Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane
În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.
Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025. Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.
Avertisment fără precedent al șefului Dacia
Operațiunile Renault din România se confruntă cu „una dintre cele mai mari provocări din istoria lor”, a avertizat François Provost, CEO-ul Renault Group, după o vizită de o săptămână în țara noastră, care a inclus și întâlniri cu angajații. Demersul vine pe fondul unei crize fără precedent a uzinei Dacia de la Mioveni, a cărei producție de autoturisme Dacia Sandero a fost surclasată de Maroc. Potrivit directorului grupului auto francez, dificultățile cu care se confruntă Renault sunt provocate atât de factori externi, cât și interni. Un cumul de factori care a generat o criză fără precedent Piața auto europeană se află într-o criză profundă și nu a revenit încă la nivelul de dinaintea pandemiei de Covid-19. Reglementările au pus o presiune suplimentară asupra accesibilității prețurilor, iar electrificarea industriei se accelerează continuu. „Este o vizită operațională, parte a dialogului periodic al conducerii Grupului cu organizațiile sale din diferite țări. (…) Francois Provost, CEO Renault Grooup, în timpul vizitei la Mioveni. Sursa foto: Renault Group Din 1999, România a fost o piatră de temelie pentru Renault Group și o forță motrice a succesului Dacia. Astăzi, operațiunile noastre din România se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istoria lor”, a transmis François Provost. CEO-ul Renault a anunțat 3 priorități ale grupului francez în România Ulterior, la finalul vizitei, în timpul căreia a fost prezentă și șefa Dacia, Katrin Adt (foto), Provost a anunțat clar ce trebuie făcut în România. Astfel, CEO-ul Renault a stabilit 3 priorități pentru operațiunile grupului în România. Prima vizează creșterea competitivității fabricii de la Mioveni pentru a asigura volumele viitoare de producție. A doua prioritate este accelerarea transformării RTR și dezvoltarea viitoarei familii Dacia Sandero în numai doi ani. În egală măsură, Provost își propune relansarea dinamicii comerciale, susținută de o politică puternică în domeniul auto care să sprijine producția locală. Francois Provost, CEO Renault Grooup în timpul vizitei la Mioveni, alături de șefa Dacia, Katrin Adt. Sursa foto: Renault Group „Știu amploarea efortului pe care acest lucru îl va necesita din partea echipelor noastre și nu îl subestimez”, a precizat șeful Renault. Provost a lansat în final un mesaj optimist, adăugând că pleacă din România încrezător, după întâlnirile avute cu echipele grupului în timpul vizitei sale. CEO-ul Dacia Renault, Francois Provost. Sursa foto: media.renaultgroup.com „Am văzut un angajament remarcabil în rândul echipelor noastre și, mai presus de toate, o înțelegere comună a eforturilor care ne așteaptă. Acest lucru îmi oferă toate motivele să cred în viitorul operațiunilor noastre din România și în succesele pe care le vom construi împreună”, a conchis CEO-ul Renault Group. Pentru prima dată, România a produs mai puține mașini Dacia decât Maroc De reamintit că vânzările Dacia au scăzut dramatic în România, pe fondul crizei politice și economice. România are principala uzină de automobile a mărcii Dacia, dar între timp amprenta industrială a mărcii s-a extins în Maroc. Pentru prima dată, uzina din Mioveni a produs mai puține Dacia Sandero decât Maroc. FOTO – Caracter ilustrativ Aici este produs Sandero, cel mai vândut automobil din Europa, și, de anul acesta, în Slovenia și Turcia. Pentru prima dată în istorie, uzina din Mioveni a produs mai puține mașini Dacia decât cea din Maroc. În acest context dificil, evoluția uzinei din Mioveni a provocat discuții, inclusiv între directorul Dacia România, Mihai Bordeanu, și prim-ministrul Ilie Bolojan. Potrivit Profit.ro, Mihai Bordeanu a declarat recent că, în afară de Duster și Bigster, nu există la orizont alte proiecte care să fie implementate în uzina din județul Argeș.
România, lovită de un nou val de scumpiri de la 1 iulie
Se anunță un nou val de scumpiri de la 1 iulie. Inflația ar putea depăși pragul psihologic de 11%, avertizează specialiștii. România este campioana Europei la acest capitol. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că expirarea plafonării accizei la carburanți, alături de creșterea salariului minim pe economie va declanșa un nou val de scumpiri în economie. Datele economice indică o inflație sistemică, ale cărei cauze nu sunt exclusiv factorii temporari. Rata anuală a inflației în România a ajuns la 10,9% în luna mai. Cu acest nivel excesiv, țara noastră se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor. Iar vara amenință să aducă o nouă escaladare a prețurilor. România are cea mai mare inflație din UE Inflația rămâne la un nivel foarte ridicat, România continuând să înregistreze una dintre cele mai mari rate de creștere a prețurilor la nivelul Uniunii Europene. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru luna mai, ultima disponibilă, indică o rată anuală a inflației de 10,9%. Economiștii avertizează că presiunile asupra prețurilor se extind dincolo de alimente și energie, către servicii și bunuri nealimentare. De altfel, criza pe care o traversăm a atras atenția internațională. Presa maghiară scrie chiar că România se află în pragul falimentului. Carburanții și energia alimentează scumpirile Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, majorarea prețului la pompă se va reflecta în costurile de transport și, implicit, în prețurile alimentelor, serviciilor și produselor de zi cu zi. Inflația ar putea depăși pragul de 11% în luna iulie. Deși Guvernul a anunțat încă din martie măsuri speciale de scădere a accizei prețului, efectul a fost invers celui scontat. „Economia românească depinde în mare măsură de transportul rutier. Astfel că orice scumpire a carburanților se transmite rapid în prețurile plătite de consumatori. Luna iulie probabil va aduce un vârf al inflației în 2026, de peste 11%. Urmând ca, din a doua parte a anului, începând cu lunile august-septembrie, să vedem inflația temperându-se ușor, mai ales ca urmare a efectului de bază”, a explicat specialistul lpentru Euronews.ro. Așadar, calculul ratei inflației nu va include creșterea importantă a prețului la energie din 2025, de 80%, și creșterea taxelor și impozitelor decisă de Guvernul Bolojan. Strict statistic, inflația va scădea începând cu luna octombrie spre 6-7%. Însă asta nu va însemna că prețurile vor scădea. Analistul economic Adrian Negrescu Din contră, vor continua să crească, însă cu o rată mai temperată decât ce am văzut până în momentul de față. Să sperăm că situația din Orientul Mijlociu nu va escalada și că prețul petrolului va rămâne la 70-75 de dolari pe baril. Pentru că, dacă ar crește și prețul petrolului, situația din România ar deveni chiar și mai gravă din perspectiva inflaționistă”, a mai explicat Negrescu. Creșterea salariului minim va fi un alt factor agravant În opinia cunoscutului economist, luna iulie va aduce un nou val inflaționist. Acesta este produs atât de majorarea prețului la carburanți, cât și de creșterea salariului minim, care va determina multe companii să își majoreze costurile. Ceea ce se va traduce în prețuri mai mari. Salariul de bază minim brut pe țară crește de la 1 iulie Negrescu apreciază că nivelul actual al inflației continuă să afecteze semnificativ puterea de cumpărare a populației. Însă impactul este resimțit mai puternic în România decât în alte state europene, ținând cont de ponderea ridicată a cheltuielilor pentru alimente și utilități în bugetele gospodăriilor. Cele mai afectate vor fi serviciile și produsele nealimentare, precum electronicele, electrocasnicele, hainele și încălțăminte. Scumpirile la alimente ar putea fi ceva mai moderate. Plafonarea accizei la motorină nu a mai fost prelungită. Proiectul care prevedea extinderea măsurii până la sfârșitul lunii noiembrie a rămas blocat în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților.
Salvatorii economiei au îngropat-o. Cursul euro-leu continuă creșterea și rămâne aproape de maxime istorice. Ce face inflația
Cursul valutar este sub presiune constantă după „șocul” declanșat de demiterea guvernului Bolojan care a adus leul la un minim istoric în raport cu euro. Moneda națională și-a recuperat doar parțial pierderile, undeva în jurul valorii de 5,23-5,25 lei/euro, însă dă în continuare semne de slăbiciune, pe fondul unei inflații în creștere. Pe 6 mai, imediat după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, cursul a urcat la un maxim istoric de 5,2688 lei/euro, ceea ce a însemnat o creștere de circa 3,5% în numai câteva zile. De atunci, nicio analiză din mai-iunie 2026 nu a mai luat în calcul revenirea la 5 lei/euro, ci a evaluat unde se va stabiliza noul echilibru: în jur de 5,20 sau mai aproape de 5,30–5,35 lei/euro. Cum s-a transformat criza politică în criza încrederii în leu Înainte de accelerarea crizei politice, pe 28 aprilie 2026, cursul oficial era de aproximativ 5,0937 lei/euro. Analiștii Erste Bank au punctat, într-o analiză publicată luna trecută, că rămâne incert unde se situează noul prag pe care Banca Națională a României este dispusă să îl apere. Erste a apreciat că valoarea de echilibru a cursului valutar s-ar situa în jurul a 5,35 lei/euro. Aceasta în condițiile în care inflația a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie: serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Leul e în continuare pe o pantă descendentă, deși în prima jumătate a lunii iunie, euro s-a stabilizat în zona 5,23–5,26 lei, iar miercuri, 17 iunie moneda euro era în creștere în raport cu leul, însă în același interval (1 euro – 5.2328 lei). Presiunea pe curs rămâne constantă România funcționează de peste 40 de zile cu Guvern interimar, iar această situație de furtună politică internă menține sub presiune cursul valutar. Criza politică e dublată de cererea reală de euro din economie, asta în condițiile în care dobânzile suverane și cele de piață monetară se mențin încă la un nivel relativ constant. Mugur Isărescu a declarat, în a doua jumătate a lunii mai, după ce „panica” s-a instalat în urma fluctuațiilor bruște ale cursului, că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025. El a susținut că atunci presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei. „Refugiul” în euro ar putea slăbi și mai mult leul De altfel, evoluția ulterioară din mai-iunie a confirmat precizările de la acel moment ale șefului Băncii Naționale. „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe”, a adăugat guvernatorul BNR. România se confruntă cu marele risc al pierderii încrederii piețelor pe fondul crizei politice, cuplată cu deficite bugetare și de cont curent mari și un curs atent ținut în frâu de banca centrală, arată analiștii citați de cursdeguvernare.ro. Cursul poate „exploda” din nou, având în vedere tendința investitorilor și a populației în condiții de panică de a se refugia în euro de frica deprecierii eventuale a cursului.
Dacă Delia Velculescu e în cărți pentru funcția de premier, înseamnă că suntem pe buza prăpastiei? Economiștii dau verdictul despre Doamna de fier a FMI și despre o posibilă intervenție a Fondului în România
În plină criză politică după căderea Guvernului Bolojan, președintele pare să încline către un premier tehnocrat. Așa cum Gândul a scris în premieră, preferata lui Nicușor Dan în această poziție este economista Delia Velculescu, tehnocrată cunoscută în cercurile financiare mondiale. Gândul a stat de vorbă cu doi economiști cunoscuți pentru a evalua dacă cea supranumită „Doamna de fier” ar putea fi o soluție viabilă pentru ieșirea din criză. Desemnarea acesteia ca premier nu pare că ar fi întâmplătoare, și ar putea fi un semnal că intervenția FMI, după modelul din 2008-2010, poate însemna o soluție pentru ieșirea României din recesiune. În prezent, România este campioană europeană la mai mulți indici-cheie precum inflație, deficit bugetar, preț la electricitate și înregistrează cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din rândul țărilor membre și al treilea trimestru consecutiv de recesiune. România nu stă deloc bine, iar criza economică ia amploare, lucru confirmat de declarațiile de miercuri ale lui Mugur Isărescu. Șeful BNR a avertizat că economia traversează o perioadă de slăbire a activității economice, iar în luna iulie inflația ar putea ajunge la valoarea record de 11%. Potrivit Euronews.ro, președintele Nicușor Dan ar încerca să forțeze mâna liderilor partidelor parlamentare în favoarea tehnocratei. Delia Velculescu s-a format în SUA și deține master și doctorat în economie la renumita unitate academică Johns Hopkins. Fosta elevă a lui Iohannis a mai fost o variantă de premier și în 2025 Propunerea Deliei Velculescu ar fi un semnal de alarmă către politicieni ca România să nu repete soarta statului elen, care s-a confruntat o criză economică majoră în anul 2009. Fără intervenția FMI, Grecia ar fi intrat în faliment, mai spun sursele citate. De menționat că numele său a mai fost vehiculat și în 2025, în discuțiile liderilor PSD, PNL, USR și UDMR ca posibil premier tehnocrat al României. Delia Velculescu. Foto: Euronews.ro În vârstă de 50 de ani, Delia Velculescu este originară din Sibiu și a a absolvit Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, unde l-a avut profesor pe fostul președinte Klaus Iohannis, în perioada când acesta preda fizica. În anul 1992, ea a obținut o bursă la Wilson College Pennsylvania din Stalele Unite ale Americii pentru a studia economia, obținând ulterior a diplomă de Master și un Doctorat la Universitatea „Johns Hopkins”, conform G4Media. Delia Velculescu are un CV imbatabil la vârful elitei financiare globale Delia Velculescu este o economistă română cu o carieră redutabilă la FMI, fiind un tehnocrat cunoscut mai degrabă în cercurile financiare. Cu o experiență de peste două decenii în cadrul Fondul Monetar Internațional (FMI), Velculescu s-a distins prin „rigoare” în gestionarea situațiilor economice dificile. Totuși, aceasta are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Practic, Velculescu a condus și misiunea FMI în Grecia, forțând-o să ia măsuri extrem de dure pentru a evita colapsul economic total. A avut misiunea aproape imposibilă de a determina guvernele de la Atena să implementeze reforme foarte dure după criza financiară traversată de eleni, începând cu anul 2009. România ar putea apela la FMI în acest an În prezent, este șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud. Adrian Negrescu: E un fel de iepure această candidatură/Ar face joc de glezne la Palatul Victoria Chestionat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu consideră că, în eventualitatea că președintele va reuși să o impună pe Delia Velculescu în calitate de viitor premier, aceasta nu va avea o mare putere concretă, căci nu are susținere la nivelul partidelor. De altfel, cunoscutul analist nu merge pe cartea unui premier tehnocrat, în care vede „cea mai proastă soluție. „Nu știu cum (Nicușor Dan) o va nominaliza pe doamna respectivă în condițiile în care și guvernatorul Băncii Naționale a ieșit azi (n.r. – ieri) . Ideea de a numi un premier tehnocrat este cea mai proastă soluție, în actualul context în care partidele trebuie să-și asume responsabilitatea guvernării. Să vină cu un program concret de măsuri menite să scoată țara din situația în care se află”, ne-a spus Adrian Negrescu. Lipsa de susținere politică pentru experta FMI ar fi cu atât mai agravantă cu cât nu i-ar permite să facă reformele necesare, în viziunea lui Negrescu, pentru deblocarea urgentă a crizei și ieșirea din recesiune. „Doamna de la FMI probabil va veni la Palatul Victoria și ar face joc de glezne pentru că nu știu în ce măsură ar avea susținere politică din partea partidelor din Parlament pentru a lua niște măsuri necesare, dar măsuri impopulare de a reduce cheltuielile publice, de a tăia din finanțarea, practic de a reduce factura statului român”, continuă acesta. Altfel spus, mai mult ca sigur că e un fel de iepure această candidatură ca să-i determine pe politicieni să vină cu propuneri concrete de premieri care să-și asume calendarul extrem de dificil pe care îl avem în față. Cristian Socol nu crede într-o intervenție a FMI În opinia profesorului universitar de economie Cristian Socol, nu se pune problema intervenției Fondului în țara noastră, deși admite că statisticile economice arată rău. Totuși, specialistul consideră că România îndeplinește, în momentul de față, cerințele pentru a nu fi nevoie de ajutorul in extremis al FMI, așa cum s-a întâmplat în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Economistul Cristian Socol FMI vine pentru echilibrarea balanței de plăți, a rezervelor internationale. Ori România are rezerve mari și adecvate conform tuturor criteriilor. Inclusiv cele ale FMI, a declarat acesta pentru Gândul. AUTORUL RECOMANDĂ Cine este Delia Velculescu, posibila propunere de premier tehnocrat a lui Nicușor Dan. Vine de la FMI și are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Presa elenă a botezat-o „Draculescu” Bolojan a trecut linia roșie, FMI pândește după colț. Ce efecte a avut intervenția temutului Fond în timpul recesiunii din epoca Boc – Băsescu
Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică, iar indicatorii economici s-au deteriorat puternic de când actuala guvernare a preluat frâiele țării. Recordul negativ este confirmat inclusiv de datele evoluției economice în primul trimestru al anului, publicate de Inistitutul Național de Statistică (INS). Economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026. Majoritatea indicatorilor care arată starea economiei s-au înrăutățit, iar cifrele arată clar: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în pragul crizei, inflația este una record, iar șomajul a crescut. Economia României a scăzut în primul trimestru din 2026 Conform datelor publicate de INS, Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o scădere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2025. Scăderea vine după o recesiune tehnică și la final de 2025. Cu recesiune tehnică la final de an (două trimestre de scădere consecutive), economia României a început anul 2026 slăbită Produsul intern brut al României în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Ilie Bolojan a îngropat economia României Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, iar atunci când a fost numit premier, acesta a declarat că scopul său este acela de a reduce drastic deficitul bugetar. Acesta a fost motivul care a stat la baza unei austerității dramatice însă efectele așteptate nu s-au materializat, iar România s-a transformat într-o țară chinuită fără motiv. De la preluarea mandatului, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, dar, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică, este clar ce s-a dus în cap. Deși deficitul bugetar a scăzut, este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. „Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a spus Ilie Bolojan, în discursul său de învestitură. De la creștere economică la recesiune Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei specialiștii, dar, totuși, o creștere. Acum, economia traversează o perioadă dificilă, după ce datele oficiale publicate de INS arată o nouă scădere a PIB-ului în primul trimestru al acestui an. Potrivit statisticii oficiale, economia a scăzut cu 0,2% în primul trimestru față de ultimele trei luni ale anului trecut. Inflația galopează și ajunge la aproape 11% Inflația a crescut la aproape 11%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Conform INS, după 8 luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală a atins pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a fost de 10,71%, iar cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. Sursa: Institutul Național de Statistică Salariul mediu net ar fi crescut cu 19 lei, arată datele, adică un avans de 0,3%. În realitate, a scăzut, pentru că inflația, în aceeași perioadă a fost mult mai mare, deci este inutil că salariul a crescut marginal, dacă, cu bani mai mulți cumperi produse mai puține. Șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. Motorul economiei românești este în picaj Industria țării, cel mai important segment economic, care înseamnă circa 20% din PIB pe metoda formării, creștea, chiar dacă cu greu, cu 2% în iunie 2025, la preluarea mandatului lui Ilie Bolojan. În februarie 2026, cele mai recente date ale INS, producția din industria scădea cu 1,8%, față de aceeași lună din anul anterior. Consumul, reflectat în datele statistice prin cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, creștea cu 1,8% în iunie. În 10 luni, consumul a ajuns să se prăbușească cu 6,8%. Consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Dacă el se prăbușește, întreaga economie se prăbușește. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului
Sorin Grindeanu, critici la adresa Guvernului Bolojan pentru situația economică: În cazul unei noi scăderi a PIB-ului vorbim de o criză economică
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat vineri seara, într-o postare pe Facebook, critici la adresa situației economice a României, în care a susținut că datele oficiale ar putea confirma intrarea într-o criză economică. El a avertizat că următoarele zile sunt decisive pentru evoluția economiei, în contextul în care Institutul Național de Statistică urmează să publice noi date privind PIB-ul. „Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de #scădere economică. Câteva zile ne mai despart de anunțul crucial pe care Statistica urmează să îl facă despre evoluția Produsului Intern Brut. În cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ!”, a transmis Sorin Grindeanu. Liderul PSD a susținut că evoluția economică negativă s-ar fi produs în perioada mandatului premierului Ilie Bolojan, iar totodată, acesta a criticat direcția de guvernare. „Trei trimestre care s-au consumat sub mandatul lui Ilie Bolojan. Acesta este adevărul crud și dur despre «prim-ministrul reformelor», despre «austeritatea care vindecă», despre povestea vândută României timp de aproape un an”, a scris acesta. Grindeanu a prezentat și o serie de date economice pe care le consideră îngrijorătoare, făcând referire la scăderea PIB-ului, la închiderea firmelor și, în același timp, la creșterea șomajului. El a susținut că economia României a intrat într-o perioadă dificilă, cu destul de multe efecte asupra mediului de afaceri și a locurilor de muncă. „Recesiune puternică. PIB-ul a scăzut cu 1,9% în Q4 2025 – cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace. Q1 2026 confirmă acum a treia scădere consecutivă. Marile bănci și-au tăiat brutal prognozele, de la 2% la valori care încep cu ZERO. Absolut toate revizuirile sunt în jos. Mii de firme închise. 83.000 de firme radiate în 2025. 47.000 dizolvate doar în primele 10 luni – cu 32% mai multe decât în 2024. Niciun județ din România nu a făcut excepție. În București singur – 9.500 dizolvări (+35%). În primele 3 luni din 2026, alte 1.900 de firme au intrat în insolvență (+14%) și 5.500 și-au suspendat activitatea. Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute. Și tot atâtea familii care au pe cineva rămas fără loc de muncă între iunie 2025 și martie 2026! Șomajul a urcat la 6,3%. Peste 500.000 de români nu au loc de muncă astăzi. Tinerii? Aproape 30% șomaj.”, a transmis liderul PSD. „Aceasta este adevărata «moștenire Bolojan»”, a mai scris Grindeanu. El a scris că problemele economice care se resimt în prezent sunt confirmate de instituțiile naționale și internaționale de statistică. „Nu o spun politicienii. Nu o spune PSD. O spun INS, ONRC, BNR, FMI și toate băncile mari care își revizuiesc prognozele în jos, lună de lună. Au promis reformă. Au livrat recesiune! Au promis disciplină. Au livrat falimente! Au promis stabilitate. Au livrat o jumătate de milion de șomeri! Acesta este adevărul. Restul este propagandă.”, a scris Sorin Grindeanu.
Flagelul care zdruncină economia României
De la începutul anului, măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan și-au făcut simțite efectele și mai mult ca anul trecut. Din luna februarie, România a intrat oficial în recesiune tehnică. Marile companii, inclusiv cele internaționale, dar mai ales cele mici și mijlocii suferă și se închid sau concediază oameni pe bandă rulantă. Dincolo de rata șomajului, care a atins valori alarmante, mai grav este faptul că inclusiv retailul, unul din motoarele economiei, este grav afectat, arată analistul economic Adrian Negrescu. Acesta atrage atenția că viitorul guvern, indiferent de cine va fi condus, trebuie să ia măsuri urgente de redresare economică. Ca efect al crizei economice, piața muncii este blocată, fiind marcată de concedieri în mai multe sectoare-cheie. Companiile au devenit extrem de prudente în procesele de recrutare. De la începutul anului, în jur de 13.000 de companii, în special microîntreprinderi, au fost lichidate, o cifră-record, care plasează România într-o campioană a Europei alături de Bulgaria. Rata șomajului a urcat la 6,1% în martie, o valoare mai mare decât în 2025. Companiile concediază pe bandă rulantă și au devenit extrem de prudente la angajare, avertizează specialiștii de resurse umane. Industria auto, altădată bijuteria industriei României, suferă teribil Multe dintre ele, inclusiv multinaționale sau reprezentanțe în România ale giganților big tech (Amazon, Endava, dar și unicornul UIPath), recurg la restructurări colective. Pe listă se află nume sonore, inclusiv giganții auto Dacia Renault sau Continental. Dacia Renault Groupe. Foto: Dacia Renault Cel mai vizibil impact al recesiunii se resimte în industria auto, dar și în lanțurile de aprovizionare sau în retail. Companii precum Dacia, parte din Renault Group, au anunțat programe de plecări voluntare care pot ajunge la aproximativ 1.000–1.200 de angajați. O cifră uriașă, ținând cont că măsurile lovesc în întregi regiuni, cum este județul Argeș, în cazul gigantului francez. Criza este provocată de faptul că Grupul Renault, care deține producătorul auto de la Mioveni, a decis să mute producția mai multor modele noi în afara României. Afectate sunt și lanțurile de furnizare incluse în acest circuit. Astfel, Oamenii de la Azomureș așteaptă cu disperare ca statul să le salveze Un caz deosebit de alarmant este combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș. Unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din România a recurs la opriri succesive de producție, din cauza costurilor ridicate la energie. Astfel, s-a decis trimiterea în șomaj tehnic a unui mare număr semnificativ de angajați și colaboratori. Se avansează inclusiv cifre de mii de oameni în risc de concediere colectivă. Mii de oameni sunt în pericol de concediere la combinatul Azomureș Recent, sindicatul de la Combinatul Azomureș anunța că aproximativ 2.500 de angajați riscă să-și piardă locurile de muncă. Managementul unității industriale deținute de elvețieni speră ca Guvernul, indiferent de cine va fi condus acesta după demiterea lui Ilie Bolojan, să găsească o soluție pentru toți acești angajați din județul Mureș. Practic, sindicatele speră ca statul să se asigure că producția de îngrășăminte va continua în România. De concedieri este afectată și CE Oltenia. Aproximativ 600 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO), cărora le-au încetat contractele de muncă pe perioadă determinată la începutul lunii trecute, s-au prezentat la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Gorj pentru depunerea dosarelor de șomaj. Este oficial. Șantierul naval Mangalia concediază 1.000 de angajați O situație disperată este și la Șantierul Naval Mangalia, cu acționariat olandez. Deși au așteptat cu sufletul la gură ca statul să găsească o soluție, miercuri a venit confirmarea dureroasă. Damen Shipyards Mangalia S.A a anunțat declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului. Măsura va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare, scrie Profit.ro Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. Protest pe Șantierul Naval Mangalia, 20 martie 2026. Captură video În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. Totuși, așa cum a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, șantierul ar putea fi salvat de o eventuală colaborare cu gigantul german de Rheinmetall AG, inclus în programul SAFE cu o sumă de aproape 6 miliarde de euro. Adrian Negrescu: E un blocaj financiar înfiorător, în care multe firme cad ca muștele Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Gândul de ce tabloul real este chiar mai sumbru decât o arată datele oficiale. Foarte mulți români au rămas, rămân și vor rămâne fără locurile de muncă. Deja mulți au terminat perioada de ajutor de șomaj și nu mai beneficiază decât probabil de ajutoare sociale. Cred că la nivelul ajutoarelor sociale vedem cu adevărat care este dimensiunea sărăciei, a lipsei de joburi în România, în momentul de față. Mi-e teamă că această rată a șomajului este doar o fotografie de moment. Perspectivele nu arată deloc bine, pe fondul accelerării recesiunii tehnice în care ne aflăm. E probabil că din ce în ce mai multe companii, mai ales companii mici, micro-întreprinderi, IMM-uri să închidă porțile, în condițiile accentuării blocajului financiar, a problemelor din ce în ce mai ample cu plata facturilor, cu încasarea banilor de la clienți, de la partenerii de afaceri. E un blocaj financiar înfiorător, în care din păcate multe firme cad ca muștele, ca într-un joc de domino de pe urma scăderii vânzărilor, care e cea mai mare problemă, a declarat Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul. Tot mai multe companii, mari sau mici, trec pe modul de avarie Din păcate, concedierile vor continua și nu e exclus ca în următoarele luni să vedem companii, mari sau mici, că dau oameni afară. Putem spune că restructurarea este cuvântul de ordine în momentul de față. Sunt din ce în ce mai multe companii care își reduc afacerile, își reduc gama de produse, schemele de personal în tentativa de a rămâne cât de cât în piață și de a fi cât de cât relevante din perspectiva
Un mall semi-apocaliptic scoate în evidență dificultățile economice ale Rusiei
Muzica pop energică răsună în atriumul unui centru comercial dintr-o suburbie de clasă mijlocie, dar în loc să însoțească forfota cumpărătorilor, se aude în fața unor spații comerciale cu vitrine de sticlă, în mare parte goale și închise – un semn al dificultăților economice din Rusia, potrivit CNN. Imensul mall Goodzone și-a deschis porțile în 2014. Acesta include un cinematograf multiplex cu opt săli, care acum stă pustiu. Deși este încă deschis șapte zile pe săptămână, mall-ul din sudul Moscovei pare să moară încet, cu puține magazine deschise și și mai puțini clienți. În urma invaziei pe scară largă a Ucrainei, a exodului companiilor occidentale și a sancțiunilor occidentale fără precedent, economia Rusiei a contrazis așteptările, orientându-se către cheltuieli militare masive și creșterea exporturilor de petrol către China și India. Putin cere explicații Cu toate acestea, economia începe să dea semne de tensiune crescândă, PIB-ul înregistrând o contracție de 1,8% în primele două luni ale anului 2026. Vladimir Putin a recunoscut problema într-o ședință guvernamentală privind afacerile economice, la jumătatea lunii aprilie. „Statisticile arată că, din păcate, creșterea economică a încetinit timp de două luni consecutive”, a spus Putin, cerând oficialilor să explice „de ce traiectoria indicatorilor macroeconomici nu se ridică în prezent la nivelul așteptărilor”. Liderul Partidului Comunist din Rusia, Gennady Ziuganov, a criticat ulterior ceea ce a descris ca o lipsă de răspunsuri competente la întrebările lui Putin din cadrul ședinței guvernului, calificând situația drept „tristă și îngrijorătoare”. Vorbind în Duma de Stat a Rusiei, Ziuganov a avertizat că țara s-ar putea confrunta cu o revoluție de tip bolșevic dacă guvernul nu reușește să abordeze problema slăbirii economiei. Deși s-a abținut să-l critice pe Putin, așa cum se întâmplă adesea în cazul opoziției coregrafiate permise de Kremlin, el a mustrat totuși guvernul. Deși nu au existat semne de tulburări sociale în masă în Rusia, iar alte mall-uri, inclusiv gigantul Aviapark din nord-vestul Moscovei, par să aibă afaceri bune, mai mulți angajați de la Goodzone au descris pentru CNN, cu îngrijorare, traficul din ce în ce mai redus de vizitatori de acolo. Unul dintre aceștia era Ivan, casier la o filială a unuia dintre cei mai mari retaileri din Rusia. Acesta este al doilea său loc de muncă și nu-și poate permite să-l piardă în contextul actual, a spus el. „Ei bine, în ceea ce privește situația economică, asta vă spune ceva despre situația din țară?”, a spus Ivan, arătând spre ecranul casei sale de marcat. Monitorul afișează 13 tranzacții efectuate până în acel moment al zilei – o sumă de 3.417 ruble (aproximativ 45 de dolari). Este o joi după-amiază la sfârșitul lunii aprilie, iar Ivan spune că, în vremuri mai bune, numărul tranzacțiilor s-ar apropia de 300. „(Goodzone) arată aproape apocaliptic”, a spus Ivan. „Mall-ul este atât de mare, încât te-ai putea rătăci și obosi plimbându-te prin el. S-ar părea că a fost construit și proiectat pentru un flux uriaș de oameni, dar eu nu am văzut așa ceva.” „Propietarul aleargă ca un nebun” Două femei care lucrează într-un magazin de cadouri au declarat pentru CNN că foarte puțini clienți mai intră în magazin. „Practic, folosim acest magazin ca depozit”, a spus una dintre ele. Ea a adăugat că, după pandemia de Covid-19, multe companii și-au mutat activitatea online, dar afacerile în general și-au revenit – asta până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022. Femeile au spus că șeful lor se chinuie să facă față cerințelor fiscale crescute. „Proprietarul aleargă ca un nebun pentru că impozitele au crescut anul acesta, iar acum are probleme cu strângerea banilor pentru a le plăti. Este foarte dificil pentru antreprenori în acest moment”, a spus una dintre ele. „Ciclul de boom s-a încheiat” Pentru a obține venituri mai mari, Rusia a majorat anul trecut impozitul pe venit și impozitul pe profit, iar taxa pe valoarea adăugată (TVA) a fost majorată la 22% începând cu 1 ianuarie 2026. Ruben Enikolopov, profesor de cercetare la Barcelona School of Economics, explică faptul că, la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul avea o datorie publică redusă și rezerve mari și a pompat bani în economie prin cheltuieli militare. „Funcționează o vreme, dar nu poate continua la nesfârșit. Cheltuielile guvernamentale au ajutat economia, dar acum ciclul de boom economic s-a încheiat. Rezervele sunt în scădere și trebuie să găsească bani de undeva, de aceea au crescut impozitele”, a spus Enikolopov. Enikolopov a afirmat că, deși Moscova a beneficiat de prețurile ridicate la energie în timpul războiului din Orientul Mijlociu, atacurile ucrainene asupra lanțului de aprovizionare rus – în special țintirea continuă a rafinăriilor – au redus cantitatea de petrol pe care Rusia o poate vinde. Ministrul rus al Dezvoltării Economice, Maxim Reshetnikov, a recunoscut public că recentele modificări fiscale au afectat întreprinderile. Rusia s-a bazat pe rezervele sale, a adăugat Reshetnikov, dar „acum vedem că aceste rezerve s-au epuizat în mare parte, iar situația macroeconomică este mult mai complicată”. Sarcina principală a guvernului este de a ajuta întreprinderile să se adapteze la situația actuală, a spus el.