Sorin Grindeanu revine asupra comparației între Ilie Bolojan și Liviu Dragnea: E o diferență majoră
Grindeanu a revenit miercuri asupra declarației în care a transmis că Bolojan seamănă cu Dragnea. Ei diferă deoarece atunci am avut cea mai mare creștere economică din Europa, a explicat președintele PSD. „La o emisiune, cred că în urmă cu vreo săptămână sau două, am fost întrebat de o situație similară pe care am trăit-o eu în 2017, când a fost o moțiune de cenzură care a demis guvernul pe care îl conduceam. Și am spus că se aseamănă Ilie Bolojan cu Liviu Dragnea. Să știți că și diferă foarte mult. În acea perioadă și în perioada anului 2017, în cele două trimestre cât am fost prim-ministru, am avut cea mai mare creștere economică din Europa. Cea mai mare creștere economică din Europa. E o diferență majoră”, a explicat Sorin Grindeanu. Declarația a fost făcută în timpul unei conferințe de presă în cadrul căreia Sorin Grindeanu a analizat datele INS privind inflația.
Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere
Guvernul cancelarului german Friedrich Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică pentru anul acesta. Este foarte posibil să fie mai puțin optimiste previziunile și pentru anul 2027. Prețurile la petrol și gaze sunt în creștere din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Iar proiecțiile pentru inflație sunt îngrijorătoare. Economia germană era oricum într-un trend descrescător încă cu mult înainte ca SUA să atace Iranul pe 28 februarie 2026. În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,3% față de luna ianuarie, când a stagnat. Previziunile pentru creștere economice, sub așteptările inițiale O sursă a declarat pentru Reuters că guvernul german se așteaptă la o creștere economică de doar 0,5% în acest an, sub previziunile care arătau 1%. De asemenea, previziunile economice pentru 2027 arătau o creștere economică de 1,3%. Din cauza crizei energetice, au scăzut la 0,9%. Cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană încă se luptă de la începutul pandemiei de coronavirus să-și recapete avântul din epoca Merkel. Dar concurența sporită din partea Chinei, conflictele economice cu SUA și prețurile mai mari la energie cauzate de războiul Rusiei în Ucraina și de războiul lui Trump cu Iran îi pun la încercare modelul economic german bazat pe exporturi. Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică din cauza inflației Atacurile SUA asupra Iranului, care a determinat regimul de la Teheran să riposteze prin blocarea Strâmtorii Ormuz, au contribuit la creșterea inflației la 2,8% în Germania, din luna martie. Guvernul german se așteaptă ca inflația să accelereze la 2,7% în 2026 și la 2,8% în 2027. În 2025, inflația era de 2,5%. Din cauza inflației și scumpirilor, creșterea consumului ar putea încetini, ajungând la 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027. Anul trecut, consumul luase avânt cu 4,2%. Comerțul nu poate salva Germania acum. Ce ar însemna pentru România? Sursa a declarat pentru Reuters că exporturile ar putea crește cu 1,3% în 2027. Dar nu vor face minuni. Este de așteptat ca importurile să crească rapid, cu 1,8% în 2027. Dar tarifele comerciale ale lui Trump și incertitudinea provocată de crizele globale își pun amprenta. Fondul Monetar Internațional a redus marți previziunile de creștere economică ale Germaniei pentru acest an și pentru anul viitor. Germania a devenit țara din zona euro care trece acum prin cea mai mare retrogradare.Și pentru România este grav, purtând relații comerciale cu Germania. Importurile din România au atins aproape 20 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile Germaniei către țara noastră au depășit 21 de miliarde de euro. Investițiile germane au fost vitale pentru orașele, școlile și industriile României. Peste 10.000 de companii germane colaborează cu mii de firme locale românești. În următorii doi ani, economia României ar putea avea de suferit după ce Germania, cel mai mare partener comercial și investitor străin, a ajuns să fie retrogradată economic. Autorul recomandă:Germania vrea să scape de umbrela nucleară americană și să se bazeze pe francezi și britanici. Ce a declarat cancelarul Merz
România, depășită de Bulgaria și Ucraina în datele FMI. Fondul ne înjumătățește prognoza de creștere pentru 2026. Până și Ucraina, țară în război de 4 ani, ne întrece la creștere economică
România a fost lăsată cu mult în urmă de Bulgaria, conform analiștilor Fondului Monetar Internațional (FMI). Instituția a trecut Bulgaria la categoria țărilor avansate în cea mai recentă statistică publicată. În cel mai recent raport World Economic Outlook, țara vecină este în plutonul țărilor avansate, în vreme ce România este în categoria economiilor emergente, adică în curs de dezvoltare. Mai mult, creșterea economică din Ucraina, spre exemplu, va fi de 2% în 2026, conform sursei citate. În aceeași vreme, în România, avansul economic ar urma să fie de numai 0,7%. Bulgaria deja este în plin urcuș economic, cu un avans prognozat la 2,8% de către economiștii FMI. În analiza citată, Bulgaria, vecinul nostru de la coada clasamentului, ne-a depășit și se alătură țărilor dezvoltate din Europa precum Germania, Franța sau Finlanda, în timp ce România rămâne la coada clasamentului, alături de Serbia sau Belarus, dar și Polonia. Analiza realizată de FMI este importantă mai ales pentru investitori și instituții internaționale deoarece reflectă nivelul de dezvoltare economică, stabilitatea instituțională și gradul de integrare în economia globală a unui stat. Când vine vorba de creșterea economică, Bulgaria pornește cu un avantaj considerabil în primii doi ani, însă România este proiectată să aibă o revenire mai puternică în 2027. În 2025 România a avut o creștere economică de doar 0,7% în timp ce Bulgaria a avut o creștere de 3,1%. Pentru acest an, creșterea economiei românești va rămâne neschimbată, în timp ce pentru vecinii noștri va scădea cu 0,3 puncte procentuale, până la 2,8%. În 2027, atât economia României, cât și cea a Bulgariei vor avea același ritm de creștere de 2,5%. Războiul din Iran ar putea duce economia globală în pragul recesiunii În ceea ce privește economia mondială, FMI a redus ușor estimarea pentru 2026, dar avertizează că impactul războiului din Iran ar putea deveni mult mai sever dacă conflictul se prelungește și duce la noi scumpiri ale energiei. Instituția estimează o creștere economică globală de 3,1% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât prognoza din ianuarie, dar FMI avertizează că într-un scenariu mai grav, în care prețurile petrolului și gazelor naturale ar crește cu 100-200% față de nivelurile din ianuarie și rămân ridicate până în 2027, creșterea economică globală ar putea scădea până la doar 2%. România va avea o creştere economică mai mică decât Ucraina În cazul României, Fondul Monetar Internațional a redus progonza de creștere economică la jumătate, de la 1,4% la 0,7%. Abia din 2027 economia țării noastre ar urma să crească cu 2,5%. Inflația din acest an ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie, iar șomajul ar urma să fie de 6% în 2026, față de 5,8% în raportul precedent. Veștile proaste nu se opresc aici pentru că prognoza FMI arată că Ucraina va avea o crestere mai mare decât cea a României în 2026, după ce a avut creștere economică mai mare și în 2025. Anul trecut, Ucraina a avut o creștere economică de 1,8% în timp ce țara noastră a avut o creștere de doar 0,7%. În 2026, situația rămâne neschimbată pentru România, datele recente arată că vom avea o creștere identică cu cea de anul precedent. În tot acest timp, la polul opus, Ucraina va avea o creștere de 0,2 puncte procentuale, până la 2,0%. Diferența majoră va fi în 2027 când Ucraina ne va depăși cu 1 punct procentual la acest capitol și va avea o creștere economică de 3,5%, deși este o țară care se află în război de 4 ani. RECOMANDAREA AUTORULUI: Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere
Miracolul din România. Orășelul mic și cochet care în anii 1990 era într-o sărăcie cruntă, dar s-a ridicat spectaculos
Râșnov, orășelul mic și cochet care în anii 1990 era într-o zonă economică „gri”, la fel ca aproape toată România, a ajuns astăzi să fie un model de dezvoltare pentru întreg mediul de business din România. Orașul a crescut spectaculos din toate punctele de vedere în ultimii 20 de ani, de la explozia turisumului, la fabricile multinaționale care s-au deschis în jurul lui și care alimentează economia orașului. Profiturile nete cumulate ale companiilor înregistrate în orașul din județul Brașov au crescut de peste 19 ori într-o perioadă de doar 17 ani. La nivel local, cei mai mari jucători sunt companiile cu capital străin active în producție care în 2024 au înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de 1,3 mld. lei, conform unei analize publicate de Termene.ro. În prezent, aproape 2.400 de firme figurează în orașul Râșnov, din care 2.100 de firme în funcțiune și 300 care reprezintă firme cu activitatea oprită, ori aflate în proceduri de insolvență sau faliment. De altfel, în 2024, peste 800 de firme care au depus bilanțul anual au înregistrat o cifră de afeceri netă cumulată de 1,3 mld. lei, un sold al profitului net de peste 110 mil. lei și 2.533 de angajați. sursa foto: Visit Rasnov / Facebook Cum a evoluat business-ul în Râșnov în perioada 2008-2024 În ultimii 17 ani cifra de afaceri cumulată a tuturor companiilor care au fost înregistrate în Râșnov a crescut spectaculos, de la puțin peste 209 mil. lei în 2008, la aproape 1,3 mld. lei în 2024, adică o creștere de 519%. De asemenea, profiturile nete cumulate au crescut de la 7 mil. lei în 2008 la 135,7 mil lei în 2024, un salt de 1.838%. De cealaltă parte, pierderile nete cumulate au crescut de la 11,7 mil. lei în 2008 la 25,6 mil. lei în 2024, adică o creștere de 118%. Totuși, dacă analizăm soldul profitului net sau rezultatul net agregat, adică diferența dintre profitul net cumulat și pierderea neată agregată, observăm că dintr-un sold negativ de 4,7 mil. lei în 2008, în 2024, soldul a devenit pozitiv și a crescut până la 110,1 mil. lei în 2024. sursa foto: Termene.ro Când vine vorba de numărul total de angajați al companiilor înregistrate în orașul „miracol” din România, acesta a cunoscut o creștere de 67% în perioada analizată. În 2008, în Râșnov erau angajați aproximativ 1.519 oameni, iar în 2024 erau angajați aproximativ 2.533. De asemenea, productivitatea angajaților calculată ca raport între soldul profitului net și numărul de angajați a trecut de la o pierdere de aproximativ 3.100 de lei per angajat la un profit net de aproape 43.500 de lei per angajat. sursa foto: Termene.ro Care este topul angajatorilor din Râșnov Analiza realizată de Termene.ro arată că cel mai mare angajator dintre firmele înregistrate în orașul Râșnov este producătorul de rafturi și sisteme de depozitare Dexion Storage Solution, cu 372 de angajați în 2024, în scădere cu 3% față de anul precedent. Următoarea companie din clasament este producătorul de controlere Psicontrol, cu 287 de angajați în 2024, în scădere cu 11% față de 2023. Topul angajatorilor din Râșnov este completat de companii precum furnizorul de ambalaje flexibile M&M Product, operatorul de restaurante Promenada Sisi și producătorul de unelte Fabrica de Scule Râșnov. sursa foto: Visit Rasnov / Facebook La capitolul profituri, compania Psicontrol SRL a avut o cifră de afaceri de 310,9 mil. lei în 2024, un profit net de 27,6 mil. lei și 287 de angajați. Compania Dexion Storage Solution SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 207,6 mil. lei în 2024, un profit net de 7,2 mil. lei și 372 de angajați. Pe următoarea poziție în clasamentul companiilor profitabile se află Prefere Resins România SRL care a avut în 2024 afaceri de 42,3 mil. lei, un profit net de 1,4 mil. lei și 21 de angajați. RECOMANDAREA AUTORULUI: ORAȘUL mic din România care s-a dezvoltat enorm. S-au investit bani grei din fonduri europene și azi e total schimbat Bijuteria medievală din Europa. Orașul cu 52 de locuitori, mai mic decât un teren de fotbal, care se află la 13 ore de mers cu mașina din România
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune pentru economia românească și mizează pe o evoluție în acest an. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că PIB-ul României va sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026, deși creșterea economică reală va fi de numai 1%. În documentul publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), PIB-ul României este estimat să crească până la 2.045 mld. lei în 2026, în creștere față de 1.909 mld. lei în 2025 și 1.759 mld. lei în 2024. Anul 2025 a fost extrem de dificil, în special din cauza măsurilor fiscale adoptate de Executiv care au frânat creșterea economică, spun analiștii financiari. Pe termen lung, datele arată un avans modest și, în termeni reali, pentru 2026 ritmul de creștere al economiei va rămâne modest, cu un avans al PIB-ului de la 0,9 cât a fost anul precedent la 1,0% în acest an. Raportat la PIB-ul de 1.909 mld. lei în 2025, creșterea reală de doar 1% din 2026 se traduce printr-un avans de aproximativ 19 mld. lei, mult sub estimările „umflate” de statistici. Deși Guvernul „se laudă” cu recordul de 2.000 mld. lei, economia înaintează în mod realist cu pași mici iar deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară
Economia României este marcată de o încetinire semnificativă și de semne de întrebare cu privire la viitor. În primul semestru din 2025, economia țării noastre a crescut cu numai 0,3% în primul semestru al acestui an față de anul anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, majoritatea instituțiilor financiare internaționale au revizuit prognozele în scădere din cauza măsurilor de consolidare fiscală și a inflației ridicate. România are în prezent cea mai mare inflație din Europa, de aproape 9%. Economia României se află într-o situație dificilă Creșterea a încetinit vizibil, investițiile private sunt prudente, iar presiunea pe bugetul public limitează la maxim capacitatea statului de a mai susține economia. În acest sens, sistemul bancar rămâne singurul canal de finanțare pentru companii, IMM-uri și gospodării. Mai mult decât atât, premierul Ilie Bolojan susține că țara se află într-o situație economică dificilă și e foarte posibil ca România să intre în recesiune tehnică. Realitatea dură de la noi reflectă de fapt o problemă mult mai amplă, care afectează întreaga Uniune Europeană. Pentru prima dată de la criza financiară, principalul risc care vizează stabilitatea financiară a Bătrânului Continent nu mai este fragilitatea băncilor, ci lipsa de creștere economică. Economia Europei a stagnat de-a lungul timpului și a devenit mai vulnerabilă decât dacă și-ar fi asumat riscuri pentru investiții și dezvoltare. Sistemul de reglementare european este prea complex, greoi și lent pentru economia actuală Miniștrii de finanțe ai UE au cerut în unanimitate Comisiei Europene să simplifice și să eficientizeze cadrul de reglementare financiară. Pentru prima dată, toate statele membre, deși interesele sunt divergente, au recunoscut că sistemul de reglementare al Europei este prea greu, prea complex și prea lent pentru economia actuală. După mai bine de un deceniu, Europa se confruntă cu restrângerea capacității băncilor de a finanța economia reală, iar contextul geopolitic instabil, cu tranziții costisitoare și o competiție globală acerbă, restrângerea devine un real pericol. Creditele bancare asigură 80% din finanțarea datoriilor pentru afaceri Economia Europei funcționează pe baza creditelor bancare care asigură aproximativ 80% din finanțarea datoriilor pentru marile afaceri. Ei bine, problema se amplifică din cauza suprapunerilor de reglementare care, pe lângă cerințele de capital, impun amortizări suplimentare și așteptări conservatoare care funcționează ca niște obligații noi de capital. Potrivit estimărilor, aceste cerințe reduc capacitatea de finanțare a băncilor europene cu 2,4 – 4,1 trilioane de euro, adică echivalentul a 100 de milioane de credite pentru IMM-uri, 20 de milioane de ipoteci sau întreaga investiție necesară pentru tranzițiile verzi, digitale și de apărare ale Europei combinate. Cum abordează alte economii majore această situație În timp ce Europa amână ce are de făcut, deși știe ce trebuie să facă, alte economii au început să ajusteze cursul. Statele Unite au relaxat elemente-cheie din pachetul „Basel III” și au redus cerințele de capital pentru a susține creditarea și investițiile. Marea Britanie a urmat exemplul SUA, iar Banca Angliei a revizuit în jos cerințele de capital pentru a elibera capacitate de finanțare. Mesajul comun al Washington-ului și Londrei e clar: „dacă vrei creștere economică nu poți continua să strângi șuruburile asupra instituțiilor care finanțează economia”. FILE PHOTO: Morgan CEO Jamie Dimon looks on during the inauguration the new French headquarters of JP Morgan bank in Paris, France June 29, 2021. Michel Euler/Pool via REUTERS Europa are mijloacele necesare, are bănci solide, companii competitive și un potențial de inovare uriaș. Ceea ce îi lipsește însă este un cadru care să transforme stabilitatea într-un motor de creștere al economiei, nu într-o piedică. Directorul executiv al J.P. Morgan spune că slăbiciunea Europei nu este doar o problemă internă, ci un risc global, o Europă care stagnează devine mai dependentă, mai vulnerabilă și mai puțin relevantă strategic. RECOMANDAREA AUTORULUI: România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026 România are cea mai mare inflație din UE. Media europeană este de 2,4%, noi ne apropiem de 9%, dublu față de următoarea țară din clasament
Eurostat: România, cea mai rapidă ascensiune economică din Uniunea Europeană
Analizând cronologia Eurostat a ultimilor 20 de ani, observăm un avans solid între 2004 și 2008. Criza economică mondială a adus un punct de cotitură, blocând creșterea veniturilor între 2008 și 2011, urmat de scăderi efective în 2012 și 2013. Din 2014, economia europeană și-a reluat trendul ascendent, întrerupt din nou de contracția bruscă din 2020, cauzată de pandemie. Anul 2021 a adus o revenire rapidă, urmată de o consolidare mai lentă în 2022 și 2023, în timp ce datele preliminare pentru 2024 indică o nouă accelerare a creșterii. Eurostat: România, campioana creșterilor la nivelul UE Performanța cea mai impresionantă din întregul bloc comunitar a fost înregistrată de România, unde venitul real al gospodăriilor pe locuitor a explodat cu 134% în ultimele două decenii. În clasamentul celor mai dinamice economii, România este urmată de: Lituania: +95% Polonia: +91% Malta: +90% Aceste cifre reflectă un proces accelerat de convergență economică pentru statele din Europa Centrală și de Est. Beneficiind de investiții străine, absorbția fondurilor europene și o creștere economică robustă, aceste țări au reușit să recupereze o parte semnificativă din decalajul față de statele vestice. Grecia și Italia: singurele țări pe minus La polul opus, două state membre se confruntă cu o realitate sumbră, fiind singurele care au înregistrat un regres al veniturilor reale în ultimii 20 de ani: Grecia: –5% Italia: –4% Efectele crizei datoriilor suverane, combinate cu stagnarea economică prelungită și diverse probleme structurale, au erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor din aceste două țări, plasându-le într-o categorie unică în UE. Avansuri modeste pentru economiile consolidate În mod paradoxal, unele dintre cele mai bogate și stabile economii europene au raportat progrese temperate în aceeași perioadă: Spania: +11% Austria: +14% Belgia: +15% Luxemburg: +17% Aceste creșteri mai lente nu indică o problemă economică, ci mai degrabă maturitatea acestor piețe. Pornind de la un nivel de venit deja foarte ridicat, potențialul de creștere accelerată este, în mod natural, mai redus. O Europă cu mai multe viteze Imaginea de ansamblu oferită de Eurostat, arată că nivelul de trai în Uniunea Europeană a progresat în ciuda șocurilor economice succesive. Cu toate acestea, UE rămâne un spațiu al contrastelor. Pe de o parte, vedem state care au realizat salturi spectaculoase, reducând decalajele istorice. Pe de altă parte, există țări care au stagnat sau chiar au regresat economic. România se distinge ca un exemplu de succes al ultimelor două decenii, lider detașat în ceea ce privește creșterea veniturilor. Această performanță subliniază transformarea economică profundă prin care a trecut țara, dar evidențiază și faptul că drumul către înțelegerea deplină cu standardele de viață din Occident este încă în desfășurare.
Banca Mondială prevede o creștere economică pentru țările balcanice de vest
Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia sunt prognozate să înregistreze o creștere economică colectivă de 3,1% în 2026 și de 3,6% în 2027. Aceasta ar urma unei creșteri probabile de 3% în 2025, mult mai slabă decât cea de 3,6% din 2024 și cu 0,2 puncte procentuale sub previziunile anterioare, se arată în raport, care menționează că au existat o inflație ridicată și constrângeri asupra comerțului și investițiilor, scrie Reuters. Politica fiscală a regiunii a rămas disciplinată, în ciuda creșterii robuste a salariilor și a creditelor, deficitul combinat fiind sub 3% din PIB, iar datoria publică în scădere, se arată în raport. Pe ce trebuie să se concentreze regiunea Cu toate acestea, regiunea trebuie să se concentreze pe crearea de locuri de muncă de calitate pentru a-și menține convergența cu Uniunea Europeană. „Pentru a ajuta regiunea să devină o economie modernă, este important să se regândească strategiile privind locurile de muncă, cum ar fi încurajarea unei participări mai mari pe piața muncii, îmbunătățirea competențelor populației și stimularea întreprinderilor prin modernizări digitale”, a declarat Xiaoqing Yu, directorul diviziei băncii pentru Balcanii de Vest, în raport. Raportul arată că, pe piața muncii din Balcanii de Vest, persistă deficitul de forță de muncă în unele sectoare, în ciuda ratei ridicate a șomajului. Acesta menționează că participarea forței de muncă, în special în rândul femeilor, tinerilor și persoanelor în vârstă, este scăzută. Banca a avertizat că regiunea se va confrunta cu provocări demografice, deoarece populația în vârstă de muncă a scăzut și se preconizează că va continua să scadă cu aproximativ 20 % până în 2050. Banca prevede un deficit posibil de peste 190 000 de lucrători în următorii cinci ani, dacă tendințele actuale se mențin.
Kelemen Hunor: Creșterea economică va fi de maximum 0,3% în acest an, ceea ce nu e creștere, e stagnare
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat că România va înregistra o creștere economică de maximum 0,3% în acest an, calificând această cifră drept „stagnare” mai degrabă decât creștere reală. „În acest an creșterea economică nu cred că va fi mai mare de 0,2-0,3%, ceea ce nu e o creștere, este stagnare, dar pe cifre va fi o ușoară creștere”, a declarat liderul UDMR la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor a explicat că România trebuie să își asigure o creștere economică de 2-2,5% în 2026 pentru a recupera terenul pierdut, subliniind că „contextul regional și contextul internațional nu e foarte favorabil pentru România, dar avem noi problemele noastre interne”. Referitor la deficitul bugetar, președintele UDMR a estimat că acesta va fi de 8,3 – 8,4% la închiderea anului. „Mai jos de 8% nu putem”, a precizat el, explicând că reducerea cu un procent în cinci luni reprezintă o performanță semnificativă, având în vedere că în primele luni ale anului „eram în campania electorală și nimeni nu a vrut să se ocupe de aceste ajustări în buget”. Kelemen Hunor a avertizat că România trebuie să fie „extrem de atentă să nu distrugem economia”, explicând că măsurile de austeritate pot duce la creșterea inflației, reducerea consumului și investițiilor publice, cu riscul intrării în recesiune tehnică. „Noi trebuie să ne ocupăm de a asigura o creștere economică și încet-încet să recuperăm”, a conchis liderul UDMR, menționând că România are la dispoziție 5-6 ani pentru reducerea treptată a deficitului. Întrebat despre angajamentul față de Comisia Europeană de a reduce deficitul la 7%, președintele UDMR a declarat că România poate negocia cu instituțiile europene o diferență mică la acest obiectiv. „Nu pot să vin cu informații mai precise, fiindcă nu eu port discuțiile, ci ministrul de finanțe, care are în fiecare zi discuții cu cei de la Comisie. Eu cred că în momentul în care Comisia vede că ne-am angajat foarte serios pe un anumit drum, cu anumită viteză, cu predictibilitate, atunci se poate negocia cu ei acest deficit”, a explicat Kelemen Hunor.
Câciu: România a încheiat pe creștere primul semestru. Reformiștii de Oradia au spus că e dezastru
„Înțeleg că România a încheiat pe creștere economică primul semestru al anului 2025. Acel semestru despre care, actualii «reformiștii» spun că a fost dezastru. Nu mai spun că deficitul la 6 luni a fost sub cel programat cu 0,6 pp. Nu mai spun că investitiile au fost cu peste 6 mld lei peste deficitul primar. PIB nominal, ultimele 4 trimestre, peste 1820 miliarde lei. 364 miliarde euro. În 2019 PIB-ul era de 211 miliarde euro”, a scris vineri pe Facebook Adrian Câciu. „Ok, am încheiat acel ciclu care nu arată deloc rău, dar despre care «reformiștii» de «Oradia» și corul de bocitoare au spus ca e dezastru (ei fiind însă parte a subiectului vituperat, pe baza căruia au obținut funcții, bani, sinecuri, proiecte). Au visat numai junk și dezastru deși, 150 mld euro în plus la economia națională nu sunt de trecut cu vederea!”, a adăugat fostul ministru. El se întreabă cum vor arăta cifrele după semestrul 2: „Vom avea contractie/recesiune tehnică? Vom avea inflație de 2 cifre? Vom avea deficit mai mare decât cel programat? Până atunci, vă dau un sfat: mai ușor cu pianul pe scări! La muncă, nu la criticat trecutul”.