Etichetă: coruptie

Cum vrea USR să debaronizeze justiția: reforma CSM, limitarea puterii procurorilor șefi, auditul repartizării aleatorii

USR vrea egalitatea magistraților în fața legii. „Un stat de drept autentic nu poate funcționa cu reguli diferite pentru categorii diferite de cetățeni. În prezent, mecanismele de anchetare a infracțiunilor de corupție comise în sistemul judiciar au eșuat în mod repetat. Propunem revenirea competenței de investigare a infracțiunilor de corupție din justiție la Direcția Națională Anticorupție, conform regulii competenței după materie. Celelalte infracțiuni vor fi anchetate de unitățile de parchet specializate în acele tipuri de infracțiuni”, arată USR. Potrivit USR, după desființarea SIIJ, nici structura care i-a urmat nu a reușit să combată corupția din magistratură, iar răspunderea penală a devenit, în practică, iluzorie. În perioada 2015-2018 erau trimiși în judecată numai pentru fapte de corupție, în medie, circa10 magistrați în fiecare an. Potrivit sursei, această soluție este în acord cu avizele Comisiei de la Veneția (nr. 1036/2021 și 1079/2022) și urmărește eliminarea oricăror forme de imunitate informală care alimentează lipsa de responsabilitate și favorizează corupția. O altă cerință este reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „CSM trebuie să fie garantul independenței justiției, nu un centru de putere autonom și opac. În timp, instituția s-a îndepărtat de rolul său constituțional și a devenit o structură dominată de cercuri de influență obscure. Propunem alegerea membrilor CSM de către toți magistrații, prin scrutin universal, nu pe categorii de instanțe (ex pentru reprezentanții judecătoriilor vor vota toți judecătorii, indiferent de instanța la care activează; la fel pentru celelalte instanțe), precum și creșterea normei de reprezentare pentru judecătorii și tribunale, unde se află majoritatea magistraților. Modificarea modalității de alegere a reprezentanților CSM va putea mări reprezentativitatea acestora, va putea sparge monopolul creat de unele cercuri de influență din justiție. Alegerile ar urma să fie decalate în timp, pentru a evita schimbarea simultană a tuturor membrilor și blocajele instituționale”, arată USR. Se vorbește și de răspunderea membrilor CSM: „Procedura de revocare a membrilor CSM trebuie să devină efectivă, nu pur formală, astfel încât membrii să poată fi trași la răspundere pentru derapaje”, dar și despre interdicții și incompatibilități: „Membrii CSM nu vor putea participa la numiri, promovări, delegări sau evaluări care privesc persoane cu care s-au aflat în relații de subordonare directă în ultimii 5 ani. De asemenea, nimeni nu va putea beneficia ulterior de decizii adoptate în timpul propriului mandat”. „Este prevăzută interdicția expresă a oricărei intervenții formale sau informale în activitatea unui magistrat, precum și o perioadă de „cool-off” de 2 ani în care foștii membri CSM nu pot ocupa funcții de conducere în instanțe”. În ceea ce privește transparența deciziilor, votul membrilor CSM trebuie să fie nominal, consemnat, motivat și publicat pe site-ul instituției, pentru a asigura responsabilitatea decizională. O a treia cerință este continuitatea completurilor de judecată. „Pentru cetățeni, reluarea proceselor de la zero este una dintre cele mai mari surse de neîncredere în justiție. Ea duce la prelungirea artificială a proceselor și, în final, la încetarea proceselor ca urmare a prescripției răspunderii penale. Propunem întărirea principiului continuității completurilor prin: eliminarea repartizării dosarelor către magistrați care, din motive previzibile (pensionare, transfer), nu le pot finaliza; condiționarea delegărilor, detașărilor, transferurilor și promovărilor de finalizarea cauzelor aflate pe rol, cu excepții strict și clar definite”, arată USR. În a patra cerință este vorba despre introducerea posibilității exprese ca magistrații să fie avertizori de integritate. „Dreptul la liberă exprimare privind problemele sistemice din justiție trebuie garantat în mod efectiv, nicidecum sancționat. Un sistem care își pedepsește vocile critice se izolează și se degradează. Mai multe hotărâri CEDO au sancționat deja România pentru încălcarea de către Inspecția Judiciară și CSM a libertății de exprimare a magistraților”, arată documentul citat. Cariera magistratului și funcțiile de conducere reprezintă o altă cerință. În ceea ce privește promovarea profesională, USR vrea ca promovarea la instanțele superioare să se facă, de regulă, prin concursuri directe pe post, și să fie efectivă. „Promovarea pe loc trebuie limitată numeric prin lege și corelată cu necesarul real, pentru a preveni folosirea ei ca pretext pentru delegări și detașări. Dacă posturile vacante sunt ocupate efectiv se reduce posibilitatea de a muta magistrații dintr-o parte în alta după cum există un interes, iar aceștia nu mai sunt dependenți de cei care i-au delegat/detașat”. Despre conducerea instanțelor, USR spune: „Președinții instanțelor vor fi aleși de judecătorii instanței respective, nu desemnați de CSM. Vicepreședinții, președinții de secții și adjuncții șefilor de parchete vor fi numiți prin proceduri competitive, prin concurs, nu discreționar. Propunerea este în acord cu Avizul nr. 1105/2022 al Comisiei de la Veneția. Se democratizează conducerile instanțelor, se reduce influența covârșitoare pe care CSM o are asupra conducerilor tuturor instanțelor și parchetelor, pentru că acum aceste numiri se fac discreționar de către CSM, prin secții”. În privința democratizarea colegiilor de conducere: „Membrii colegiilor de conducere (în afara celor de drept) vor fi aleși de adunările generale ale magistraților. Scade astfel puterea și influența CSM și a președinților instanțelor asupra colegiilor de conducere. Toate hotărârile colegiilor vor fi publicate integral și motivat, sub sancțiunea nulității”. Sunt cerințe la acest capitol referitoare la Înalta Curte de Casație și Justiție: „Promovarea la ICCJ trebuie să includă concursuri scrise, nu doar interviuri. Concursurile vor avea cea mai mare pondere. Această promovare trebuie să reflecte excelența în pregătirea profesională, iar pentru aceasta criteriile trebuie să fie cât se poate de obiective. De asemenea, Președintele României va avea dreptul de a refuza motivat o singură dată numirea președintelui ICCJ, ca o expresie a legitimității sale date de votul popular și a rolului de garant al respectării Constituției și al bunei funcționări a autorităților publice”. În privința evaluării magistraților, USR cere ca evaluarea activității să se facă pe criterii obiective, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de plângeri admise pentru tergiversarea în mod culpabil a procesului. Chiar și președintele ICCJ trebuie evaluat la rândul său pentru activitatea managerială. A șasea cerință este legată de delegări, detașări și ocuparea posturilor vacante. Astfel, delegările și detașările trebuie limitate strict: este interzisă detașarea la CSM; sunt permise doar detașările către alte instituții, pentru maximum 6 luni; sunt interzise delegările/detașările succesive pe același post.

Fostul președinte al Boliviei a fost arestat într-un caz de corupție

Fostul lider de stânga, în vârstă de 62 de ani, a părăsit funcția pe 8 noiembrie, după aproape 20 de ani de guverne socialiste inițiate de Morales. Morales se află în prezent închis în bastionul din Chapare, în centrul țării, în urma unui mandat de arestare, potrivit Le Figaro. Surse din cadrul parchetului au declarat pentru AFP că Luis Arce va trebui să răspundă pentru presupusele infracțiuni de „neîndeplinire a atribuțiilor de serviciu” și „conduită antieconomică” . „Vreau să felicit agenții (…) ai diviziei anticorupție (…) pentru efectuarea arestării, în temeiul unui mandat” emis de parchet împotriva fostului președinte (2020-2025), a declarat vicepreședintele țării, Edmand Lara, într-o înregistrare video difuzată de presa locală. A autorizat transferuri de fonduri publice Pe vremea când Luis Arce era ministru al Economiei, acesta ar fi autorizat transferuri de fonduri publice către conturile personale ale liderilor țărăniști, conform plângerii care a dus la emiterea mandatului de arestare. Aceste presupuse transferuri neregulamentare ar fi avut loc în cadrul Fondului Public pentru Dezvoltarea Popoarelor Indigene (Fondioc) în ultimul deceniu. Una dintre beneficiare este fosta congresmenă de stânga Lidia Patty, care a fost arestată săptămâna trecută. În timpul interogatoriului, ea a susținut că transferul fusese aprobat de ministrul Economiei de atunci. Se pare că a primit aproape 100.000 de dolari pentru un proiect de cultivare a roșiilor. „Am spus-o: Luis Arce va fi primul care va merge la închisoare. Și ne ținem de cuvânt. Toți cei care au furat din această patrie vor da înapoi fiecare bănuț”, adaugă Edmand Lara în videoclip. Maria Nela Prada, fost ministru în guvernul lui Luis Arce, a fost prima care a relatat condițiile arestării fostului președinte. „Era singur. L-au pus într-un microbuz cu geamuri fumurii”, a declarat ea în fața unei secții de poliție unde ar fi fost dus fostul președinte. Fotografiile publicate de presă îl arată pe Luis Arce transferat la birourile Forței Speciale pentru Lupta Împotriva Criminalității (FELCC) din La Paz, capitala administrativă. „Nu a primit nicio notificare ”, a afirmat Prada.

Nicușor Dan, președintele României de Ziua Națională: Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani

„Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Și trăim mai bine decât mulți din oamenii din țări vecine nouă”, a spus, luni, șeful statului.  Dan a recunoscut și provocările cu care se confrunta statul român: „România este o țară coruptă și românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului român de a lupta cu corupția și mai au dreptate când sunt revoltați de faptul că oameni corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor. Totuși suntem mai puțin corupți decât acum 20 de ani”.  Șeful statului a atras atenția și asupra problemelor din educație: „Avem multe zone de excelență în educație. Dar, în ansamblu, sistemul de învățământ este slab spre foarte slab”.  Despre zona medicală, Nicușor Dan a precizat: „Sistemul sanitar este departe, foarte departe de unde ar fi putut să fie cu toți banii pe care noi toți i-am dus încolo. Dar vedem totuși primele corpuri noi de spital care sunt construite prin finanțare din PNRR”.  „Avem o economie privată foarte dinamică și merituoasă care a reușit să dubleze PIB-ul României în 10 ani. Dar avem un deficit comercial foarte mare și nu avem în momentul ăsta o adevărată politică economică. Totuși, autoritățile statului au reușit să păstreze calendarul pentru aderarea la OCDE”, a declarat președintele, privind economia. 

Se rupe lanțul de iubire dintre Zelensky și prietenii apropiați / Omul care l-a adus în show-biz, acuzații de spălare de bani de 100 de milioane de dolari / Toaleta din aur care a făcut înconjurul planetei

Nu au apucat să se liniștească foarte bine apele de la scandalul de corupție din vară, că administrația de la Kiev se află acum în centrul altuia, mult mai amplu decât cel din vară. Atunci, administrația Zelensky fusese subiectul unor manifestații de stradă ample, după ce președintele ucrainean fusese acuzat că încearcă să treacă o lege care limita competențele agențiilor anti-corupție independente. Tot atunci, Uniunea Europeană i-a atras atenția lui Zelensky asupra derapajelor sale de Putere, iar președintele ucrainean a abandonat demersul. O toaletă din aur și saci cu bani Acum, un dosar de corupție voluminos, cu probe detaliate, cu acuzații incriminatoare, în care sunt implicate figuri foarte importante ale statului, acuzate că luau comisioane ilegale din proiecte de construcție menite să protejeze centralele electrice de atacurile rusești, într-o perioadă în care ucrainenii trăiesc zilnic cu înteruperi de curent, este făcut public, relatează Financial Times, într-un articol intitulat „Saci de bani și o toaletă de aur: criza corupției devorează guvernul Zelensky” și citat de gandul.ro. Articolul din publicația americană descrie incredibila opulență din apartamentele din Kiev ale apropiaților lui Volodimir Zelensky, dar ceea ce a șocat cu adevărat nu numai publicul ucrainean, ci toată lumea a fost toaleta din aur a unuia dintre aceștia. În documente sunt incluse fotografii cu saci cu bani și casete audio ce surprind oficiali care vorbesc despre cum să spele banii. Timur Mindich, omul din spatele lui Zelensky și dirijorul schemei de corupție Lumea întreagă e în stare de șoc după dezvăluirile NABU (Biroul Național Anticorupție al Ucrainei), care livrează dovezi fără echivoc că cercul de apropiați ai președintelui au jefuit țara în plin război, așa cum titra publicația online Ukrainska Pravda. În urma acestuia, Zelensky a cerut demisiile ministrului de Justiție, Gherman Galușcenko și a ministrului Energiei, Svitlana Hrynciuk, ambii înlăturați din Consiliul Național de Securitate. În același timp, liderul de la Kiev a impus sancțiuni asupra lui Timur Mindich, prieten și fost partener de afaceri, inculpat în acest caz. Procurorii au acuzat că Mindich a fost “co-organizatorul” schemei de corupție devoalate de anchetă. Mai mult, în jur de 100 milioane de dolari sub formă de fonduri ilicite au trecut prin biroul său. Practic, aici se spălau fondurile obținute prin metode criminale, arăta Biroul Național Anti-Corupție al Ucrainei (Nabu), potrivit gandul. Aici, în apartamentul cu toaletă din aur, și-a făcut Zelensky ziua acum cinci ani Personajul principal al comunicatului NABU este Timur Mindich, unul dintre foștii coproprietari ai companiei Kvartal 95, cea care l-a propulsat pe Zelensky în cariera de comediant și i-a construit rețeaua financiară din umbră. Perchezițiile anchetatorilor NABU au avut loc la apartamentul cu toaleta de aur de pe str. Konovaltsev 15 și în birourile grupului Mindich. Aici și-a sărbătorit Zelensky ziua de naștere acum cinci ani. Dosarul arată o fraudă de 95 de milioane de USD la Energoatom, plus deturnarea fondurilor pentru construcția liniile defensive și licitațiile de drone. „Acum, se ține la distanță” În total, perchezițiile NABU au vizat 70 de locații. Cinci persoane au fost arestate, cu ajutorul Oficiuului Procuraturii Speciale Anti-Corupție, care expun corupția masivă din sectorul energetic. Potrivit anchetatorilor, mai mulți oficiali și oameni de afaceri au conspirat pentru a forța furnizorii Energoatom, compania de energie nucleară, să achite între 10 și 15 la sută din valoarea fiecărui contract, scrie gandul.ro. Această investigație a NABU a strâns peste 1.000 de probe și a declanșat frustrare de proporții în Ucraina. “Acum Zelenski se ține la distanță de oamenii implicați în acest caz, și încearcă în special să evite să fie asociat cu Mindich,” spune Volodymyr Fesenko, un specialist în științe politice din Kiev. Mindich a fugit la Viena Subiectul principal al anchetei, Mindich, a fost informat din timp și a părăsit țara, cu un avion privat, cu trei ore înainte de prezentarea anchetei. După ultimele informații, acesta ar fi la Viena. Asociații săi, frații Zuckerman, au fugit aseară. Ei sunt vizați de un dosar de spălare de bani întocmit de FBI. Un alt prieten al lui Zelensky, fostul viceprim-ministru Oleksy Chernișov, a fost acuzat de NABU că a primit 1,2 milioane de dolari și 100.000 de euro. Zelensky, milos cu ai lui Amploarea scandalului l-a obligat pe Zelensky să impună sancțiuni asupra lui Mindich, însă, chiar și așa, activiștii anti-corupție au sesizat natura ezitantă a acestei decizii. Președintele ucrainean este la mijloc, între forțele de putere, acuzate că au jefuit Ucraina, și instituțiile anti-corupție (NABU și SAPO) pe care, tot el, în vară, încercase să le reducă din competențe. În tot acest uriaș scandal, activiștii anticorupție ai Kievului acuză instituțiile lui Zelensky că obstrucționează instituțiile independente. Activiștii anti-corupție de la Kiev susțin că agențiile de implementare a legii loiale președintelui pun presiune pe instituțiile anti-corupție independente. La cine să mai fi ajuns caracatița corupției? În iulie, serviciul secret al Ucrainei – SBU – a reținut un detectiv Nabu, căruia, ca să-i deschidă telefonul, i-au forțat pleoapele într-un mod cât se poate de violent. Un procuror al Sapo a afirmat marți, în timpul unei audieri la Înalta Curte anti-corupție, că fostul ministru al Apărării, Rustem Umerov, un aliat de încredere al lui  Zelenski, ar fi putut fi “influențat” de Mindich. Totuși, până în acest moment, Umerov nu a fost acuzat oficial și neagă orice implicare în dosar, notează gandul.ro.

Corupție sau politică? Volodimir Kudrițkîi, fostul șef Ukrenergo, în centrul unui caz controversat din Ucraina

Kudrițkîi, care s-a remarcat prin menținerea rețelei electrice funcționale în timpul atacurilor rusești din ultimii patru ani, a fost forțat să demisioneze în 2024, stârnind îngrijorare atât în Ucraina, cât și la Bruxelles. Parlamentarii opoziției și activiștii societății civile acuză conducerea președintelui Volodimir Zelenski că folosește sistemul juridic pentru a intimida criticii și a elimina potențialii rivali politici. Cazul lui Kudrițkîi a fost comparat cu cel al fostului președinte Petro Poroșenko, sancționat și judecat pentru corupție, ceea ce ar putea împiedica candidatura sa la viitoarele alegeri. Deputatul Mîkola Kniajițkîi avertizează că utilizarea instanțelor pentru discreditarea adversarilor ar putea fi o tactică de influențare a alegerilor, scrie Politico. Faptele care i se reproșează lui Kudrițkîi datează din perioada în care era director adjunct pentru investiții la Ukrenergo, legate de un contract de infrastructură nefinalizat. Specialiștii și parlamentarii opoziției susțin că nu există dovezi că Kudrițkîi ar fi obținut beneficii personale, iar faptele par fără prejudiciu real. Daria Kaleniuk, șefa Centrului de Acțiune Anticorupție, a declarat că urmărirea penală are caracter politic și că acuzațiile sunt juridic nejustificate. Judecătorul a dispus eliberarea lui Kudrițkîi sub cauțiune de 325.000 de dolari, deși mai mulți parlamentari s-au oferit să garanteze pentru el. În contextul iernii ce se apropie și al intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, experții se tem că acesta ar putea deveni un „țap ispășitor” în cazul unor eventuale întreruperi de energie, ceea ce ar putea afecta în special capitala și zonele urbane dependente de gaz și electricitate. Fosta viceprim-ministră Ivanna Klympush-Tsintsadze a subliniat că momentul acuzațiilor nu este favorabil pentru imaginea Ucrainei pe plan internațional, având în vedere apelurile pentru sprijin energetic european. Analistul Adrian Karatnycky de la Atlantic Council avertizează că, deși Zelenski rămâne un lider inspirator, există elemente îngrijorătoare în modul în care guvernează și gestionează crizele interne și externe.

Adrian Câciu, despre implicarea SRI în anticorupție: Eu nu cred că Nicușor Dan este un Băsescu

„Ținând cont de toate nuanțele și toate elementele de trecut, dar și de realitatea constituțională, evident SRI, dacă are informații cu privire la posibile tentative, acte sau fapte de corupție, trebuie să le înainteze Parchetului așa cum ar trebui să facă orice instituție sau orice cetățean. Dar nu mai mult de atât, adică să nu ajungem în păcatul trecutului când am avut protocoale secrete și tot felul de înțelegeri”, a afirmat Câciu, marți, la Digi24. Despre implicarea Serviciului Român de Informații în combaterea corupției, deputatul PSD a afirmat: „O idee bună dacă iar se păstrează în limitele de colaborare interinstituțională prevăzută de Constituție”. Despre președintele Dan, Câciu a spus: „Eu nu cred că Nicușor Dan este un Băsescu. Nicușor Dan este cu totul altfel de președinte și vreau să cred în buna sa credință”. Într-un interviu acordat ProTV, președintele Nicușor Dan a afirmat că intenționează să implice SRI în problema corupției: „Vrem să, pe de o parte, vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații. Pe de altă parte, vrem ca mecanismele în care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și de demarcația între Servicii de Informații și Parchet să fie foarte bine făcut”.

Revolta din Nepal, trăită din România: Ne omoară copiii. Țara sângerează. E golită de viitor

Nepalul trece prin cea mai gravă criză politică și socială din ultimele decenii: proteste violente, zeci de morți, sute de răniți și clădiri oficiale incendiate. Departe de casă, comunitatea nepaleză din România privește cu durere și teamă imaginile de pe rețelele sociale și vorbește despre corupție, un viitor furat și speranța unei schimbări aduse de tineri. Criza politică și socială din Nepal a ajuns la un punct de cotitură. Protestele izbucnite la începutul lunii septembrie au degenerat în confruntări violente soldate cu cel puțin 20 de morți și sute de răniți. Parlamentul a fost incendiat, iar premierul KP Sharma Oli și-a dat demisia sub presiunea străzii. La aproape 7.000 de kilometri distanță, nepalezii din România trăiesc revolta de acasă cu sufletul strâns. Mulți se tem pentru siguranța familiilor lor, în timp ce alții își ridică vocea pentru a spune ce se întâmplă. Revolta din Nepal cutremură diaspora din România Aparsha Joshi, o tânără de 29 de ani stabilită în România din 2016, povestește printre lacrimi cum tragedia i-a lovit poporul. „Acest protest a fost organizat pentru două motive. Primul – să nu fim izolați, să avem libertatea de exprimare. Și al doilea – să se pună capăt corupției. Dar ce au făcut? Ne-au împușcat copiii. În doar șase ore au ucis 20 de tineri neînarmați. Au tras direct în capul lor. În cap! Cum să ne simțim, când ne omoară copiii?”, spune ea, potrivit Antena 3. Aparsha vorbește despre o „țară golită de viitor”, unde tinerii nu mai găsesc oportunități și sunt obligați să plece. „Avem resurse, avem turism, dar guvernanții nu administrează corect. Noi plătim taxe, iar ei au miliarde în bănci elvețiene. De asta suntem peste tot: în Australia, Canada, Cipru, România. Noi, tinerii, ar trebui să fim în Nepal, să ne construim viitorul acolo!”, adaugă ea. „Nepobabies”, scânteia revoltei din Nepal Furia s-a concentrat asupra așa-numiților „nepobabies”, copiii liderilor corupți, care etalează luxul pe rețelele sociale în timp ce țara se confruntă cu șomaj și sărăcie. Postările lor cu vacanțe exotice și obiecte de lux au devenit scânteia revoltei. Situation out of control in #Nepal. Youth on the streets. Government accused of trying to suppress their voice. It is corrupt. Army on the streets. Many youth injured in protest! pic.twitter.com/hU4GzPcvOP — UP – UK (ENGLISH) (@rohitch131298) September 8, 2025 Ca reacție, tinerii nepalezi au început să le expună viața de opulență online, iar guvernul a încercat să blocheze platformele sociale. Măsura a avut efectul invers, alimentând furia străzii. Phursang Lama, liderul comunității nepaleze din București, crede că Generația Z este motorul schimbării. „Principalul motiv este corupția uriașă a politicienilor. Generația mea a fost mai resemnată. Dar acum Gen Z vrea să își facă singură viitorul. Nu mai așteaptă”, spune el. El confirmă tragedia de la începutul protestelor: „Aproape 20 de copii au murit, unii în uniforme școlare. Peste 250 de oameni au fost răniți. Dar acum armata s-a alăturat tinerilor. Politicienii corupți au fugit sau și-au dat demisia. Se încearcă o reconstrucție de la zero”. Foto: Profimedia images Comunitatea nepaleză din România, mesaj emoționant: „Vom reconstrui din nou Nepalul” În România, comunitatea nepaleză numără zeci de mii de membri. Rețelele lor sociale sunt pline de mesaje de doliu și apeluri pentru schimbare. „Cel mai greu este să nu fiu cu familia atunci când țara sângerează. Simt furia din mine, simt că și eu sângerez împreună cu compatrioții mei”, spune Aparsha. Deși durerea e uriașă, speranța rămâne. „Da, am pierdut monumente, Parlamentul, casele liderilor. Dar ele se pot reconstrui. Ce nu mai putem aduce înapoi sunt viețile copiilor noștri. Noi vom reconstrui din nou Nepalul”, adaugă ea. Phursang Lama este convins că schimbarea este inevitabilă: „Cred că va fi o schimbare mare. Politicienii corupți au fost înlăturați. Acum e șansa tinerilor să construiască o țară nouă”.

AFP: Staţiunea termală fantomă Băile Herculane, devastată de CORUPȚIE, revine la viaţă / Voluntarii vor să transforme zona într-o perlă a Europei

Staţiunea Băile Herculane, frecventată odinioară de împăraţi pentru apele sale sulfuroase, a suferit un lung declin pe fondul corupţiei, iar în prezent are faţade dărăpănate, este plină de graffiti şi moloz, transmite AFP. Potrivit AFP, nişte arhitecţi tineri vor să o readucă la viaţă staţiunea termală fantomă. „Am fost uimită de frumuseţea locului şi în acelaşi timp şocată de starea în care se află”, spune Oana Chirila, în vârstă de 31 de ani, care a descoperit „din întâmplare” oraşul în urmă cu opt ani şi conduce o echipă de cinci voluntari. După ani de neglijenţă, în România se multiplică acest tip de iniţiative cetăţeneşti care vizează să protejeze şi restaureze unele dintre cele 800 de monumente istorice care se află într-o stare de paragină avansată sau care sunt ameninţate cu dispariţia – o treime prezintă un pericol pentru trecători. Această decrepitudine a accelerat odată cu haosul tranziţiei de la comunism către democraţie, o perioadă marcată de privatizări opace şi interminabile bătălii juridice, vizate uneori de anchete ale procuraturii anticorupție. Oamenii se îmbăiază în acest sipet înconjurat de munți încă din cele mai vechi timpuri. Însă epoca de aur a Băilor Heculane a fost în secolul al XIX-lea. Băile termale imperiale Neptun au fost construite în 1886, în timpul Imperuiului Austro-ungar, şi-l primeau atunci, adesea, pe Franz Iosif I al Austriei şi pe soţia sa, Sissi, sedui de spendoarea spa-ului. Un secol mai târziu decădeau şi îşi pierdeau amatorii de cure termale. Vizitatorii de astăzi se opresc pentru a imortaliza clădirea dărăpănată şi a arunca o privire înăuntru prin ferestrele sparte. „Ne este frică că se surpă”, oftează Chirila, nevoită să se limiteze la lucrări de consolidare în aşteptarea rezolvării litigiilor între autorităţi şi proprietari privaţi. Majoritatea bijuterilor arhitectonice din oraşul cu 3.800 de locuitori „sunt într-o stare catastrofală, pentru că fac obiectul unei plasări sub sechestru” care împiedică orice folosire de fonduri publice sau europene în vederea restaurării, deplânge ea. Însă, mulţumită reamenajării treptate a restului locului, băile au revenit în vogă. Au fost construite cabine de schimbat, pavilioane de lemn şi o promenadă, iar bazinele au fost renovate. Lecții de urmat Operaţiunea continuă în această vară cu ajutorul a 12 studenţi. „Ar fi minunat ca acest complex să fie restaurat aşa cum era acum sute de ani, bineînţeles păstrând influenţele autro-ungare” şi să devină „o perlă a Europei”, spune Aura Zidarita, un medic în vârstă de 50 de ani, venită să-şi „reîncarce bateriile” în vaporii izvorului. Doina Blaga, cucerită la rândul său, spune că savurează o experineţă „incredibilă”. „Ai acest spa natural şi poţi să alternezi cu băi în apa proaspătă a râului”. Numărul turiştilor a crescut, de la 90.000 în 2020 la 160.000 în 2024. În altă părţi ale ţării, proiecte similare au apărut în ultimii ani, pentru a acoprti lipsa de investiţii din partea statului, relevă preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Stefan Balici, salutând „lecţii de urmat în conservarea patrimoniului”. Oana Chirila se teme că eforturile sale sunt doar un „pasament slab” pe o rană căscată, însă vrea să rămână optimistă, încurajată de interesul altor iubitori ai oraşului. „Herculane a căzut în decadenţă din cauza corupţiei, însă noi sperăm” că mulţumită acţiunii cetăţenilor motivaţi „se va vindce”, mai spune Oana Chirila. Foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Băile Herculane încep să renască, după 8 ani de degradare. Investitorii și voluntarii vor să transforme zona într-o stațiune de elită Stațiunea din România, renumită pentru izvoarele termale, care a ajuns ruine. Era preferata lui Nicolae Ceaușescu

Ursula von der Leyen îi cere explicații lui Zelenski în urma promulgării legii care slăbește lupta anticorupție

În conformitate cu legislația, aprobată marți de parlamentul ucrainean și semnată de Zelenski câteva ore mai târziu, cele două agenții – Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) – sunt plasate sub supravegherea directă a procurorului general, care este numit politic. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat miercuri faptul că „președinta von der Leyen și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la consecințele amendamentelor și a solicitat explicații din partea guvernului ucrainean”, potrivit Euronews. „Respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției sunt elemente fundamentale ale Uniunii Europene. În calitate de țară candidată, Ucraina trebuie să respecte pe deplin aceste standarde. Nu poate exista niciun compromis”, a mai spus acesta. Primele critici explicite din partea executivului european Este pentru prima dată de la începutul războiului când executivul european a formulat critici atât de explicite la adresa regimului de la Kiev. În cursul zilei de marți, Marta Kos, comisarul european pentru extindere, și-a exprimat dezaprobarea fermă în încercarea de a descuraja Kievul să continue cu proiectul de lege controversat. „Suntem foarte îngrijorați de adoptarea amendamentelor la Codul penal în Ucraina. Acestea riscă să slăbească puternic competențele și puterile instituțiilor anticorupție din Ucraina”, a continuat purtătorul de cuvânt. Proteste în Ucraina și răspunsul lui Zelenski În urma adoptării legii, mii de ucraineni au ieşit în stradă marţi să protesteze, în ciuda faptului că în țară este în vigoare legea marţială şi există restricţii de circulaţie pe timpul nopţii. Protestatarii au cerut respingerea legii şi au acuzat guvernul că slăbeşte lupta împotriva corupţiei. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat, spunând că „auzim ce spune societatea”. „Vedem ce așteaptă oamenii de la instituțiile statului – justiție asigurată și funcționarea eficientă a fiecărei instituții”, a adăugat el.

DNA: UE vede rezultate pozitive în combaterea corupției în România. Domeniile de risc, în administrație

Direcția Națională Anticorupție a făcut unele precizări după ce, marți a fost publicat Raportul Comisiei Europene privind statul de drept. Raportul a reținut că „autoritățile înregistrează, în continuare, rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt”, DNA își reafirmă, după publicarea raportului, angajamentul ferm de a contribui, prin activitatea sa, la consolidarea statului de drept și la combaterea eficientă a corupției în România. Comisia Europeană a remarcat că „în anul 2024, DNA a obținut 391 de condamnări definitive și a continuat instrumentarea unor cauze complexe, în ciuda unui volum de muncă semnificativ și a numeroaselor posturi vacante”. Într-un comunicat de presă, se arată că DNA consideră că percepția cetățenilor și încrederea lor în instituțiile judiciare sunt esențiale pentru combaterea eficientă a corupției. Astfel, instituția își reafirmă angajamentul de a acționa transparent, profesionist și cu respect față de lege și față de așteptările societății. Domenii considerate cu risc ridicat precum administrația centrală și locală, sectorul energetic, sănătatea și achizițiile publice rămân priorități asumate instituțional. În comunicat se precizează că DNA susține, de asemenea, noile direcții strategice menționate în raport, care fac referire la viitoarea Strategie națională anticorupție post-2025. Potrivit strategiei „o nouă prioritate va fi promovarea educării și a sensibilizării cu privire la aspectele legate de corupție în rândul tinerilor și dintr-un stadiu incipient al dezvoltării profesionale, pentru a promova o cultură a integrității și a responsabilității sociale”. Totuși nivelul corupției rămâne ridicat în sectorul public, fapt recunoscut de reprezentanții DNA. „Suntem conștienți că, după cum menționează raportul, „percepția experților, a cetățenilor și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat”. DNA va continua să își concentreze resursele și eforturile pentru combaterea corupției în aceste domenii vulnerabile și va respecta cu strictețe toate recomandările europene în acest sens”, potrivit comunicatului.