină tăiată, pește și un pat de tip recamier.medic cc Conform anchetatorilor, aceste foloase ar fi provenit de la 19 pacienți și ar fi fost oferite în legătură cu activitatea desfășurată de cadrul medical. Procesul penal a început în anul 2021, iar cauza a trecut prin mai multe etape judiciare și demersuri procedurale. În prezent, după soluția pronunțată la 17 septembrie 2026, contestația în anulare formulată de Liliana Teodoriu a fost respinsă. Astfel, ultima hotărâre menționată în dosar nu schimbă situația juridică. În același timp, instanța a stabilit plata cheltuielilor judiciare de 1.000 de lei de către contestatoare. Procesul medicului care a luat mită ani la rând, Liliana Teodoriu, a luat sfârșit în cursul acestei săptămâni, la data de 17 septembrie.
Fostul ministru de Externe al Ungariei, anchetat pentru călătorii scumpe cu avioane private. Guvernul reclamă cheltuieli suplimentare de milioane de euro
Plângerea depusă de ministra de Externe Anita Orban este cea mai recentă dintr-o serie de măsuri luate de noul guvern în cadrul campaniei sale anticorupție, după ce premierul Peter Magyar l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orban, după 16 ani, în urma victoriei categorice obținute la alegerile din aprilie, scrie Reuters. Viktor Orban a respins acuzațiile de corupție. Purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, a declarat, într-un răspuns pentru Reuters, că zborurile ministrului de Externe au respectat în totalitate hotărârea guvernamentală în vigoare. „În ultimii ani, deplasările externe ale Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului au fost organizate cu o eficiență exemplară”, a spus acesta. „Peter Szijjarto merită, prin urmare, laude, nu atacuri motivate politic”. Într-un videoclip publicat marți pe Facebook, Anita Orban a declarat că nu există nicio dovadă că Szijjarto și echipa sa ar fi ținut cont de necesitatea reducerii costurilor atunci când și-au organizat deplasările. „Începând din 2022, au trecut în mod obișnuit la folosirea unor avioane private închiriate sau a aeronavelor armatei pentru deplasările ministrului (Peter Szijjarto – n.r.) și ale delegației sale”, a spus ea. Potrivit acesteia, documentele și ancheta arată că, între 2022 și 2026, aceste deplasări au costat, în medie, de aproape șase ori mai mult decât ar fi costat zborurile regulate la clasa business, diferența fiind de 4 miliarde de forinți (aproximativ 10,9 milioane de euro). „Faptele descoperite ridică, prin urmare, suspiciunea unei gestionări defectuoase a fondurilor, care a provocat pierderi semnificative, și pun, de asemenea, în discuție responsabilitatea fostei conduceri a ministerului”, a adăugat ea.
Justiția coruptă a României! Se încearcă tergiversarea dosarului lui Costel Alexe și al prietenului său, Vlad Baba
Procesul în care este judecat Costel Alexe, unul dintre cele mai controversate dosare care vizează administrația județeană ieșeană, mai face un pas înapoi, ceea ce duce la tergiversarea procesului. Instanța a dispus preschimbarea termenului stabilit inițial pentru o dată ulterioară. Modificarea vine într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Iași încă din mai 2024 și care, până în prezent, a cunoscut mai multe amânări. Se încearcă tergiversarea dosarului lui Costel Alexe și al prietenului său, Vlad Baba La ultimul termen de judecată din data de 28 august 2026, Tribunalul Iaşi a dispus preschimbarea termenului pentru o dată ulterioară, prelungind și mai mult procesul început încă din mai 2024. Prin urmare, următorul termen de judecată se va disputa la data de 14 septembrie. Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, este vizat în mai multe dosare penale care au atras atenția opiniei publice. Cauza aflată la Tribunalul Iași, în care Costel Alexe are calitatea de inculpat, alături de Corneliu Vlad Babă și Radu Gabriel Apetrei, are ca obiect săvârșirea unor infracțiuni de corupție. Pe scurt, sunt analizate fapte care țin de modul în care ar fi fost organizate concursuri pentru ocuparea unor funcții în cadrul Școlii Populare de Arte. Costel Alexe este judecat pentru că l-ar fi angajat în mod ilegal pe Vlad Baba, săvârșind în acest mod infracțiunea de abuz în serviciu. Și cum o problemă nu vine niciodată singură, nici Baba nu s-a lăsat mai prejos, așa că a făcut și el o angajare ilegală. Acesta din urmă a numit-o pe Andreea Popovici în funcția de director artistic. Încearcă Alexe să scape de pedeapsă? Dosarul aflat pe rolul Tribunalului Iași din mai 2024 a trecut prin mai multe termene, iar noua modificare prelungește și mai mult momentul în care cauza ar putea ajunge la o etapă decisivă. Numeroasele amânări din dosar și termenele preschimbate sunt o dovadă a încercării de tergiversare a cauzei. Cu cât procesul se prelungește mai mult în timp, cu atât este mai aproape împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale. De-a lungul procesului au fost dispuse zeci de amânări pentru diferite motive, printre care: audierea anumitor martori, unii fiind citați de mai multe ori sau chiar aduși cu mandat; efectuarea unor expertize; lipsa de apărare a unui inculpat și altele. Alexe este inculpat în mai multe dosare Este greu de crezut cum un corupt ca Alexe se bucură în continuare de prezumția de nevinovăție, deși dosarele în care este inculpat spun altceva. Costel Alexe nu este străin de legea penală, acesta având calitatea de inculpat în mai multe dosare. Probabil cel mai cunoscut dosar al lui Alexe este așa-numitul dosar „Tablă”, în care politicianul este judecat pentru că ar fi încasat mită sub formă de tablă, de aici și denumirea dosarului. Dosarul își are originea de pe vremea când Alexe era ministrul Mediului și ar fi solicitat 22 de tone de produse siderurgice, mai exact tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă de la un reprezentant al combinatului siderurgic Liberty Galați. Pentru toate acestea, Alexe ar fi promis fabricii alocarea gratuită a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și monitorizarea măsurilor luate pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme. Prelungirea în timp a proceselor în care Costel Alexe are calitatea de inculpat pare să aibă ca motiv principal tergiversarea.
Magistrații ieșeni îl menajează pe primarul corupt Nelu Caragată! Acesta este judecat pentru infracțiuni de corupție, alături de afaceristul Marius Chariton
După o nouă amânare într-un dosar de corupție, magistrații ieșeni par să îl menajeze pe primarul corupt al comunei Poienești, Nelu Caragată! Bărbatul a fost trimis în judecată, împreună cu afaceristul vasluian Marius Chariton, după ce primul i-ar fi solicitat celui din urmă 12.000 de lei șpagă. Cei doi și-au primit condamnarea în primă instanță, la Vaslui, însă ambii au formulat apel. Un alt primar corupt își așteaptă sentința. Acesta ar fi primit șpagă în valoare de 12.000 de lei. Magistrații ieșeni îl menajează pe primarul corupt Nelu Caragată! Procesul de corupție în care este judecat primarul comunei Poienești, Nelu Caragată, continuă să se prelungească, deși dosarul se află în faza de apel de mai multe luni. Curtea de Apel Iași a dispus o nouă amânare a pronunțării, astfel că verdictul definitiv va fi cunoscut cel mai devreme în luna septembrie, după ce instanța a amânat de mai multe ori pronunțarea în această cauză. Ultimul termen de judecată a avut loc la data de 17 iulie 2026, când magistrații ieșeni au decis că nu sunt pregătiți să pronunțe o soluție definitivă. „Amână pronunţarea la data de 17.09.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţie prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în încheierea de ședință a Curții de Apel Iași. Este încă o amânare într-un dosar care se întinde deja pe parcursul a aproape patru ani de la trimiterea în judecată și aproape un deceniu de la momentul comiterii faptelor investigate de procurori. Pronunțarea definitivă este așteptată încă din luna martie 2026, însă judecătorii au decis succesiv să prelungească termenul de deliberare, fără ca până în prezent să existe o hotărâre definitivă. Dosarul a ajuns pe masa Curții de Apel Iași după ce Tribunalul Vaslui a pronunțat sentința în primă instanță. Atât primarul Nelu Caragată, cât și omul de afaceri Marius Chariton au declarat apel împotriva hotărârii. De asemenea, apel a formulat și procurorul de caz. Afaceristul a fost iertat, dar primarul nu În primă instanță, Tribunalul Vaslui l-a condamnat pe primarul comunei Poienești la 4 ani de închisoare, aplicând și o pedeapsă complementară privind interzicerea exercitării unor drepturi. În ceea ce îl privește pe omul de afaceri Marius Chariton, judecătorii au dispus încetarea procesului penal pentru unele dintre acuzații ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Ancheta care a dus la trimiterea în judecată a celor doi a fost declanșată de procurorii DIICOT în urmă cu aproape nouă ani. Inițial, anchetatorii vizau o serie de infracțiuni economice și de evaziune fiscală, însă în timpul investigațiilor au documentat și fapte de corupție care îl vizau pe edilul din Poienești. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2014-2017, Marius Chariton și omul de afaceri ieșean R.V.G. ar fi constituit un grup infracțional organizat specializat în evaziune fiscală și obținerea ilegală de rambursări și compensări de TVA. Procurorii au stabilit că prejudiciul total produs bugetului de stat depășește 700.000 de lei. În cadrul aceleiași anchete, procurorii au susținut că primarul Nelu Caragată ar fi pretins suma de 12.000 de lei drept mită pentru atribuirea directă a unui contract privind furnizarea de mobilier destinat dotării grădiniței din comuna Poienești. Contractul avea o valoare de aproximativ 45.000 de lei, iar mita urma să fie remisă după încasarea banilor de către societatea comercială. A pretins mită de 12.000 de lei Anchetatorii au arătat că, în aprilie 2017, edilul l-ar fi contactat pe omul de afaceri pentru atribuirea directă a contractului, solicitând în schimb suma de bani. Potrivit procurorilor, probele administrate în dosar au inclus și un caiet găsit la percheziții, în care Marius Chariton și-ar fi notat plățile reprezentând mite oferite în diferite împrejurări. Acest înscris a fost considerat unul dintre elementele importante ale acuzării. Pe lângă acuzațiile de dare și luare de mită, dosarul a vizat și presupuse fapte de constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, precum și infracțiuni economice. Procurorii au susținut că prin intermediul societății Germini Stalker SRL au fost realizate compensări frauduloase de TVA, iar administratorul unei firme din Iași ar fi folosit facturi care nu reflectau operațiuni reale pentru diminuarea obligațiilor fiscale și solicitarea unor rambursări necuvenite de TVA. O nouă amânare în dosarul de corupție în care magistrații ieșeni par să îl menajeze pe primarul corupt al comunei Poienești, Nelu Caragată. Deși faptele investigate datează din perioada 2011-2017, iar dosarul a fost trimis în judecată în anul 2022, cauza nu are nici în prezent o soluție definitivă.
După un deceniu, dosarul fostului primar Tiberiu Coatu încă bate pasul pe loc! A furat 26 de miliarde de lei!
La peste un deceniu, mai exact din 2015, dosarul în care este inculpat fostul primar al comunei Găgești, din județul Vaslui, Tiberiu Coatu, bate pasul pe loc. La ultimul termen din 8 iulie 2026, pe rolul Curții de Apel Iași s-a pronunțat o nouă amânare. După prima pronunțare a Tribunalului Vaslui, inculpații au formulat apel, în încercarea că vor primi o hotărâre mai ușoară. Un dosar ce are ca obiect infracțiunea de spălare de bani se judecă din 2015. Durata lungă a procesului a dus la prescripția răspunderii penale. După un deceniu, dosarul fostului primar, Tiberiu Coatu, încă bate pasul pe loc! Un dosar vechi de peste zece ani, continuă să ocupe loc în arhiva instanțelor, după ce judecătorii de la Curtea de Apel Iași au dispus o nouă amânare, miercuri, 8 iulie 2026. „Amână deliberarea, redactarea și pronunțarea deciziei penale la data de 04.09.2026, prin punerea soluției la dispoziție prin mijlocirea grefei instanței”, se arată încheierea de ședință. Procesul a ajuns în faza de apel, după ce inculpații Tiberiu Lorin Coatu, Maricica Chelaru, care a decedat între timp, Romică Lorenț, Irinel Cocuz, Andrei Ursu și părțile civile au formulat apel, nefiind mulțumiți de hotărârea Tribunalului Vaslui. Aceștia au formulat apel deoarece doresc să obțină o achitare, astfel încât să fie considerați nevinovați de către judecători. Judecătorii vasluieni au dispus încetarea procesului penal cu privire la săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional, infracțiunea de abuz în serviciu și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În cazul inculpatei Maricica Chelaru s-a dispus această hotărâre ca urmare a decesului său, iar în cazul celorlalți inculpați a intervenit prescripția răspunderii penale. Dosarul a fost „lovit” de prescripție de două ori Pare că magistrații vasluieni au vrut, cu orice preț, să îi scutească pe inculpați de orice pedeapsă, după ce au pronunțat, în doi ani la rând, intervenirea prescripției. Inițial, în 2024, Tribunalul Vaslui a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției, însă instanța de apel le-a trimis dosarul spre rejudecare, susținând că motivarea nu a fost suficientă, ca judecătorii vasluieni să pronunțe o nouă hotărâre cu același motiv de încetare a procesului. În momentul de față, dosarul încă este judecat de magistrații ieșeni, iar toate părțile implicate așteaptă pronunțarea definitivă. Până în prezent s-au desfășurat două termene, în care s-a dispus doar amânarea. Rămâne de văzut ce se va stabili la termenul din septembrie. Au furat 26 de miliarde de lei Dosarul de corupție face referire la faptul că fostul primar al comunei Găgești, Tiberiu Lorin Coatu, alături de ceilalți 5 inculpați, care sunt oameni de afaceri din Huși, au dat o lovitură de 26 de miliarde de lei vechi. Procurorii DIICOT l-au trimis pe Coatu în judecată, în anul 2015, fiind acuzat de constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și fals în înscrisuri oficiale. Totul a pornit în urma unui Control al Curții de Conturi, care a stabilit cã în comuna Găgesti au fost plătite din fonduri publice amenajarea mai multor poduri, dar acestea nu au mai fost finalizate. Firma care încasase banii fără a mai executa lucrările aparținea lui Romică Lorent, fost viceprimar al municipiului Huși. Un dosar ce își are originea încă din 2015 bate pasul pe loc, după un deceniu de așteptare, inculpat fiind fostul primar al comunei Găgești, din județul Vaslui, Tiberiu Coatu.
Proces de corupție la cel mai înalt nivel în Coreea de Nord. Un important lider militar a fost sancționat în prezența lui Kim Jong Un
Pak Chui Hol, director adjunct responsabil cu organizarea în cadrul Biroului Politic General al armatei, a fost sancționat disciplinar vineri pentru „acte de corupție la scară largă” în timpul unei reuniuni comune a Partidului Muncitorilor din Coreea, guvernului și armatei, la care a participat liderul Kim Jong-un, a scris KCNA, relatează Le Figaro. Este rar ca autoritățile nord-coreene să însceneze public căderea unui oficial de rang atât înalt și ca însuși Kim Jong-un să participe la operațiune. „A jefuit fondurile statului pe care le-a risipit într-o viață desfrânată” Comunicatul KCNA îl acuză pe Pak că a primit „numeroasă mită de la elemente nesănătoase, obsedate de lăcomie și setea de o poziție înaltă” și că a „jefuit la maximum fondurile statului (…) pe care le-a risipit într-o viață desfrânată și depravată” . Potrivit agenției, „el a promovat cumpărarea și vânzarea pe scară largă de funcții, acceptarea de mită și manevrele politice frauduloase în cadrul armatei și a împiedicat serios instaurarea sistemului monolitic de conducere al Partidului în întreaga armată, plasând în funcții importante persoane care l-au servit cu credință și i-au dat mită”. Kim Jong-Un: crimă politică împotriva liniei partidului În timpul întâlnirii, Kim Jong-un a descris aceste acțiuni drept o „crimă politică împotriva liniei partidului”, un vocabular rezervat de obicei celor mai grave probleme, și a spus că „toate cadrele trebuie să considere respectarea principiilor și integritatea drept rațiunea lor de a trăi ”, adaugă KCNA. Agenția mai relatează că Pak și alți oficiali implicați au fost aduși în fața Curții Supreme din Coreea de Nord, care le-a „aplicat o sentință”, fără a oferi detalii suplimentare. Lupta împotriva corupției a fost o temă recurentă în discursul oficial nord-coreean de mai mulți ani.
Dosarul penal al unui fost viceprimar bate pasul pe loc! PSD-istul corupt își așteaptă pedeapsa de peste un an!
Dosarul penal al fostului viceprimar corupt al orașului Hârlău, Florin Țăpușă, bate pasul pe loc de mai bine de un an. Bărbatul a fost luat în vizor după un denunț formulat de un interlop. Dosarul în care are calitatea de inculpat se află pe rolul Tribunalului Iași încă din martie 2025. Acesta își așteaptă pedeapsa, dar pronunțarea întârzie să apară. Amânări peste amânări în cazul lui Florin Țăpușă, fostul viceprimar al orașului Hârlău. Acesta a fost trimis în judecată din luna martie a anului trecut. Dosarul penal al unui fost viceprimar bate pasul pe loc! Fostul primar al orașului Hârlău, Florin Țăpușă, continuă să își aștepte pedeapsa în dosarul în care este judecat pentru trafic de influență. Deși a fost trimis în judecată încă din luna martie 2025, cauza s-a întins pe parcursul a mai bine de un an, fiind marcată de numeroase amânări. La data de 26 iunie 2026, instanța a acordat un nou termen pentru pronunțare, ceea ce înseamnă că fostul edil va mai avea de așteptat până la aflarea soluției. Deși cercetarea judecătorească s-a încheiat, iar concluziile au fost prezentate, judecătorii au decis din nou să amâne pronunțarea. Florin Țăpușă a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Dosarul a fost deschis în urma unui denunț formulat de un interlop. Pe scurt, fostul viceprimar ar fi pretins suma de 30.000 de euro pentru a interveni pe lângă primarul comunei Scobinți, astfel încât o persoană să obțină concesionarea unui teren. Totul a plecat de la un anunț pe internet Ancheta a pornit de la un anunț postat de Florin Țăpușă pe internet, prin care își scotea la vânzare sala de nunți din satul Bădeni, comuna Scobinți. Imobilul era oferit spre vânzare pentru suma de 250.000 de euro. Ulterior, doi potențiali cumpărători și-au manifestat interesul, mergând la Țăpușă, unul dintre aceștia fiind chiar autorul denunțului. Conform acuzațiilor formulate, interlopul i-a propus lui Țăpușă să îi găsească el un cumpărător, care să achite 290.000 de euro pentru proprietate, urmând ca din diferența de 40.000 de euro să primească un comision. Țăpușă ar fi acceptat propunerea, iar ulterior a apărut o femeie care pretindea că dorește să achiziționeze sala de nunți. În timpul întâlnirilor, femeia i-ar fi explicat că intenționează să deschidă un abator lângă sala de nunți și că are nevoie de concesionarea terenului, aflat în administrarea Consiliului Local Scobinți. Florin Țăpușă ar fi afirmat că îl cunoaște pe primarul comunei și că ar putea facilita obținerea concesiunii. Potrivit informațiilor din dosar, fostul viceprimar a fost prins în momentul în care a intrat în posesia sumei de 30.000 de lei, bani despre care a susținut că reprezentau un avans pentru achiziționarea sălii. Cu toate acestea, se presupune că banii urmau să ajungă ulterior la primarul comunei Scobinți. Florin Țăpușă a respins acuzațiile formulate împotriva sa. În fața judecătorilor, acesta a declarat că suma primită nu avea legătură cu vreo intervenție pe lângă primar, ci reprezenta un avans pentru cumpărarea sălii de nunți pe care încerca să o vândă. Dosarul penal al lui Florin Țăpușă, fostul viceprimar corupt al orașului Hârlău, bate pasul pe loc de peste un an.
O mașină a intrat într-o mulțime de protestatari anti guvern de la Belgrad. Un bătrân de 90 de ani a fost rănit
Incidentul a avut loc în timpul unui moment de reculegere de 16 minute organizat pentru comemorarea celor 16 persoane decedate în urma accidentului de la gara din Novi Sad, Serbia, când plafonul clădirii s-a prăbușit peste trecători, notează AFP. Accidentul a devenit un simbol al manifestațiilor antiguvernamentale din țară. Imaginile apărute în spațiul public arată un autovehicul care merge în marșarier un participant la protest, doborându-l la pământ. 🇷🇸 A car rammed into an anti-Vucic student protest in Serbia during a moment of silence, injuring an elderly man. Police reportedly arrested the driver 16 minutes after protesters surrounded him. He has been charged with attempted murder.pic.twitter.com/fbyEebFwsL — kos_data (@kos_data) May 14, 2026 În urma incidentului șoferul a fost reținut și arestat preventiv, fiind acuzat de „tentativă de omor calificat”. În ultima perioada, mai mulți protestatari au fost atacați. În ianuarie 2025, mai multe persoane au fost grav rănite după ce o mașină a intrat într-un grup de studenți care blocau intersecții sau participau la marșuri de protest în Belgrad. Într-unul dintre cazuri, o studentă a fost lovită violent de o mașină. Femeia care a lovit-o pe studentă a fost pusă sub acuzare pentru tentativă de omor, însă președintele Aleksandar Vučić, a grațiat-o.
Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean! Lăsat în libertate, a spart cardul unei fete pentru câteva mii de lei!
Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean, care a fost trimis în judecată pentru infracțiuni de criminalitate informatică și fraude financiare. Victima a reușit să-și recupereze prejudiciul integral, încă din faza de urmărire penală. Acum, bărbatul riscă pedeapsa închisorii cu executare, deși el susține că ar dori să fie lăsat în libertate pentru a-și îngriji mama bolnavă. Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean În data de 18 februarie 2026, pe rolul Tribunalului Iași, s-a pus în discuție un dosar care are ca inculpat un recidivist. Bărbatul ar fi săvârșit grave infracțiuni de criminalitate informatică și fraude financiare, păgubind o tânără în vârstă de 20 de ani. În data de 27.08.2025, s-a emis rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, privind pe inculpatul Adrian Capraru, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos şi acces ilegal la un sistem informatic. Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi fost săvârșite în condițiile unui concurs de infracțiuni, în stare de recidivă postcondamnatorie. Conform informațiilor prezentate în instanță, Adrian Capraru a fost condamnat definitiv în anul 2020 într-o altă cauză, soluționată de Judecătoria Pașcani. Noua anchetă penală a scos la iveală faptul că inculpatul ar fi revenit la comportamente infracționale, de această dată într-un dosar ce vizează infracțiuni informatice și financiare de amploare. Procurorii susțin că Adrian Capraru ar fi comis nu mai puțin de 87 de acte materiale ce intră sub incidența infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos. Acuzațiile indică utilizarea neautorizată a unor instrumente de plată electronică, cum ar fi un card de credit, în paralel cu accesarea ilegală a unui sistem informatic, adică folosirea unui astfel de card. Persoana vătămată în dosar este Raluca V., care a declarat în fața instanței că prejudiciul a fost recuperat. „Prejudiciul l-am recuperat. Nu doresc să mă constitui parte civilă și nu mă interesează ce se întâmplă cu inculpatul”, a afirmat aceasta. Partea civilă este persoana fizică sau juridică vătămată printr-o infracțiune care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal, solicitând despăgubiri materiale sau morale. Aceasta se constituie parte civilă până la începerea cercetării judecătorești, având rolul de a dovedi prejudiciul suferit în fața instanței penale. Există situații în care, dacă inculpatul acoperă prejudiciul integral în faza de urmărire penală, acesta poate beneficia de o reducere a pedepsei. Măsura preventivă dispusă inculpatului, care a mai fost condamnat anterior La data de 10 septembrie 2024, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Iași a dispus față de Adrian Capraru măsura controlului judiciar. Decizia a permis inculpatului să fie cercetat în stare de libertate, cu respectarea unor obligații stricte, printre care prezentarea periodică la organele judiciare și interdicția de a părăsi anumite limite teritoriale. Controlul judiciar este o măsură preventivă menită să asigure buna desfășurare a procesului penal, fără a recurge la privarea de libertate a acestuia. La termenul anterior de judecată, Adrian Capraru a solicitat ca dosarul să fie soluționat în procedură simplificată, recunoscând în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată. Potrivit Codului de procedură penală, această opțiune permite reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime în cazul condamnării. Recunoașterea vinovăției este adesea interpretată ca un semn de asumare a responsabilității, însă instanța este cea care va decide în ce măsură această atitudine influențează individualizarea pedepsei. Elementul care complică situația juridică a inculpatului este faptul că, potrivit procurorului de ședință, în luna iulie 2025, acesta ar fi săvârșit din nou infracțiuni, fiind în stare de recidivă postcondamnatorie. În acest context, Ministerul Public solicită condamnarea la pedeapsa închisorii pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina sa. Totodată, având în vedere condamnarea definitivă din 2020, procurorul a cerut anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispuse anterior și executarea efectivă a pedepsei privative de libertate. În cazul în care instanța va admite această solicitare, Adrian Capraru ar putea ajunge în penitenciar. Victima nu știe dacă vrea ca inculpatul să intre după gratii Întrebată de completul de judecată dacă dorește condamnarea inculpatului, victima, Raluca V., a declarat că nu știe ce să răspundă. Aceasta nu a beneficiat de asistență juridică, întrucât legea nu prevede obligativitatea unui avocat pentru persoana vătămată în astfel de cauze. Situația a evidențiat dificultățile cu care se confruntă uneori părțile neasistate juridic, în special în dosare cu o complexitate tehnică ridicată, cum sunt cele de criminalitate informatică. Avocatul inculpatului a susținut în fața instanței că Adrian Capraru a avut o atitudine cooperantă în cursul urmăririi penale. Apărarea a arătat că, deși clientul său este recidivist, acesta a recunoscut faptele și ar fi contribuit la desfășurarea corectă a anchetei. „A ajutat la efectuarea corectă a urmăririi penale, a recunoscut fapta și a sprijinit înfăptuirea justiției”, a argumentat avocatul În ultimul cuvânt, Adrian Capraru a declarat că regretă faptele comise și a invocat situația personală dificilă. „Regret faptele! M-am mutat cu mama mea și sunt singura persoană care poate avea grijă de ea. Este foarte bolnavă și sunt sprijinul ei”, a spus inculpatul în fața instanței. Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean, care a săvârșit infracțiuni grave de criminalitate informatică și fraude financiare. Victima și-a recuperat întreg prejudiciul încă din faza de urmărire penală, dar nu știe dacă vrea sau nu ca inculpatul să fie trimis după gratii.