REACȚIILE economiștilor după anunțul privind creșterea PIB: Există o discrepanță mare
În termeni anuali, economia a crescut cu +0,3%, sub consensul Bloomberg de +0,6% an/an. Au existat revizuiri semnificative ale datelor seriilor istorice. Datele de astăzi pot fi, de asemenea, revizuite în viitor, scriu economiștii BCR într-o notă transmisă joi investitorilor. „Ne așteptăm ca consumul să decelereze în continuare în trimestrul al doilea, dar acest lucru ar putea însemna și un impact negativ mai mic din partea exporturilor nete. Investițiile ar trebui să înregistreze o contribuție pozitivă relativ puternică la creștere”, scrie în raportul BCR, potrivit Hotnews. Având în vedere cifrele din al doilea trimestru, aceștia au decis să mențină, cel puțin până la detalierea prognozei, estimarea dinamicii PIB la +1,3% pentru acest an. „Există o discrepanță mare între rata anuală de creștere ajustată sezonier și cifra neajustată. Până când nu vom obține valorile detaliate care să explice discrepanța dintre cele două este foarte dificil de realizat”, mai precizează economiștii BCR. Foto: envato AUTORUL RECOMANDĂ: Memorandumul prin care Executivul stabilește pașii și termenele pentru a obține banii din PNRR, pe masa lui Ilie Bolojan Finanțiștii avertizează: vine STAGFLAȚIA! Fenomenul care crește sărăcia, confirmat de cifrele INS
Comisia Europeană a redus previziunile de CREȘTERE pentru România. Ce spune prognoza macroeconomică de primăvară despre consolidarea fiscală
Comisiei Europeană a redus, din nou, estimările de creștere economică ale României, conform celei mai recente prognoze macroeconomice, pentru primăvară, dată publicității luni, membru al Uniunii Europene și la nivelul blocului comunitar. Previziuni economice de primăvară pentru România indică o reducere a avansului economic pentru 2025, față de cel estimat în toamnă, dar și cel din primăvară, dar și din anul precedent. Acum Comisia estimează pentru 2025,o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, de la 2,5 la 1,4 %, urmat de 2,2% în 2026. Pentru anul trecut, noua estimare de creștere este de 0,8%, aproape de două mai puțin decât previzionat acum câteva luni. Inflația ar urma să ajungă la 5,1 în 2025 și 3,9 în 2026. Deficitul public s-a adâncit pentru 2024 la 9,3% din PIB, iar pentru 2026 e estimat pe 8,6%, și cu doar 2 procente mai puțin în 2026. Diferențele față de astă toamnă Anterior, în toamnă Comisia estima pentru 2024,o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, până la 1,4 %, urmat de 2,5% în 2025, de la 3,3% pentru 2024 și 3,1% pentru 2025, conform estimărilor din primăvară. Atunci Executivul UE preconiza că inflația totală va scădea ușor, dar va rămâne peste 5 % în 2024, 5,5% întrucât presiunile asupra prețurilor sunt în continuare ridicate ca urmare a creșterii continue a venitului disponibil. Pentru 2025, inflația era estimată să scadă la 3,9%, iar în 2026, la 3,6%. Comisia atrăgea atenția că se preconizează că deficitul public al României va ajunge la 8 % din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023. „Se preconizează că aceasta va rămâne, în linii mari, la acest nivel în 2025 și 2026, presupunând că politicile actuale nu se vor schimba. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va crește la aproape 60 % în 2026”, potrivit Comisiei, în toamnă. Riscurile la adresa economiei Potrivit documentului Comisiei, după un an 2024 anevoios, economia României era pe cale să se accelereze la începutul anului 2025, în special datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor SUA, precum și de volatilitatea politică și fiscală internă sporită sunt de așteptat să afecteze exporturile, sentimentul economic și, în cele din urmă, investițiile și consumul. Se preconizează că acest lucru va avea ca rezultat doar o creștere moderată a PIB-ului real de 1,4 % în 2025, care se preconizează că se va consolida și mai mult, ajungând la 2,2 % în 2026. Inflația este proiectată să se reducă, dar să rămână ridicată, în timp ce șomajul este proiectat să scadă marginal. Deficitul public a fost de 9,3 % din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor și pensiilor din sectorul public. Se preconizează că acesta va scădea modest la 8,6 % din PIB în 2025 și la 8,4 % în 2026, reflectând un pachet de măsuri puse în aplicare la sfârșitul anului 2024. Accelerare modestă a creșterii economice pe fondul unui grad ridicat de incertitudine Comisia arată că sentimentul economic s-a menținut pozitiv la începutul anului 2025, în pofida turbulențelor economice și a incertitudinilor persistente. Serviciile de construcții, agricultură și transport prezintă perspective de performanță îmbunătățite, ajutate și de aderarea la spațiul Schengen și de modernizarea infrastructurii. Redresarea puternică a sectorului construcțiilor rezidențiale, alături de investițiile solide finanțate de UE în infrastructura publică, sunt de bun augur pentru redresarea formării brute de capital fix, în pofida faptului că investițiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și de volatilitatea geopolitică, În același timp, indicatorii cu frecvență ridicată indică o încetinire a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, întrucât este probabil ca politicile restrictive privind veniturile și inflația încă ridicată să descurajeze creșterea venitului disponibil. „Deși România are doar schimburi comerciale limitate cu SUA, se preconizează că majorarea tarifelor de către SUA va limita redresarea exporturilor României, în special a bunurilor fabricate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE. Se preconizează că contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului va scădea în 2025, deoarece încetinirea cererii interne reduce creșterea importurilor, iar perspectivele exporturilor de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. Pe ansamblu, se anticipează că dinamica PIB real se va accelera doar modest, până la 1,4% în 2025, nivel inferior celui potențial”, potrivit Comisiei. „În 2026, se preconizează că scăderea inflației și relaxarea politicii monetare, care vor conduce la condiții de finanțare mai favorabile, vor sprijini creșterea consumului privat. Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se diminuează, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Având în vedere perspectivele de creștere mai bune pentru partenerii comerciali ai UE, se preconizează că exporturile vor crește în continuare, dar se preconizează că contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului va rămâne ușor negativă”, arată reprezentanții Executivului comunitar. Per ansamblu, se anticipează o consolidare moderată a dinamicii PIB real, până la 2,2%. După o creștere semnificativă în 2024, se preconizează că deficitul de cont curent se va reduce treptat, dar va rămâne la niveluri încă ridicate, de aproape 8 % din PIB în 2025 și de 7 % din PIB în 2026. „Riscurile la adresa previziunilor sunt înclinate în sensul scăderii, în special în cazul în care persistă incertitudinea politică și fiscală internă, iar cererea externă este afectată într-o măsură mai mare decât se estimase”, arată Comisia, care a publicat raportul la o zi după al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Creșteri salariale moderate pe parcursul orizontului de prognoză Tensiunile de pe piața forței de muncă s-au atenuat și se preconizează că creșterea ocupării forței de muncă va continua atât în 2025, cât și în 2026, fiind sprijinită în principal de creșterea numărului de angajări în sectorul privat. Se preconizează că rata șomajului va scădea în continuare, ajungând la aproape 5 % până la sfârșitul anului 2026. Creșterea cu două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar se preconizează că ritmul creșterilor salariale se va tempera semnificativ pe parcursul orizontului de prognoză. În decembrie 2024 a fost
Previziunile economice ale Comisiei Europene pentru 2025: Creștere moderată pe fondul incertitudinii economice globale
Economia UE a început anul 2025 pe o bază ceva mai solidă decât se anticipase și se preconizează că va continua să crească la un ritm modest în acest an, anunță Comisia Europeană. O accelerare a creșterii este prognozată pentru 2026, în pofida incertitudinii politice și a tensiunilor comerciale sporite la nivel mondial. Previziunile economice din primăvara anului 2025 ale Comisiei Europene estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1% în 2025 în UE și cu 0,9% în zona euro, în linii mari același ritm ca cel înregistrat în 2024. În 2026, se preconizează o accelerare a creșterii la 1,5% în UE și la 1,4% în zona euro. Inflația în zona euro ar trebui să încetinească de la 2,4% în 2024 la o medie de 2,1% în 2025 și 1,7% în 2026. În UE, inflația ar trebui să urmeze o dinamică similară, scăzând puțin sub 2% în 2026. O perspectivă deteriorată, dar o economie rezistentă În ultimul trimestru din 2024, economia UE a înregistrat o creștere peste așteptări, de 0,4%, în mare parte datorită cererii interne robuste. Această dinamică pozitivă a continuat în primul trimestru al anului 2025, datele preliminare indicând o creștere reală a PIB de 0,3%. Cele mai recente previziuni revizuiesc semnificativ în scădere perspectivele de creștere. Acest lucru se datorează în mare parte unei perspective mai slabe a comerțului mondial și unei incertitudini mai mari a politicii comerciale. Conform Le Figaro, Danemarca (cu o creștere economică de 3,6%), Irlanda (3,4%) și Polonia (3,3%) ar fi cele mai dinamice țări din zona euro în 2025. Germania și Austria sunt codașe, cu economii în stagnare sau chiar în recesiune în cazul Austriei. În cazul Franței, Comisia preconizează o creștere foarte modestă de 0,6%, o prognoză identică cu cea a FMI, care încă miza pe o creștere de 0,8% în toamna anului trecut. Creșterea economică globală în afara UE este acum estimată la 3,2% atât pentru 2025, cât și pentru 2026, în scădere față de rata de 3,6% prognozată în toamna anului 2024. Această revizuire în sens descendent reflectă în mare măsură o perspectivă mai slabă atât pentru SUA, cât și pentru China. Încetinirea comerțului mondial este și mai accentuată. În consecință, se preconizează că exporturile UE vor crește cu numai 0,7% în acest an, cu o nouă contracție a exporturilor de bunuri, parțial compensată de rezistența exporturilor de servicii, mai puțin afectate de tensiunile comerciale. În 2026, creșterea exporturilor ar trebui să se accelereze la 2,1%. În ceea ce privește consumul privat, se preconizează că creșterea va fi ușor mai robustă decât cea proiectată în toamnă, ajungând la 1,5% în 2025 și la 1,6% în 2026. Piața forței de muncă rămâne solidă, cu o îmbunătățire a salariilor reale În 2024, expansiunea continuă a ocupării forței de muncă a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de muncă în economia UE, atingându-se astfel un nou record pentru numărul de locuri de muncă din Uniune. În ciuda unei creșteri economice modeste, se preconizează că ocuparea forței de muncă va crește cu încă două milioane de locuri de muncă până la sfârșitul orizontului de prognoză. Rata șomajului ar trebui să scadă la un nou minim istoric de 5,7% în 2026. După ce a crescut cu 5,3% în 2024, creșterea salariilor nominale va încetini în 2025 și 2026. Lucrătorii vor continua să beneficieze de creșteri ale salariilor reale și, de asemenea, se așteaptă să recupereze pe deplin puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani, cauzată de creșterea inflației. Procesul dezinflaționist în curs, care a început la sfârșitul anului 2022, este așteptat să avanseze în mod constant. După o scădere la 2,4% în 2024, se preconizează că inflația din zona euro, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, va atinge ținta BCE de 2% în 2025, scăzând în continuare în 2026. Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în sens negativ. Fragmentarea în continuare a comerțului mondial ar putea diminua creșterea PIB-ului și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Pe de altă parte, reducerea în continuare a tensiunilor comerciale dintre UE și SUA sau extinderea mai rapidă a comerțului UE cu alte țări, inclusiv prin noi acorduri de liber schimb, ar putea susține creșterea UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea, de asemenea, o contribuție pozitivă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Dezastrul privind România nu este validat de datele statistice. România a avut CREȘTERE economică, în timp ce 10 țări din UE au avut cădere economică
În ultimii ani, economiile europene s-au confruntat cu crize multiple, începând de la pandemie până la criza energetică și impactul costisitor al războiului din Ucraina. Toate au avut ca efect o criză economică, care a lovit asimetric principalele economii europene. Totuși, cifrele oficiale arată că economia României a rezistat bine, rămânând pe o traiectorie de creștere economică. România nu a intrat în recesiune. Conform datelor Eurostat, 10 țări din UE27 au avut cădere economică anuală în ultimii 2 ani. Germania, Estonia, Austria și Finlanda în 2023 și 2024, Cehia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria și Suedia în 2023 iar Letonia în 2024. Estonia, Irlanda Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Austria și Finlanda au fost în recesiune tehnică în ultimii 2 ani. PIB-ul României a crescut de la 242 miliarde euro în anul 2021 la 354 miliarde euro în anul 2024, ceea ce înseamnă un plus de 46%. De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteza de convergență față de media UE27, egalând Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 79% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Profiturile mai mari în mediul de afaceri din ultimii ani au permis ca sănătatea financiară să crească în economie. Datele Băncii Naționale a României arată că îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut cu 1 pp, la 2,41%, la finalul anului trecut. România trebuie să continue modelul bazat pe investiții și crearea de locuri de muncă. Fostul premier Marcel Ciolacu a publicat joi un mesaj în care a atașat bilanțul PSD la guvernare. Social-democrații susțin că în timpul guvernării sale din ultimii ani s-au făcut cele mai mari investii publice din istorie, 54 milioane de euro. Tot în această perioadă, PSD spune că s-au construit cei mai mulți kilometri de autostradă, care au fost și dați în folosință. Potrivit datelor PSD, ar fi vorba despre 382 de kilometri de drumuri de mare viteză în plus. Totodată, social-democrații anunță „cea mai mare creștere a salariului mediu net” și susțin că acesta a crescut cu 47%. De asemenea, PSD mai precizează în bilanțul său că a înregistrat și cea mai mare creștere a salariului minim (+76%), precum și cea mai consistentă creștere a pensiilor (+70%). CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu prezintă bilanțul PSD la guvernare: „Știu că vor exista multe critici și mi le asum” Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!” Profesorul de economie Adrian Mitroi DEMONTEAZĂ “apocalipsa economică”: „N-are nimic de-a face cu realitatea” Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele