Etichetă: coruptie

Doi bărbați au prejudiciat statul cu peste 35 de milioane de lei, însă contestă măsurile preventive. Unul dintre ei s-a sustras de la urmărirea penală din motive medicale

Doi bărbați din Iași au prejudiciat statul cu peste 35 de milioane de lei prin săvârșirea unor infracțiuni de corupție și acum contestă măsurile preventive. Unul dintre bărbați este arestat la domiciliu, în timp ce colegul său de ilegalități se află în penitenciar, întrucât s-a sustras de la urmărirea penală. Cei doi au solicitat magistraților de la Tribunalul Iași modificarea măsurii preventive. Au prejudiciat statul cu peste 35 de milioane de lei și contestă măsurile preventive La termenul de judecată din 12 februarie 2026, desfășurat la Tribunalul Iași, instanța a analizat solicitările formulate de inculpații Petrișor Paul Chiriță și Alfred Petronel Petrea, care au cerut schimbarea măsurilor preventive sub care se află în prezent. Cei doi sunt judecați într-o cauză complexă ce vizează infracțiuni de corupție, iar dezbaterile au adus în prim-plan argumente legate de legalitatea și temeinicia măsurilor preventive, starea de sănătate a inculpaților și presupusul pericol social. Petrișor Paul Chiriță se află în prezent în arest la domiciliu, măsură dispusă din noiembrie 2024, după ce instanța a înlocuit arestarea preventivă. Bărbatul s-a aflat sub măsura arestului preventiv din vara anului 2024. De-a lungul procesului, inculpatul a contestat în repetate rânduri măsura preventivă inițială, însă judecătorii au considerat constant că sunt întrunite condițiile legale pentru menținerea acesteia. În ședința din februarie 2026, apărarea a reiterat cererea de relaxare a restricțiilor. Avocatul lui Petrișor Paul Chiriță, Robert Amunteancei, a susținut în fața instanței că măsura arestului la domiciliu nu ar mai fi necesară, invocând faptul că pericolul social s-ar fi estompat. „Inculpatul respectă obligațiile impuse, nu a încercat să influențeze martorii și nu ia legătura cu celălalt inculpat, ceea ce reprezintă un element favorabil. De asemenea, clientul meu nu s-a sustras de la judecată”, a arătat avocatul. În completare, Petrișor Paul Chiriță a declarat că este de acord cu concluziile formulate de avocatul său, subliniind că a respectat întocmai condițiile stabilite de instanță pe durata arestului la domiciliu. Acesta a cerut magistraților să analizeze proporționalitatea măsurii în raport cu evoluția dosarului și cu conduita sa procesuală. Procurorul de caz consideră că nu se impune modificarea măsurilor preventive Pe de altă parte, procurorul de caz s-a opus schimbării măsurilor preventive, susținând că temeiurile avute în vedere la luarea acestora se mențin. Reprezentantul Ministerului Public a invocat gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, cuantumul ridicat al prejudiciului și riscul de sustragere de la proces. Potrivit acuzării, unul dintre inculpați s-ar fi sustras de la urmărirea penală, aspect apreciat ca relevant în evaluarea necesității menținerii măsurilor preventive. În ceea ce îl privește pe Alfred Petronel Petrea, aflat în arest preventiv, a solicitat înlocuirea acestei măsuri cu una mai blândă. Argumentele aduse au vizat în principal starea de sănătate a inculpatului și situația familială. „Starea mea de sănătate este precară, motiv pentru care mă aflu sub control medical încă de la încarcerare. Am o familie și îmi doresc să fiu aproape de aceasta”, a susținut bărbatul. Totodată, Alfred Petronel Petrea a declarat în fața instanței că nu s-a sustras cu rea-voință de la urmărirea penală, așa cum susțin anchetatorii. „Eu nu m-am sustras. În perioada respectivă am fost bolnav, m-am aflat în izolare, iar documentele medicale pot confirma acest lucru”, a afirmat inculpatul. Acesta a arătat că trecerea timpului ar trebui să fie avută în vedere de instanță, în condițiile în care presupusele fapte ar fi fost comise în anul 2020. Chiar și apărarea inculpatului Petrișor Paul Chiriță a insistat asupra ideii că pericolul social s-ar fi diminuat semnificativ, invocând intervalul de timp scurs de la data presupuselor infracțiuni până în prezent. Infracțiunile de corupție l-au adus în spatele gratiilor Inculpații Alfred Petronel Petrea și Petrișor Paul Chiriță sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, spălarea banilor și fals în înscrisuri, sub semnătură privată. Anchetatorii susțin că prejudiciul estimat se ridică la sume considerabile, de peste 35 de milioane de lei. Gravitatea faptelor și valoarea ridicată a sumelor implicate reprezintă, în opinia acuzării, argumente solide pentru menținerea măsurilor preventive. Instanța a rămas în pronunțare asupra cererilor formulate, urmând să decidă dacă se impune modificarea regimului preventiv. Până la pronunțarea unei soluții definitive, Petrișor Paul Chiriță rămâne sub măsura arestului la domiciliu, iar Alfred Petronel Petrea, în arest preventiv. Cazul continuă să atragă atenția prin natura acuzațiilor și prin durata procedurilor judiciare, fiind un nou exemplu al complexității dosarelor ce implică presupuse fraude cu fonduri europene și infracțiuni de spălare a banilor. Au prejudiciat statul cu peste 35 de milioane de lei prin săvârșirea infracțiunilor de corupție și contestă măsurile preventive. Bărbații susțin că trecerea timpului a ameliorat pericolul social, însă procurorul de caz a cerut menținerea acestor măsuri. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

România coboară în Indexul de Percepție a Corupției. Scor mai mic în raportul Transparency International

Cu un scor de 45 de puncte din 100 posibile, România înregistrează o scădere față de anul precedent, când obținea 46 de puncte și se situa pe locul 69. Scorul actual plasează țara noastră la egalitate cu Benin și Sao Tome și Principe, două state africane. Raportul arată că scorurile cuprinse între 43 și 47 de puncte sunt considerate un „interval de încredere”, ceea ce indică faptul că fluctuațiile minore nu sunt neapărat semnificative din punct de vedere statistic. Cu toate acestea, tendința descendentă confirmă stagnarea eforturilor anticorupție din România. Evoluție și metodologie Cel mai bun rezultat obținut de România în Indexul de Percepție a Corupției, începând cu 2012, a fost de 48 de puncte, în anii 2016 și 2017. Cel mai slab scor a fost de 43 de puncte, înregistrat în 2013 și 2014. Indicele CPI este cel mai utilizat instrument global de măsurare a corupției și reflectă percepția experților și a mediului de afaceri asupra corupției din sectorul public. Scorul fiecărei țări este calculat pe baza a cel puțin trei surse de date, extrase din 13 sondaje și evaluări realizate de instituții precum Banca Mondială și Forumul Economic Mondial. Indicatorii vizează aspecte precum mita, deturnarea fondurilor publice, numirile nepotiste, transparența instituțională, protecția avertizorilor de integritate și accesul la informații publice. România, peste statele vecine Chiar dacă poziția globală rămâne modestă, România se situează peste mai multe state din regiune. Republica Moldova ocupă locul 80, cu 42 de puncte, în timp ce Bulgaria și Ungaria sunt pe locul 84, ambele cu 40 de puncte. Serbia se află pe poziția 116, cu un scor de 33, iar Ucraina, afectată de război și scandaluri de corupție, ocupă locul 104, cu 36 de puncte. La nivel mondial, Danemarca conduce clasamentul cu 89 de puncte, urmată de Finlanda și Singapore. În schimb, Statele Unite și Marea Britanie au înregistrat scăderi semnificative, Transparency International avertizând asupra unei tendințe globale de erodare a instituțiilor democratice și a leadershipului în combaterea corupției. ONG-ul subliniază că media globală a scăzut la 42 de puncte, iar peste două treimi dintre țări au scoruri sub 50, ceea ce confirmă faptul că corupția rămâne o amenințare majoră la nivel mondial.

Marinescu: Sunt foarte multe probleme ale Justiției care încă își așteaptă rezolvarea

„Am o comunicare instituțională nu doar cu domnul președinte, cu domnul premier, am și cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanții magistraturii și împreună cu aceștia căutăm soluțiile cele mai potrivite pentru a realiza anumite reforme absolut necesare în sistemul judiciar. Sunt foarte multe probleme ale justiției care încă își așteaptă rezolvare. De la probleme de infrastructură, probleme de digitalizare, probleme în ceea ce privește repartizarea cauzelor, degrevarea instanțelor de judecată, reducerea termenelor, foarte multe chestiuni sunt în curs de soluționare și pentru fiecare dintre ele propunem soluții care vor conduce la obiectivul final, o justiție mai bună”, a spus, la Prima TV, Radu Marinescu. El spune că a simțit aceste probleme și în timpul carierei sale de avocat, dar că în ultimii 30 de ani „Justiția a evoluat foarte mult”. „Justiția s-a transformat de la una care era sub o lupă foarte atentă a acelui mecanism MCV pe care îl cunoaștem cu toții, la o Justiție care în momentul de față are și foarte multe evaluări pozitive din partea organismelor europene, inclusiv din partea Comisiei Europene”, a adăugat ministrul Justiției. El a spus că salută investigațiile de presă care ridică semne de întrebare: „Cu alte cuvinte, dacă în documentarul Recorder s-au semnalat niște probleme, misiunea este să fie verificate imediat, să fie confirmate sau să fie infirmate. Și o astfel de activitate a început, inspecția judiceară face verificări”. Întrebat dacă există corupție în Justiție, în acest moment, Marinescu a spus: „Eu cred că există corupție în societatea românescă. Eu cred că un fenomen de corupție nu ocolește anumite zone”.

Haos în Parlamentul Albaniei după acuzații grave de corupție

Ședința Parlamentului albanez a fost marcată de incidente violente, după ce opoziția a reacționat dur la acuzațiile de corupție care o vizează pe viceprim-ministrul Belinda Balluku. Tensiunile au crescut după mai multe săptămâni de dispute politice pe acest subiect. Deputați ai opoziției au intrat în conflict cu poliția chiar în sala Parlamentului. Aceștia au folosit rachete de semnalizare, au aruncat apă spre președintele legislativului și au ocupat locurile destinate miniștrilor, cu scopul de a bloca lucrările. Forțele de ordine au intervenit pentru restabilirea ordinii. Liderul Partidului Democrat, Sali Berisha, a adus critice dure la adresa situației. „Nu poate exista un parlament cu cei care fură și fug. Legea și numai legea trebuie să prevaleze.”, a spus acesta. Opoziția a cerut prezentarea acuzațiilor oficiale formulate împotriva viceprim-ministrului Belinda Balluku. Între timp, Biroul Parchetului Special, instituție responsabilă de combaterea corupției și a crimei organizate, a solicitat Parlamentului aprobarea pentru arestarea lui Balluku. Legislativul, controlat de partidul aflat la guvernare, urmează să se pronunțe asupra cererii vineri. Belinda Balluku, fost ministru al infrastructurii și energiei și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Edi Rama, este suspectată de implicare în fapte de corupție legate de proiecte mari de infrastructură. Ea a respins acuzațiile formulate anterior în Parlament, pe care le-a descris drept „denigrări, insinuări, jumătăți de adevăr și minciuni”, și a spus că va colabora complet cu autoritățile judiciare.

Cum vrea USR să debaronizeze justiția: reforma CSM, limitarea puterii procurorilor șefi, auditul repartizării aleatorii

USR vrea egalitatea magistraților în fața legii. „Un stat de drept autentic nu poate funcționa cu reguli diferite pentru categorii diferite de cetățeni. În prezent, mecanismele de anchetare a infracțiunilor de corupție comise în sistemul judiciar au eșuat în mod repetat. Propunem revenirea competenței de investigare a infracțiunilor de corupție din justiție la Direcția Națională Anticorupție, conform regulii competenței după materie. Celelalte infracțiuni vor fi anchetate de unitățile de parchet specializate în acele tipuri de infracțiuni”, arată USR. Potrivit USR, după desființarea SIIJ, nici structura care i-a urmat nu a reușit să combată corupția din magistratură, iar răspunderea penală a devenit, în practică, iluzorie. În perioada 2015-2018 erau trimiși în judecată numai pentru fapte de corupție, în medie, circa10 magistrați în fiecare an. Potrivit sursei, această soluție este în acord cu avizele Comisiei de la Veneția (nr. 1036/2021 și 1079/2022) și urmărește eliminarea oricăror forme de imunitate informală care alimentează lipsa de responsabilitate și favorizează corupția. O altă cerință este reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „CSM trebuie să fie garantul independenței justiției, nu un centru de putere autonom și opac. În timp, instituția s-a îndepărtat de rolul său constituțional și a devenit o structură dominată de cercuri de influență obscure. Propunem alegerea membrilor CSM de către toți magistrații, prin scrutin universal, nu pe categorii de instanțe (ex pentru reprezentanții judecătoriilor vor vota toți judecătorii, indiferent de instanța la care activează; la fel pentru celelalte instanțe), precum și creșterea normei de reprezentare pentru judecătorii și tribunale, unde se află majoritatea magistraților. Modificarea modalității de alegere a reprezentanților CSM va putea mări reprezentativitatea acestora, va putea sparge monopolul creat de unele cercuri de influență din justiție. Alegerile ar urma să fie decalate în timp, pentru a evita schimbarea simultană a tuturor membrilor și blocajele instituționale”, arată USR. Se vorbește și de răspunderea membrilor CSM: „Procedura de revocare a membrilor CSM trebuie să devină efectivă, nu pur formală, astfel încât membrii să poată fi trași la răspundere pentru derapaje”, dar și despre interdicții și incompatibilități: „Membrii CSM nu vor putea participa la numiri, promovări, delegări sau evaluări care privesc persoane cu care s-au aflat în relații de subordonare directă în ultimii 5 ani. De asemenea, nimeni nu va putea beneficia ulterior de decizii adoptate în timpul propriului mandat”. „Este prevăzută interdicția expresă a oricărei intervenții formale sau informale în activitatea unui magistrat, precum și o perioadă de „cool-off” de 2 ani în care foștii membri CSM nu pot ocupa funcții de conducere în instanțe”. În ceea ce privește transparența deciziilor, votul membrilor CSM trebuie să fie nominal, consemnat, motivat și publicat pe site-ul instituției, pentru a asigura responsabilitatea decizională. O a treia cerință este continuitatea completurilor de judecată. „Pentru cetățeni, reluarea proceselor de la zero este una dintre cele mai mari surse de neîncredere în justiție. Ea duce la prelungirea artificială a proceselor și, în final, la încetarea proceselor ca urmare a prescripției răspunderii penale. Propunem întărirea principiului continuității completurilor prin: eliminarea repartizării dosarelor către magistrați care, din motive previzibile (pensionare, transfer), nu le pot finaliza; condiționarea delegărilor, detașărilor, transferurilor și promovărilor de finalizarea cauzelor aflate pe rol, cu excepții strict și clar definite”, arată USR. În a patra cerință este vorba despre introducerea posibilității exprese ca magistrații să fie avertizori de integritate. „Dreptul la liberă exprimare privind problemele sistemice din justiție trebuie garantat în mod efectiv, nicidecum sancționat. Un sistem care își pedepsește vocile critice se izolează și se degradează. Mai multe hotărâri CEDO au sancționat deja România pentru încălcarea de către Inspecția Judiciară și CSM a libertății de exprimare a magistraților”, arată documentul citat. Cariera magistratului și funcțiile de conducere reprezintă o altă cerință. În ceea ce privește promovarea profesională, USR vrea ca promovarea la instanțele superioare să se facă, de regulă, prin concursuri directe pe post, și să fie efectivă. „Promovarea pe loc trebuie limitată numeric prin lege și corelată cu necesarul real, pentru a preveni folosirea ei ca pretext pentru delegări și detașări. Dacă posturile vacante sunt ocupate efectiv se reduce posibilitatea de a muta magistrații dintr-o parte în alta după cum există un interes, iar aceștia nu mai sunt dependenți de cei care i-au delegat/detașat”. Despre conducerea instanțelor, USR spune: „Președinții instanțelor vor fi aleși de judecătorii instanței respective, nu desemnați de CSM. Vicepreședinții, președinții de secții și adjuncții șefilor de parchete vor fi numiți prin proceduri competitive, prin concurs, nu discreționar. Propunerea este în acord cu Avizul nr. 1105/2022 al Comisiei de la Veneția. Se democratizează conducerile instanțelor, se reduce influența covârșitoare pe care CSM o are asupra conducerilor tuturor instanțelor și parchetelor, pentru că acum aceste numiri se fac discreționar de către CSM, prin secții”. În privința democratizarea colegiilor de conducere: „Membrii colegiilor de conducere (în afara celor de drept) vor fi aleși de adunările generale ale magistraților. Scade astfel puterea și influența CSM și a președinților instanțelor asupra colegiilor de conducere. Toate hotărârile colegiilor vor fi publicate integral și motivat, sub sancțiunea nulității”. Sunt cerințe la acest capitol referitoare la Înalta Curte de Casație și Justiție: „Promovarea la ICCJ trebuie să includă concursuri scrise, nu doar interviuri. Concursurile vor avea cea mai mare pondere. Această promovare trebuie să reflecte excelența în pregătirea profesională, iar pentru aceasta criteriile trebuie să fie cât se poate de obiective. De asemenea, Președintele României va avea dreptul de a refuza motivat o singură dată numirea președintelui ICCJ, ca o expresie a legitimității sale date de votul popular și a rolului de garant al respectării Constituției și al bunei funcționări a autorităților publice”. În privința evaluării magistraților, USR cere ca evaluarea activității să se facă pe criterii obiective, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de plângeri admise pentru tergiversarea în mod culpabil a procesului. Chiar și președintele ICCJ trebuie evaluat la rândul său pentru activitatea managerială. A șasea cerință este legată de delegări, detașări și ocuparea posturilor vacante. Astfel, delegările și detașările trebuie limitate strict: este interzisă detașarea la CSM; sunt permise doar detașările către alte instituții, pentru maximum 6 luni; sunt interzise delegările/detașările succesive pe același post.

Fostul președinte al Boliviei a fost arestat într-un caz de corupție

Fostul lider de stânga, în vârstă de 62 de ani, a părăsit funcția pe 8 noiembrie, după aproape 20 de ani de guverne socialiste inițiate de Morales. Morales se află în prezent închis în bastionul din Chapare, în centrul țării, în urma unui mandat de arestare, potrivit Le Figaro. Surse din cadrul parchetului au declarat pentru AFP că Luis Arce va trebui să răspundă pentru presupusele infracțiuni de „neîndeplinire a atribuțiilor de serviciu” și „conduită antieconomică” . „Vreau să felicit agenții (…) ai diviziei anticorupție (…) pentru efectuarea arestării, în temeiul unui mandat” emis de parchet împotriva fostului președinte (2020-2025), a declarat vicepreședintele țării, Edmand Lara, într-o înregistrare video difuzată de presa locală. A autorizat transferuri de fonduri publice Pe vremea când Luis Arce era ministru al Economiei, acesta ar fi autorizat transferuri de fonduri publice către conturile personale ale liderilor țărăniști, conform plângerii care a dus la emiterea mandatului de arestare. Aceste presupuse transferuri neregulamentare ar fi avut loc în cadrul Fondului Public pentru Dezvoltarea Popoarelor Indigene (Fondioc) în ultimul deceniu. Una dintre beneficiare este fosta congresmenă de stânga Lidia Patty, care a fost arestată săptămâna trecută. În timpul interogatoriului, ea a susținut că transferul fusese aprobat de ministrul Economiei de atunci. Se pare că a primit aproape 100.000 de dolari pentru un proiect de cultivare a roșiilor. „Am spus-o: Luis Arce va fi primul care va merge la închisoare. Și ne ținem de cuvânt. Toți cei care au furat din această patrie vor da înapoi fiecare bănuț”, adaugă Edmand Lara în videoclip. Maria Nela Prada, fost ministru în guvernul lui Luis Arce, a fost prima care a relatat condițiile arestării fostului președinte. „Era singur. L-au pus într-un microbuz cu geamuri fumurii”, a declarat ea în fața unei secții de poliție unde ar fi fost dus fostul președinte. Fotografiile publicate de presă îl arată pe Luis Arce transferat la birourile Forței Speciale pentru Lupta Împotriva Criminalității (FELCC) din La Paz, capitala administrativă. „Nu a primit nicio notificare ”, a afirmat Prada.

Nicușor Dan, președintele României de Ziua Națională: Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani

„Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Și trăim mai bine decât mulți din oamenii din țări vecine nouă”, a spus, luni, șeful statului.  Dan a recunoscut și provocările cu care se confrunta statul român: „România este o țară coruptă și românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului român de a lupta cu corupția și mai au dreptate când sunt revoltați de faptul că oameni corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor. Totuși suntem mai puțin corupți decât acum 20 de ani”.  Șeful statului a atras atenția și asupra problemelor din educație: „Avem multe zone de excelență în educație. Dar, în ansamblu, sistemul de învățământ este slab spre foarte slab”.  Despre zona medicală, Nicușor Dan a precizat: „Sistemul sanitar este departe, foarte departe de unde ar fi putut să fie cu toți banii pe care noi toți i-am dus încolo. Dar vedem totuși primele corpuri noi de spital care sunt construite prin finanțare din PNRR”.  „Avem o economie privată foarte dinamică și merituoasă care a reușit să dubleze PIB-ul României în 10 ani. Dar avem un deficit comercial foarte mare și nu avem în momentul ăsta o adevărată politică economică. Totuși, autoritățile statului au reușit să păstreze calendarul pentru aderarea la OCDE”, a declarat președintele, privind economia. 

Se rupe lanțul de iubire dintre Zelensky și prietenii apropiați / Omul care l-a adus în show-biz, acuzații de spălare de bani de 100 de milioane de dolari / Toaleta din aur care a făcut înconjurul planetei

Nu au apucat să se liniștească foarte bine apele de la scandalul de corupție din vară, că administrația de la Kiev se află acum în centrul altuia, mult mai amplu decât cel din vară. Atunci, administrația Zelensky fusese subiectul unor manifestații de stradă ample, după ce președintele ucrainean fusese acuzat că încearcă să treacă o lege care limita competențele agențiilor anti-corupție independente. Tot atunci, Uniunea Europeană i-a atras atenția lui Zelensky asupra derapajelor sale de Putere, iar președintele ucrainean a abandonat demersul. O toaletă din aur și saci cu bani Acum, un dosar de corupție voluminos, cu probe detaliate, cu acuzații incriminatoare, în care sunt implicate figuri foarte importante ale statului, acuzate că luau comisioane ilegale din proiecte de construcție menite să protejeze centralele electrice de atacurile rusești, într-o perioadă în care ucrainenii trăiesc zilnic cu înteruperi de curent, este făcut public, relatează Financial Times, într-un articol intitulat „Saci de bani și o toaletă de aur: criza corupției devorează guvernul Zelensky” și citat de gandul.ro. Articolul din publicația americană descrie incredibila opulență din apartamentele din Kiev ale apropiaților lui Volodimir Zelensky, dar ceea ce a șocat cu adevărat nu numai publicul ucrainean, ci toată lumea a fost toaleta din aur a unuia dintre aceștia. În documente sunt incluse fotografii cu saci cu bani și casete audio ce surprind oficiali care vorbesc despre cum să spele banii. Timur Mindich, omul din spatele lui Zelensky și dirijorul schemei de corupție Lumea întreagă e în stare de șoc după dezvăluirile NABU (Biroul Național Anticorupție al Ucrainei), care livrează dovezi fără echivoc că cercul de apropiați ai președintelui au jefuit țara în plin război, așa cum titra publicația online Ukrainska Pravda. În urma acestuia, Zelensky a cerut demisiile ministrului de Justiție, Gherman Galușcenko și a ministrului Energiei, Svitlana Hrynciuk, ambii înlăturați din Consiliul Național de Securitate. În același timp, liderul de la Kiev a impus sancțiuni asupra lui Timur Mindich, prieten și fost partener de afaceri, inculpat în acest caz. Procurorii au acuzat că Mindich a fost “co-organizatorul” schemei de corupție devoalate de anchetă. Mai mult, în jur de 100 milioane de dolari sub formă de fonduri ilicite au trecut prin biroul său. Practic, aici se spălau fondurile obținute prin metode criminale, arăta Biroul Național Anti-Corupție al Ucrainei (Nabu), potrivit gandul. Aici, în apartamentul cu toaletă din aur, și-a făcut Zelensky ziua acum cinci ani Personajul principal al comunicatului NABU este Timur Mindich, unul dintre foștii coproprietari ai companiei Kvartal 95, cea care l-a propulsat pe Zelensky în cariera de comediant și i-a construit rețeaua financiară din umbră. Perchezițiile anchetatorilor NABU au avut loc la apartamentul cu toaleta de aur de pe str. Konovaltsev 15 și în birourile grupului Mindich. Aici și-a sărbătorit Zelensky ziua de naștere acum cinci ani. Dosarul arată o fraudă de 95 de milioane de USD la Energoatom, plus deturnarea fondurilor pentru construcția liniile defensive și licitațiile de drone. „Acum, se ține la distanță” În total, perchezițiile NABU au vizat 70 de locații. Cinci persoane au fost arestate, cu ajutorul Oficiuului Procuraturii Speciale Anti-Corupție, care expun corupția masivă din sectorul energetic. Potrivit anchetatorilor, mai mulți oficiali și oameni de afaceri au conspirat pentru a forța furnizorii Energoatom, compania de energie nucleară, să achite între 10 și 15 la sută din valoarea fiecărui contract, scrie gandul.ro. Această investigație a NABU a strâns peste 1.000 de probe și a declanșat frustrare de proporții în Ucraina. “Acum Zelenski se ține la distanță de oamenii implicați în acest caz, și încearcă în special să evite să fie asociat cu Mindich,” spune Volodymyr Fesenko, un specialist în științe politice din Kiev. Mindich a fugit la Viena Subiectul principal al anchetei, Mindich, a fost informat din timp și a părăsit țara, cu un avion privat, cu trei ore înainte de prezentarea anchetei. După ultimele informații, acesta ar fi la Viena. Asociații săi, frații Zuckerman, au fugit aseară. Ei sunt vizați de un dosar de spălare de bani întocmit de FBI. Un alt prieten al lui Zelensky, fostul viceprim-ministru Oleksy Chernișov, a fost acuzat de NABU că a primit 1,2 milioane de dolari și 100.000 de euro. Zelensky, milos cu ai lui Amploarea scandalului l-a obligat pe Zelensky să impună sancțiuni asupra lui Mindich, însă, chiar și așa, activiștii anti-corupție au sesizat natura ezitantă a acestei decizii. Președintele ucrainean este la mijloc, între forțele de putere, acuzate că au jefuit Ucraina, și instituțiile anti-corupție (NABU și SAPO) pe care, tot el, în vară, încercase să le reducă din competențe. În tot acest uriaș scandal, activiștii anticorupție ai Kievului acuză instituțiile lui Zelensky că obstrucționează instituțiile independente. Activiștii anti-corupție de la Kiev susțin că agențiile de implementare a legii loiale președintelui pun presiune pe instituțiile anti-corupție independente. La cine să mai fi ajuns caracatița corupției? În iulie, serviciul secret al Ucrainei – SBU – a reținut un detectiv Nabu, căruia, ca să-i deschidă telefonul, i-au forțat pleoapele într-un mod cât se poate de violent. Un procuror al Sapo a afirmat marți, în timpul unei audieri la Înalta Curte anti-corupție, că fostul ministru al Apărării, Rustem Umerov, un aliat de încredere al lui  Zelenski, ar fi putut fi “influențat” de Mindich. Totuși, până în acest moment, Umerov nu a fost acuzat oficial și neagă orice implicare în dosar, notează gandul.ro.

Corupție sau politică? Volodimir Kudrițkîi, fostul șef Ukrenergo, în centrul unui caz controversat din Ucraina

Kudrițkîi, care s-a remarcat prin menținerea rețelei electrice funcționale în timpul atacurilor rusești din ultimii patru ani, a fost forțat să demisioneze în 2024, stârnind îngrijorare atât în Ucraina, cât și la Bruxelles. Parlamentarii opoziției și activiștii societății civile acuză conducerea președintelui Volodimir Zelenski că folosește sistemul juridic pentru a intimida criticii și a elimina potențialii rivali politici. Cazul lui Kudrițkîi a fost comparat cu cel al fostului președinte Petro Poroșenko, sancționat și judecat pentru corupție, ceea ce ar putea împiedica candidatura sa la viitoarele alegeri. Deputatul Mîkola Kniajițkîi avertizează că utilizarea instanțelor pentru discreditarea adversarilor ar putea fi o tactică de influențare a alegerilor, scrie Politico. Faptele care i se reproșează lui Kudrițkîi datează din perioada în care era director adjunct pentru investiții la Ukrenergo, legate de un contract de infrastructură nefinalizat. Specialiștii și parlamentarii opoziției susțin că nu există dovezi că Kudrițkîi ar fi obținut beneficii personale, iar faptele par fără prejudiciu real. Daria Kaleniuk, șefa Centrului de Acțiune Anticorupție, a declarat că urmărirea penală are caracter politic și că acuzațiile sunt juridic nejustificate. Judecătorul a dispus eliberarea lui Kudrițkîi sub cauțiune de 325.000 de dolari, deși mai mulți parlamentari s-au oferit să garanteze pentru el. În contextul iernii ce se apropie și al intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, experții se tem că acesta ar putea deveni un „țap ispășitor” în cazul unor eventuale întreruperi de energie, ceea ce ar putea afecta în special capitala și zonele urbane dependente de gaz și electricitate. Fosta viceprim-ministră Ivanna Klympush-Tsintsadze a subliniat că momentul acuzațiilor nu este favorabil pentru imaginea Ucrainei pe plan internațional, având în vedere apelurile pentru sprijin energetic european. Analistul Adrian Karatnycky de la Atlantic Council avertizează că, deși Zelenski rămâne un lider inspirator, există elemente îngrijorătoare în modul în care guvernează și gestionează crizele interne și externe.

Adrian Câciu, despre implicarea SRI în anticorupție: Eu nu cred că Nicușor Dan este un Băsescu

„Ținând cont de toate nuanțele și toate elementele de trecut, dar și de realitatea constituțională, evident SRI, dacă are informații cu privire la posibile tentative, acte sau fapte de corupție, trebuie să le înainteze Parchetului așa cum ar trebui să facă orice instituție sau orice cetățean. Dar nu mai mult de atât, adică să nu ajungem în păcatul trecutului când am avut protocoale secrete și tot felul de înțelegeri”, a afirmat Câciu, marți, la Digi24. Despre implicarea Serviciului Român de Informații în combaterea corupției, deputatul PSD a afirmat: „O idee bună dacă iar se păstrează în limitele de colaborare interinstituțională prevăzută de Constituție”. Despre președintele Dan, Câciu a spus: „Eu nu cred că Nicușor Dan este un Băsescu. Nicușor Dan este cu totul altfel de președinte și vreau să cred în buna sa credință”. Într-un interviu acordat ProTV, președintele Nicușor Dan a afirmat că intenționează să implice SRI în problema corupției: „Vrem să, pe de o parte, vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații. Pe de altă parte, vrem ca mecanismele în care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și de demarcația între Servicii de Informații și Parchet să fie foarte bine făcut”.