Europa a frânat lupta împotriva schimbărilor climatice. Un an pierdut, în timp ce marile companii petroliere își cresc profiturile
Este greu de imaginat un pas înapoi mai hotărât decât cel făcut de guvernele lumii, în special de cele europene, în 2025. Tocmai acestea acceleraseră cel mai mult, pe bună dreptate. Anul acesta nu există cadouri sub brad pentru Terra și, în consecință, nici pentru oameni, scrie La Stampa. Este suficient să respingem de la început obiecția potrivit căreia planeta nici măcar nu observă ce fac oamenii. Este adevărat, dar dacă nu sunt păstrate echilibrele și ecosistemele lumii, primii care vor suferi vom fi noi. În plus, activitățile productive ale oamenilor modifică atmosfera în mod real. Pentru prima dată în istoria vieții, o singură specie amenință toate celelalte și afectează geosferele. Să pornim de la agricultură. Comisia Europeană propune extinderea pe termen nelimitat a autorizațiilor pentru introducerea pe piață a pesticidelor, biocidelor și aditivilor care cresc randamentul, dar îmbolnăvesc oamenii și mediul. Sectorul cel mai subvenționat dintre toate nu reușește să se reconvertească și aruncă vina pe Green Deal, uitând nu doar că acesta nu a început cu adevărat niciodată, ci și că acum este blocat. Se trece cu vederea și faptul că, dacă afacerile lor merg prost, cauza este un jumătate de secol de politici greșite și mii de erori de perspectivă. În acest domeniu, putem învăța mereu de la Statele Unite, unde afinele sunt colorate cu hidrocarburi, orezul este stropit cu arsenic, merele cu difenilamină, iar puii sunt scufundați în clor înainte de a fi vânduți. Nu există limită în această cursă spre degradare. Legea împotriva defrișărilor, întârziat intenționat? Apoi sunt pădurile. De ce vrem să le protejăm atât de greu și de târziu. Potrivit WWF, regulamentul european împotriva defrișărilor a fost întârziat intenționat, iar consecința va fi tăierea a cel puțin 50 de milioane de copaci în plus, cu eliberarea a încă 17 milioane de tone de gaze cu efect de seră în atmosferă. Nu este puțin, deși în Asia de Sud-Est, în Borneo și în anumite zone din America de Sud se încearcă rezultate și mai grave. Este adevărat că în Italia s-au făcut reîmpăduriri în ultimele decenii, dar adesea este vorba despre păduri fără valoare ecologică majoră, care nu vor putea compensa niciodată pierderea pădurilor alpine primare și a fagilor seculari din Apenini. Dacă ne uităm și la alte specii cu care împărțim planeta, situația nu este mai bună. Un exemplu este lupul, simbol al incapacității noastre de a conviețui cu natura. Europa a redus nivelul de protecție al acestei specii, iar în august, în Italia, a fost împușcat legal primul lup după mai bine de 50 de ani de protecție. Această decizie răspunde unor resentimente vechi, alimentate de ignoranță, care văd în lup sursa tuturor relelor, uitând că este o specie esențială pentru menținerea echilibrelor ecosistemice, echilibre de care depindem, în final, tot noi. S-ar putea crede că astfel sunt protejați mai bine crescătorii de animale. Realitatea este că mai puțin de 0,1% din animalele de fermă din Europa sunt atacate de lupi și nu există cazuri documentate de atacuri asupra oamenilor, deoarece oamenii nu fac parte din prada sa, iar lupul fuge imediat când ne vede. Influența SUA în Europa În privința climei, situația este mai bună decât în Statele Unite, unde angajamentele internaționale sunt abandonate, iar forajele continuă fără limită, dar asta nu înseamnă că lucrurile merg bine. Amânări, întârzieri, obiective tot mai puțin ambițioase. Totul pentru a mulțumi marile corporații din industria petrolului și gazelor, negaționiștii de ocazie și noile formule suveraniste aflate la putere. Din punct de vedere climatic, ascensiunea populismului de tip trumpist, inclusiv în Europa, este extrem de dăunătoare. Se urmărește acumularea rapidă de profit, fără a ține cont că barca în care ne aflăm este aceeași pentru toți. Dovada concretă a acestui pas înapoi este modificarea planului european de eliminare a motoarelor cu ardere internă până în 2035. Ținta de reducere a emisiilor de CO2 a fost coborâtă de la 100% la 90% și s-a deschis calea către soluții absurde, precum biometanul pentru transportul rutier. În aceeași logică intră și posibila eliminare a programului Life, singurul instrument european autonom dedicat biodiversității și climei. Cu excepția creșterii spectaculoase a energiilor regenerabile în China și a intervențiilor Braziliei pentru protejarea pădurilor, nu se mai vede nicio urmă de Green Deal la nivel global. Și trebuie amintit că China bate recorduri și la centralele pe cărbune, iar Brazilia la creșterea animalelor. Este oficial, lumea nu mai crede în revoluția verde. Corporațiile din industria petrolului și a gazelor ar putea schimba soarta omenirii Pretextul este că sustenabilitatea de mediu nu ar fi compatibilă cu cea economică și socială, o afirmație greu de înțeles. Totul depinde de cine plătește. Și cum niciun ecologist lucid nu vrea ca nota de plată să fie achitată de pensionarul cu o mașină veche, responsabilii sunt bine cunoscuți. Sunt chiar marile corporații din industria petrolului și gazelor, care ar putea schimba soarta omenirii reducându-și profiturile cu mai puțin de 5% și reinvestind aceste sume în energii regenerabile. Reconversia ecologică este o necesitate care nu poate fi evitată și nici negociată. De cealaltă parte a balanței se află victime, pagube economice deloc neglijabile și un viitor dificil pentru cei care ne-au împrumutat planeta. Faptul că a mai fost pierdut un an între constatarea crizei și aplicarea soluțiilor îi mulțumește doar pe cei care continuă să câștige de pe urma acestei crize sau pe cei care se tem că regulile ar limita piața liberă. Între timp, însă, cei care sufocă suntem chiar noi.
Dispozitivul revoluționar de mărimea unui con de pin care luptă împotriva incendiilor de vegetație. Cum funcționează Pyri
În lupta globală de miliarde de dolari împotriva incendiilor de pădure, detectarea timpurie este esențială. Deși sateliții, dronele și camerele termice sunt instrumente eficiente, ele pot fi costisitoare și inaccesibile în zonele cu resurse limitate. Pentru aceste regiuni, un grup de absolvenți de design a creat o soluție simplă, ieftină și inovatoare: un detector de incendii de dimensiunea unui con de pin, care poate oferi comunităților vulnerabile un avantaj crucial în alertarea și gestionarea focurilor. Pyri se laudă cu o construcție ecologică Dispozitivul, numit Pyri, este realizat preponderent din materiale naturale, precum ceară și cărbune compozit, fiind conceput să se integreze perfect în mediul înconjurător, fără a lăsa urme, scrie CNN. Acesta poate fi amplasat în zonele predispuse la incendii și poate rămâne funcțional ani de zile fără întreținere. La declanșarea unui incendiu, căldura topeste un declanșator intern care emite un semnal cu frecvență joasă, alertând astfel autoritățile și locuitorii din zonă. Co-fondatoarea Pyri, Karina Gunadi, explică că acest dispozitiv poate ajuta oamenii să evacueze mai repede și să oprească incendiile înainte ca acestea să devină scăpate de sub control. „Dacă prinzi un incendiu când este mic, este mult mai ușor să-l stingi,” spune ea. Designul dispozitivului este inspirat direct din natură, de la arborii de pin care depind de foc pentru reproducere. La temperaturi ridicate, rășina conurilor de pin se topește și eliberează semințele, iar Pyri imită acest proces natural. Forma conică și structura nervurată îl protejează de impact, fiind potrivit pentru aruncarea din aer pe terenuri accidentate și întinse. Un alt obiectiv major al echipei a fost să folosească materiale ecologice și ne-toxice, inclusiv pentru componentele electronice, evitând metalele rare și bateriile convenționale, pentru a asigura că dispozitivele nu poluează după ce „ard”. Designerii Pyri au dezvoltat senzorii ca parte a unui program de masterat derulat în comun de Royal College of Art și Imperial College London din Marea Britanie / Foto: Pyri Incendiile de vegetație se înmulțesc din cauza schimbărilor climatice În contextul înrăutățirii crizei climatice, incendiile devin tot mai frecvente și mai devastatoare, cu sezoane de foc mai lungi și mai intense. Organizația Națiunilor Unite estimează că incendiile din 2023 au emis de șapte ori mai mult dioxid de carbon decât întreaga industrie aviatică globală. Pyri vizează să ofere o soluție accesibilă pentru gestionarea incendiilor în special comunităților cu resurse limitate, în domenii precum silvicultura, agricultura și utilitățile. Compania speră să lanseze comercial dispozitivele în 2027, după testări pilot în 2025 și 2026. Într-o lume în care fiecare minut contează pentru salvarea vieților și a mediului, acest mic dispozitiv ar putea schimba semnificativ modul în care detectăm și combatem incendiile de pădure.
Inteligența artificială, probabil cel mai mare consumator energetic la nivel global. Cum afectează planeta Pământ
Inteligența artificială este, paradoxal, tehnologia care pare să ne apropie de viitor și, totodată, să ne îndepărteze de sustenabilitate. În ciuda aparențelor virtuale – chatboturi, platforme cloud, asistenți digitali – AI consumă resurse tangibile într-un ritm care ridică semnale de alarmă serioase. Iar aceste resurse nu sunt doar energie electrică, ci și apă, minerale rare și suprafețe de teren. Impactul său devine tot mai vizibil într-o lume aflată deja în criză climatică. Această realitate este analizată tot mai des de experți internaționali, iar concluziile lor nu sunt deloc liniștitoare: AI nu este doar un instrument, ci un devorator global de resurse care pune o presiune suplimentară pe planetă. În următorii ani, se estimează că infrastructura care susține AI va consuma mai multă energie decât o întreagă țară industrializată – Japonia. De la algoritmi la excavații: ce costuri reale are AI Pentru a antrena și a opera rețelele neuronale complexe, AI are nevoie de centre de date gigantice care funcționează 24/7. Acestea necesită mii de servere, răcite permanent, alimentate cu energie non-stop. Dar până să ajungă datele în cloud, trebuie construită întreaga rețea fizică – un lanț logistic care începe cu mineritul. Componentele necesare pentru AI – cupru, cobalt, litiu, pământuri rare – sunt extrase cu costuri ecologice și sociale imense. Doar pentru litiu, cererea globală ar putea crește de șapte ori până în 2040, iar în cazul pământurilor rare, creșterea preconizată este de 80%. Aceste materiale sunt esențiale pentru procesoarele AI, bateriile de backup și sistemele de stocare energetică. În același timp, AI concurează pentru aceleași resurse cu alte domenii esențiale pentru viitorul sustenabil: energia regenerabilă și mobilitatea electrică. Fără aceste materiale, tranziția energetică ar putea fi blocată, iar obiectivele climatice – sabotate de însăși tehnologia care promite progresul. Consumul de energie și paradoxul eficienței Deși dezvoltatorii de AI vorbesc despre optimizare și eficiență, realitatea este alta. Conform expertei Kate Crawford, anul viitor AI va consuma mai multă energie decât Japonia. Iar aceasta este doar o estimare conservatoare, având în vedere extinderea rapidă a serviciilor AI și integrarea lor în industrii precum transportul, sănătatea sau educația. Paradoxul Jevons explică acest fenomen. Pe măsură ce AI devine mai eficientă, costul utilizării scade, ceea ce duce la o utilizare mai intensă. Astfel, chiar dacă noile modele sunt mai eficiente energetic, consumul global crește – pentru că sunt utilizate mai des, în mai multe domenii, pe mai multe platforme. Marile companii de tehnologie se pregătesc deja pentru acest val. OpenAI, Microsoft și alții investesc masiv în surse alternative de energie, precum nucleară, pentru a putea susține infrastructura AI fără să se bazeze exclusiv pe rețelele naționale. Viitorul resurselor și posibila criză globală Într-o lume unde fiecare națiune industrializată își face stocuri de „minerale critice”, AI riscă să amplifice tensiunile geopolitice. Deja se discută despre exploatarea pământurilor rare de pe Lună sau alte corpuri cerești – semn că resursele terestre sunt insuficiente sau prea costisitoare. Pe termen scurt, aceasta înseamnă creșteri de prețuri pentru componente electronice, baterii, energie și chiar alimente – toate afectate indirect de consumul AI. Pe termen lung, există riscul ca prioritățile climatice să fie sacrificate în favoarea progresului tehnologic accelerat. Prin urmare, este esențial ca guvernele și companiile să nu mai trateze AI ca pe o tehnologie „verde” prin definiție. Este nevoie de un cadru clar de reglementare care să includă criterii de sustenabilitate și să evite ca AI să devină un obstacol în calea echilibrului ecologic global.