Scenariul în care euro ar putea atinge 5,4 lei în viitorul apropiat
Alimentat de cea mai mare inflație din Europa și de criza politică prelungită, cursul euro pare să fi scăpat de sub control. La orizont se prefigurează chiar un scenariu îngrijorător: Euro ar putea ajunge la 5,40 lei, creditele ar putea rămâne scumpe, iar inflația s-ar menține mare, la 6–7%. până la sfârșitul anului. Consultantul economic Adrian Negrescu lansează un avertisment cu privire la faptul că lipsa unui guvern stabil și a stabilității decizionale riscă să adâncească problemele economiei. Românii ar putea continua să plătească luni bune dobânzi ridicate la credite, la orizont leul riscând să piardă teren în fața euro, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Am depășit deja prognoza CNP pentru 2027 În analiza sa, acesta avertizează că, deși Comisia Națională de Prognoză anticipa un curs de 5,4 lei abia pentru anul viitor, ne apropiem de 5,3 lei încă din septembrie 2026. „Cursul valutar a atins un maxim istoric și mi-e teamă că ne îndreptăm spre un curs și mai mare. Nu e exclus ca în zilele următoare, mai ales că avem acest vot în Parlament, să trecem de 5,3 lei. Iar în perspectiva următoarelor luni, mi-e teamă că dacă nu vom repune decizia asta administrativă pe linia de plutire, altfel spus să avem un guvern capabil să ia niște decizii menite să ajute economia să iasă din criza în care se află, mi-e teamă că ne ducem spre 5.3 lei. Atenție, Comisia Națională de Prognoză estima că abia anul viitor vom avea un curs de 5,24. Noi deja suntem la 5,28 lei”. „Speculatorii internaționali încearcă să profite financiar de România” Un pericol mare vine, pe fondul instabilității economice derivată din cea politică, din partea speculatorilor externi, completează Negrescu. „Știm foarte bine, cursul crește, toată viața noastră se scumpește. De-aia e absolut necesar ca în această perioadă în care se adună nori negri deasupra României, să facem un ultim apel la politicieni să fie responsabili și să voteze, Dumnezeule, un guvern ca să ieșim din zona asta de speculații în care ne-au băgat. În care sunt tot mai mulți speculatori la nivel internațional care pun miză pe România și încearcă să profite financiar de România”, a declarat cunoscutul analist în cadrul unui podcast BZI. Practic, fiecare săptămână în care este amânată o soluție viabilă la vârful Executivului crește costurile economice. „Politicienii măsoară timpul în runde de negocieri. Economia îl măsoară în dobânzi, în investiții amânate, în firme închise și în oameni care pleacă”. Criza politică ne costă 2 miliarde de euro pe lună Expertul precizează că, după estimările făcute, în cele 4 luni de criză am pierdut în jur de 8 miliarde de euro. „Noi am făcut un calcul la Frames și am ajuns la concluzia că fiecare lună de criză politică, cu efecte directe în cotațiile dobânzilor, în cotația cursului valutar, în dobânzile la care se împrumută populația, costurile foarte mari cu inflația, toate astea înseamnă undeva la nivel de 2 miliarde de euro pe lună. Înmulțiți cu 4 luni, suntem deja undeva la 8 miliarde de euro pierduți ca urmare a acestei instabilități decizionale care afectează dobânzile, în primul rând,, cursul euro, viața noastră de zi cu zi. Euro ar putea ajunge la 5,40 lei. Probleme și BVB Astfel, acesta estimează că moneda europeană ar putea ajunge la 5,40 lei, iar inflația ar urma să coboare până la sfârșitul anului doar spre 6–7%. În scenariul preconizat de Negrescu, dobânda-cheie ar rămâne, la 6,50%, ceea ce ar însemna în continuare credite scumpe atât pentru populație, cât și pentru companii. Randamentele titlurilor de stat pe zece ani ar putea urca spre 7–8%. Analistul economic Adrian Negrescu În egală măsură, ar putea fi afectată Bursa de Valori București (BVB), unde Negrescu vede de asemenea riscuri importante și vorbește despre posibilitatea unei corecții de până la 22%, comparativ cu un potențial de creștere estimat de numai 2%. Revenirea la un rating sigur va dura ani Însă cea mai gravă amenințare anticipată de consultantul economic este pierderea ratingului de țară din categoria recomandată investițiilor. Astfel, acesta apreciază că riscul ca România să ajungă în categoria „junk” în următoarele 6–12 luni ar fi depășit 50%. O asemenea retrogradare ar implica creșterea imediată a costurilor la care se împrumută statul, băncile și companiile, punând o presiune suplimentară asupra leului. Efectele sunt ușor de prevăzut: credite mai scumpe și prețuri mai mari pentru servicii sau produsele din import. „Iar nota de plată ar ajunge la fiecare român”, avertizează Negrescu. Acesta mai apreciază că revenirea la un rating din categoria investițională ar putea dura ani de zile. Consultantul amintește și situația dramatică a companiilor: 3.855 de firme au intrat în insolvență doar în primul semestru, potrivit analizei Frames citate, cel mai ridicat nivel pentru această perioadă din ultimii 8 ani. Deși problemele economice existau înaintea actualului blocaj politic, dar prelungirea incertitudinii riscă să le accentueze și să le facă mai costisitoare, conchide specialistul.
Jocurile Foamei în variantă românească
Erodarea puterii de cumpărare a românilor continuă, scumpirea energiei continuă, iar efectele se văd tot mai clar în scăderea consumului. Deși deficitul bugetar a scăzut, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că criza economică va escalada și în 2027 va fi o versiune autohtonă a „Jocurilor Foamei”. În opinia cunoscutului analist, anul 2027 ar putea debuta cu o iarnă severă, în condițiile în care facturile la energie și gaze continuă crească, iar veniturile populației ar putea fi mai afectate decât acum. „Jocurile Foamei”, varianta România Scăderea puterii de cumpărare a început să schimbe în mod vizibil comportamentul românilor. În piețe, comercianții vorbesc despre clienți care cumpără cantități tot mai mici. Alții iau cu asalt supermarketurile în căutarea promoțiilor. Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că inflația uriașă (cea mai mare din Europa) și erodarea veniturilor sunt efectul unei probleme economice mult mai grave. Într-o intervenție la Antena 3 CNN, acesta a comparat criza actuală cu o versiune autohtonă a „Jocurilor Foamei”. „Da, pentru că suntem ca într-un fel de «Jocurile Foamei», în versiune românească. Iată, cu 12 luni, 12 episoade unul după altul, care, probabil, se vor prelungi cu un nou sezon: în 2027. Glumim, dar asta este realitatea: suntem, din păcate, într-o zonă de «Ice Age economic», i-aş spune. Un fel de epocă de gheaţă, în care totul a îngheţat, în care situaţia puterii de cumpărare este din ce în ce mai gravă”, a afirmat acesta. Statul a alimentat scumpirile, spune analistul Economistul pune deteriorarea puterii de cumpărare și pe seama politicilor fiscale din ultimii ani. El susține că prețurile mari ale energiei și gazelor au contribuit la inflație. Pe de altă parte, majorările succesive de taxe și creșterea TVA au pus o presiune suplimentară asupra populației. Toate acestea au fost alimentate de măsurile fiscale recente. Analistul economic Adrian Negrescu. Sursa foto: Facebook „Corecţia asta se întâmplă pentru că statul român, prin preţurile la energie şi gaze, a generat inflaţie, a generat creşteri de preţuri masive. A venit cu cu taxe peste taxe: de 4 ori au crescut taxele în ultimii 5 ani de zile. Motiv pentru care, bineînţeles, puterea de cumpărare s-a prăbuşit. Deci, statul român, politicienii au acţionat cu cinism pentru a aduna mai mulţi bani la buget şi, în felul acesta, pentru a reduce puterea de cumpărare a oamenilor”, consideră Negrescu. Facturi mai mari și venituri înghețate în 2027 Din păcate, perspectivele pentru anul viitor sunt și mai alarmante în scenariul prezentat de specialist. Adrian Negrescu avertizează că o nouă creștere a prețurilor la electricitate și gaze s-ar putea transfera rapid în facturile populației, tocmai într-o perioadă în care veniturile sunt deja afectate de scumpiri. „Va fi un an 2027 extrem de greu, care va începe cu o iarnă foarte dificilă. Gândiţi-vă că se pregătesc în momentul de faţă să crească preţul energiei electrice, preţul gazelor. Toate astea vor genera nişte facturi la întreţinere foarte, foarte mari. Pe care mare parte din populaţie nu va reuşi să le plătească. 2027 va fi un an în care, probabil, vor îngheţa toate veniturile populaţiei, pentru că datoriile sunt uriaşe”, a conchis acesta.
Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane
În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.
Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025. Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.
Avertisment fără precedent al șefului Dacia
Operațiunile Renault din România se confruntă cu „una dintre cele mai mari provocări din istoria lor”, a avertizat François Provost, CEO-ul Renault Group, după o vizită de o săptămână în țara noastră, care a inclus și întâlniri cu angajații. Demersul vine pe fondul unei crize fără precedent a uzinei Dacia de la Mioveni, a cărei producție de autoturisme Dacia Sandero a fost surclasată de Maroc. Potrivit directorului grupului auto francez, dificultățile cu care se confruntă Renault sunt provocate atât de factori externi, cât și interni. Un cumul de factori care a generat o criză fără precedent Piața auto europeană se află într-o criză profundă și nu a revenit încă la nivelul de dinaintea pandemiei de Covid-19. Reglementările au pus o presiune suplimentară asupra accesibilității prețurilor, iar electrificarea industriei se accelerează continuu. „Este o vizită operațională, parte a dialogului periodic al conducerii Grupului cu organizațiile sale din diferite țări. (…) Francois Provost, CEO Renault Grooup, în timpul vizitei la Mioveni. Sursa foto: Renault Group Din 1999, România a fost o piatră de temelie pentru Renault Group și o forță motrice a succesului Dacia. Astăzi, operațiunile noastre din România se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istoria lor”, a transmis François Provost. CEO-ul Renault a anunțat 3 priorități ale grupului francez în România Ulterior, la finalul vizitei, în timpul căreia a fost prezentă și șefa Dacia, Katrin Adt (foto), Provost a anunțat clar ce trebuie făcut în România. Astfel, CEO-ul Renault a stabilit 3 priorități pentru operațiunile grupului în România. Prima vizează creșterea competitivității fabricii de la Mioveni pentru a asigura volumele viitoare de producție. A doua prioritate este accelerarea transformării RTR și dezvoltarea viitoarei familii Dacia Sandero în numai doi ani. În egală măsură, Provost își propune relansarea dinamicii comerciale, susținută de o politică puternică în domeniul auto care să sprijine producția locală. Francois Provost, CEO Renault Grooup în timpul vizitei la Mioveni, alături de șefa Dacia, Katrin Adt. Sursa foto: Renault Group „Știu amploarea efortului pe care acest lucru îl va necesita din partea echipelor noastre și nu îl subestimez”, a precizat șeful Renault. Provost a lansat în final un mesaj optimist, adăugând că pleacă din România încrezător, după întâlnirile avute cu echipele grupului în timpul vizitei sale. CEO-ul Dacia Renault, Francois Provost. Sursa foto: media.renaultgroup.com „Am văzut un angajament remarcabil în rândul echipelor noastre și, mai presus de toate, o înțelegere comună a eforturilor care ne așteaptă. Acest lucru îmi oferă toate motivele să cred în viitorul operațiunilor noastre din România și în succesele pe care le vom construi împreună”, a conchis CEO-ul Renault Group. Pentru prima dată, România a produs mai puține mașini Dacia decât Maroc De reamintit că vânzările Dacia au scăzut dramatic în România, pe fondul crizei politice și economice. România are principala uzină de automobile a mărcii Dacia, dar între timp amprenta industrială a mărcii s-a extins în Maroc. Pentru prima dată, uzina din Mioveni a produs mai puține Dacia Sandero decât Maroc. FOTO – Caracter ilustrativ Aici este produs Sandero, cel mai vândut automobil din Europa, și, de anul acesta, în Slovenia și Turcia. Pentru prima dată în istorie, uzina din Mioveni a produs mai puține mașini Dacia decât cea din Maroc. În acest context dificil, evoluția uzinei din Mioveni a provocat discuții, inclusiv între directorul Dacia România, Mihai Bordeanu, și prim-ministrul Ilie Bolojan. Potrivit Profit.ro, Mihai Bordeanu a declarat recent că, în afară de Duster și Bigster, nu există la orizont alte proiecte care să fie implementate în uzina din județul Argeș.
România, lovită de un nou val de scumpiri de la 1 iulie
Se anunță un nou val de scumpiri de la 1 iulie. Inflația ar putea depăși pragul psihologic de 11%, avertizează specialiștii. România este campioana Europei la acest capitol. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că expirarea plafonării accizei la carburanți, alături de creșterea salariului minim pe economie va declanșa un nou val de scumpiri în economie. Datele economice indică o inflație sistemică, ale cărei cauze nu sunt exclusiv factorii temporari. Rata anuală a inflației în România a ajuns la 10,9% în luna mai. Cu acest nivel excesiv, țara noastră se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor. Iar vara amenință să aducă o nouă escaladare a prețurilor. România are cea mai mare inflație din UE Inflația rămâne la un nivel foarte ridicat, România continuând să înregistreze una dintre cele mai mari rate de creștere a prețurilor la nivelul Uniunii Europene. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru luna mai, ultima disponibilă, indică o rată anuală a inflației de 10,9%. Economiștii avertizează că presiunile asupra prețurilor se extind dincolo de alimente și energie, către servicii și bunuri nealimentare. De altfel, criza pe care o traversăm a atras atenția internațională. Presa maghiară scrie chiar că România se află în pragul falimentului. Carburanții și energia alimentează scumpirile Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, majorarea prețului la pompă se va reflecta în costurile de transport și, implicit, în prețurile alimentelor, serviciilor și produselor de zi cu zi. Inflația ar putea depăși pragul de 11% în luna iulie. Deși Guvernul a anunțat încă din martie măsuri speciale de scădere a accizei prețului, efectul a fost invers celui scontat. „Economia românească depinde în mare măsură de transportul rutier. Astfel că orice scumpire a carburanților se transmite rapid în prețurile plătite de consumatori. Luna iulie probabil va aduce un vârf al inflației în 2026, de peste 11%. Urmând ca, din a doua parte a anului, începând cu lunile august-septembrie, să vedem inflația temperându-se ușor, mai ales ca urmare a efectului de bază”, a explicat specialistul lpentru Euronews.ro. Așadar, calculul ratei inflației nu va include creșterea importantă a prețului la energie din 2025, de 80%, și creșterea taxelor și impozitelor decisă de Guvernul Bolojan. Strict statistic, inflația va scădea începând cu luna octombrie spre 6-7%. Însă asta nu va însemna că prețurile vor scădea. Analistul economic Adrian Negrescu Din contră, vor continua să crească, însă cu o rată mai temperată decât ce am văzut până în momentul de față. Să sperăm că situația din Orientul Mijlociu nu va escalada și că prețul petrolului va rămâne la 70-75 de dolari pe baril. Pentru că, dacă ar crește și prețul petrolului, situația din România ar deveni chiar și mai gravă din perspectiva inflaționistă”, a mai explicat Negrescu. Creșterea salariului minim va fi un alt factor agravant În opinia cunoscutului economist, luna iulie va aduce un nou val inflaționist. Acesta este produs atât de majorarea prețului la carburanți, cât și de creșterea salariului minim, care va determina multe companii să își majoreze costurile. Ceea ce se va traduce în prețuri mai mari. Salariul de bază minim brut pe țară crește de la 1 iulie Negrescu apreciază că nivelul actual al inflației continuă să afecteze semnificativ puterea de cumpărare a populației. Însă impactul este resimțit mai puternic în România decât în alte state europene, ținând cont de ponderea ridicată a cheltuielilor pentru alimente și utilități în bugetele gospodăriilor. Cele mai afectate vor fi serviciile și produsele nealimentare, precum electronicele, electrocasnicele, hainele și încălțăminte. Scumpirile la alimente ar putea fi ceva mai moderate. Plafonarea accizei la motorină nu a mai fost prelungită. Proiectul care prevedea extinderea măsurii până la sfârșitul lunii noiembrie a rămas blocat în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților.
Salvatorii economiei au îngropat-o. Cursul euro-leu continuă creșterea și rămâne aproape de maxime istorice. Ce face inflația
Cursul valutar este sub presiune constantă după „șocul” declanșat de demiterea guvernului Bolojan care a adus leul la un minim istoric în raport cu euro. Moneda națională și-a recuperat doar parțial pierderile, undeva în jurul valorii de 5,23-5,25 lei/euro, însă dă în continuare semne de slăbiciune, pe fondul unei inflații în creștere. Pe 6 mai, imediat după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, cursul a urcat la un maxim istoric de 5,2688 lei/euro, ceea ce a însemnat o creștere de circa 3,5% în numai câteva zile. De atunci, nicio analiză din mai-iunie 2026 nu a mai luat în calcul revenirea la 5 lei/euro, ci a evaluat unde se va stabiliza noul echilibru: în jur de 5,20 sau mai aproape de 5,30–5,35 lei/euro. Cum s-a transformat criza politică în criza încrederii în leu Înainte de accelerarea crizei politice, pe 28 aprilie 2026, cursul oficial era de aproximativ 5,0937 lei/euro. Analiștii Erste Bank au punctat, într-o analiză publicată luna trecută, că rămâne incert unde se situează noul prag pe care Banca Națională a României este dispusă să îl apere. Erste a apreciat că valoarea de echilibru a cursului valutar s-ar situa în jurul a 5,35 lei/euro. Aceasta în condițiile în care inflația a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie: serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Leul e în continuare pe o pantă descendentă, deși în prima jumătate a lunii iunie, euro s-a stabilizat în zona 5,23–5,26 lei, iar miercuri, 17 iunie moneda euro era în creștere în raport cu leul, însă în același interval (1 euro – 5.2328 lei). Presiunea pe curs rămâne constantă România funcționează de peste 40 de zile cu Guvern interimar, iar această situație de furtună politică internă menține sub presiune cursul valutar. Criza politică e dublată de cererea reală de euro din economie, asta în condițiile în care dobânzile suverane și cele de piață monetară se mențin încă la un nivel relativ constant. Mugur Isărescu a declarat, în a doua jumătate a lunii mai, după ce „panica” s-a instalat în urma fluctuațiilor bruște ale cursului, că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025. El a susținut că atunci presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei. „Refugiul” în euro ar putea slăbi și mai mult leul De altfel, evoluția ulterioară din mai-iunie a confirmat precizările de la acel moment ale șefului Băncii Naționale. „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe”, a adăugat guvernatorul BNR. România se confruntă cu marele risc al pierderii încrederii piețelor pe fondul crizei politice, cuplată cu deficite bugetare și de cont curent mari și un curs atent ținut în frâu de banca centrală, arată analiștii citați de cursdeguvernare.ro. Cursul poate „exploda” din nou, având în vedere tendința investitorilor și a populației în condiții de panică de a se refugia în euro de frica deprecierii eventuale a cursului.
Dacă Delia Velculescu e în cărți pentru funcția de premier, înseamnă că suntem pe buza prăpastiei? Economiștii dau verdictul despre Doamna de fier a FMI și despre o posibilă intervenție a Fondului în România
În plină criză politică după căderea Guvernului Bolojan, președintele pare să încline către un premier tehnocrat. Așa cum Gândul a scris în premieră, preferata lui Nicușor Dan în această poziție este economista Delia Velculescu, tehnocrată cunoscută în cercurile financiare mondiale. Gândul a stat de vorbă cu doi economiști cunoscuți pentru a evalua dacă cea supranumită „Doamna de fier” ar putea fi o soluție viabilă pentru ieșirea din criză. Desemnarea acesteia ca premier nu pare că ar fi întâmplătoare, și ar putea fi un semnal că intervenția FMI, după modelul din 2008-2010, poate însemna o soluție pentru ieșirea României din recesiune. În prezent, România este campioană europeană la mai mulți indici-cheie precum inflație, deficit bugetar, preț la electricitate și înregistrează cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din rândul țărilor membre și al treilea trimestru consecutiv de recesiune. România nu stă deloc bine, iar criza economică ia amploare, lucru confirmat de declarațiile de miercuri ale lui Mugur Isărescu. Șeful BNR a avertizat că economia traversează o perioadă de slăbire a activității economice, iar în luna iulie inflația ar putea ajunge la valoarea record de 11%. Potrivit Euronews.ro, președintele Nicușor Dan ar încerca să forțeze mâna liderilor partidelor parlamentare în favoarea tehnocratei. Delia Velculescu s-a format în SUA și deține master și doctorat în economie la renumita unitate academică Johns Hopkins. Fosta elevă a lui Iohannis a mai fost o variantă de premier și în 2025 Propunerea Deliei Velculescu ar fi un semnal de alarmă către politicieni ca România să nu repete soarta statului elen, care s-a confruntat o criză economică majoră în anul 2009. Fără intervenția FMI, Grecia ar fi intrat în faliment, mai spun sursele citate. De menționat că numele său a mai fost vehiculat și în 2025, în discuțiile liderilor PSD, PNL, USR și UDMR ca posibil premier tehnocrat al României. Delia Velculescu. Foto: Euronews.ro În vârstă de 50 de ani, Delia Velculescu este originară din Sibiu și a a absolvit Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, unde l-a avut profesor pe fostul președinte Klaus Iohannis, în perioada când acesta preda fizica. În anul 1992, ea a obținut o bursă la Wilson College Pennsylvania din Stalele Unite ale Americii pentru a studia economia, obținând ulterior a diplomă de Master și un Doctorat la Universitatea „Johns Hopkins”, conform G4Media. Delia Velculescu are un CV imbatabil la vârful elitei financiare globale Delia Velculescu este o economistă română cu o carieră redutabilă la FMI, fiind un tehnocrat cunoscut mai degrabă în cercurile financiare. Cu o experiență de peste două decenii în cadrul Fondul Monetar Internațional (FMI), Velculescu s-a distins prin „rigoare” în gestionarea situațiilor economice dificile. Totuși, aceasta are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Practic, Velculescu a condus și misiunea FMI în Grecia, forțând-o să ia măsuri extrem de dure pentru a evita colapsul economic total. A avut misiunea aproape imposibilă de a determina guvernele de la Atena să implementeze reforme foarte dure după criza financiară traversată de eleni, începând cu anul 2009. România ar putea apela la FMI în acest an În prezent, este șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud. Adrian Negrescu: E un fel de iepure această candidatură/Ar face joc de glezne la Palatul Victoria Chestionat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu consideră că, în eventualitatea că președintele va reuși să o impună pe Delia Velculescu în calitate de viitor premier, aceasta nu va avea o mare putere concretă, căci nu are susținere la nivelul partidelor. De altfel, cunoscutul analist nu merge pe cartea unui premier tehnocrat, în care vede „cea mai proastă soluție. „Nu știu cum (Nicușor Dan) o va nominaliza pe doamna respectivă în condițiile în care și guvernatorul Băncii Naționale a ieșit azi (n.r. – ieri) . Ideea de a numi un premier tehnocrat este cea mai proastă soluție, în actualul context în care partidele trebuie să-și asume responsabilitatea guvernării. Să vină cu un program concret de măsuri menite să scoată țara din situația în care se află”, ne-a spus Adrian Negrescu. Lipsa de susținere politică pentru experta FMI ar fi cu atât mai agravantă cu cât nu i-ar permite să facă reformele necesare, în viziunea lui Negrescu, pentru deblocarea urgentă a crizei și ieșirea din recesiune. „Doamna de la FMI probabil va veni la Palatul Victoria și ar face joc de glezne pentru că nu știu în ce măsură ar avea susținere politică din partea partidelor din Parlament pentru a lua niște măsuri necesare, dar măsuri impopulare de a reduce cheltuielile publice, de a tăia din finanțarea, practic de a reduce factura statului român”, continuă acesta. Altfel spus, mai mult ca sigur că e un fel de iepure această candidatură ca să-i determine pe politicieni să vină cu propuneri concrete de premieri care să-și asume calendarul extrem de dificil pe care îl avem în față. Cristian Socol nu crede într-o intervenție a FMI În opinia profesorului universitar de economie Cristian Socol, nu se pune problema intervenției Fondului în țara noastră, deși admite că statisticile economice arată rău. Totuși, specialistul consideră că România îndeplinește, în momentul de față, cerințele pentru a nu fi nevoie de ajutorul in extremis al FMI, așa cum s-a întâmplat în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Economistul Cristian Socol FMI vine pentru echilibrarea balanței de plăți, a rezervelor internationale. Ori România are rezerve mari și adecvate conform tuturor criteriilor. Inclusiv cele ale FMI, a declarat acesta pentru Gândul. AUTORUL RECOMANDĂ Cine este Delia Velculescu, posibila propunere de premier tehnocrat a lui Nicușor Dan. Vine de la FMI și are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Presa elenă a botezat-o „Draculescu” Bolojan a trecut linia roșie, FMI pândește după colț. Ce efecte a avut intervenția temutului Fond în timpul recesiunii din epoca Boc – Băsescu
Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică, iar indicatorii economici s-au deteriorat puternic de când actuala guvernare a preluat frâiele țării. Recordul negativ este confirmat inclusiv de datele evoluției economice în primul trimestru al anului, publicate de Inistitutul Național de Statistică (INS). Economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026. Majoritatea indicatorilor care arată starea economiei s-au înrăutățit, iar cifrele arată clar: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în pragul crizei, inflația este una record, iar șomajul a crescut. Economia României a scăzut în primul trimestru din 2026 Conform datelor publicate de INS, Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o scădere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2025. Scăderea vine după o recesiune tehnică și la final de 2025. Cu recesiune tehnică la final de an (două trimestre de scădere consecutive), economia României a început anul 2026 slăbită Produsul intern brut al României în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Ilie Bolojan a îngropat economia României Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, iar atunci când a fost numit premier, acesta a declarat că scopul său este acela de a reduce drastic deficitul bugetar. Acesta a fost motivul care a stat la baza unei austerității dramatice însă efectele așteptate nu s-au materializat, iar România s-a transformat într-o țară chinuită fără motiv. De la preluarea mandatului, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, dar, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică, este clar ce s-a dus în cap. Deși deficitul bugetar a scăzut, este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. „Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a spus Ilie Bolojan, în discursul său de învestitură. De la creștere economică la recesiune Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei specialiștii, dar, totuși, o creștere. Acum, economia traversează o perioadă dificilă, după ce datele oficiale publicate de INS arată o nouă scădere a PIB-ului în primul trimestru al acestui an. Potrivit statisticii oficiale, economia a scăzut cu 0,2% în primul trimestru față de ultimele trei luni ale anului trecut. Inflația galopează și ajunge la aproape 11% Inflația a crescut la aproape 11%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Conform INS, după 8 luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală a atins pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a fost de 10,71%, iar cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. Sursa: Institutul Național de Statistică Salariul mediu net ar fi crescut cu 19 lei, arată datele, adică un avans de 0,3%. În realitate, a scăzut, pentru că inflația, în aceeași perioadă a fost mult mai mare, deci este inutil că salariul a crescut marginal, dacă, cu bani mai mulți cumperi produse mai puține. Șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. Motorul economiei românești este în picaj Industria țării, cel mai important segment economic, care înseamnă circa 20% din PIB pe metoda formării, creștea, chiar dacă cu greu, cu 2% în iunie 2025, la preluarea mandatului lui Ilie Bolojan. În februarie 2026, cele mai recente date ale INS, producția din industria scădea cu 1,8%, față de aceeași lună din anul anterior. Consumul, reflectat în datele statistice prin cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, creștea cu 1,8% în iunie. În 10 luni, consumul a ajuns să se prăbușească cu 6,8%. Consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Dacă el se prăbușește, întreaga economie se prăbușește. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului
Sorin Grindeanu, critici la adresa Guvernului Bolojan pentru situația economică: În cazul unei noi scăderi a PIB-ului vorbim de o criză economică
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat vineri seara, într-o postare pe Facebook, critici la adresa situației economice a României, în care a susținut că datele oficiale ar putea confirma intrarea într-o criză economică. El a avertizat că următoarele zile sunt decisive pentru evoluția economiei, în contextul în care Institutul Național de Statistică urmează să publice noi date privind PIB-ul. „Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de #scădere economică. Câteva zile ne mai despart de anunțul crucial pe care Statistica urmează să îl facă despre evoluția Produsului Intern Brut. În cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ!”, a transmis Sorin Grindeanu. Liderul PSD a susținut că evoluția economică negativă s-ar fi produs în perioada mandatului premierului Ilie Bolojan, iar totodată, acesta a criticat direcția de guvernare. „Trei trimestre care s-au consumat sub mandatul lui Ilie Bolojan. Acesta este adevărul crud și dur despre «prim-ministrul reformelor», despre «austeritatea care vindecă», despre povestea vândută României timp de aproape un an”, a scris acesta. Grindeanu a prezentat și o serie de date economice pe care le consideră îngrijorătoare, făcând referire la scăderea PIB-ului, la închiderea firmelor și, în același timp, la creșterea șomajului. El a susținut că economia României a intrat într-o perioadă dificilă, cu destul de multe efecte asupra mediului de afaceri și a locurilor de muncă. „Recesiune puternică. PIB-ul a scăzut cu 1,9% în Q4 2025 – cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace. Q1 2026 confirmă acum a treia scădere consecutivă. Marile bănci și-au tăiat brutal prognozele, de la 2% la valori care încep cu ZERO. Absolut toate revizuirile sunt în jos. Mii de firme închise. 83.000 de firme radiate în 2025. 47.000 dizolvate doar în primele 10 luni – cu 32% mai multe decât în 2024. Niciun județ din România nu a făcut excepție. În București singur – 9.500 dizolvări (+35%). În primele 3 luni din 2026, alte 1.900 de firme au intrat în insolvență (+14%) și 5.500 și-au suspendat activitatea. Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute. Și tot atâtea familii care au pe cineva rămas fără loc de muncă între iunie 2025 și martie 2026! Șomajul a urcat la 6,3%. Peste 500.000 de români nu au loc de muncă astăzi. Tinerii? Aproape 30% șomaj.”, a transmis liderul PSD. „Aceasta este adevărata «moștenire Bolojan»”, a mai scris Grindeanu. El a scris că problemele economice care se resimt în prezent sunt confirmate de instituțiile naționale și internaționale de statistică. „Nu o spun politicienii. Nu o spune PSD. O spun INS, ONRC, BNR, FMI și toate băncile mari care își revizuiesc prognozele în jos, lună de lună. Au promis reformă. Au livrat recesiune! Au promis disciplină. Au livrat falimente! Au promis stabilitate. Au livrat o jumătate de milion de șomeri! Acesta este adevărul. Restul este propagandă.”, a scris Sorin Grindeanu.