Adrian Câciu: În România, criza a început cu mult înainte de a începe războiul din Golf
Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a lansat un atac dur la adresa premierului Bolojan, pe care îl consideră responsabil pentru criza socială și cea economică. Acesta a subliniat că România a început criza cu mult timp înainte de a începe războiul din Orientul Mijlociu. Adrian Câciu a transmis, într-o postare pe pagina personală de Facebook, că România a intrat într-o criză severă și susține că inflația va urca spre 15-20%, iar deficitul bugetar va fi de aproximativ 7,5% din PIB. De asemenea, fostul ministru de Finanțe a publicat o serie de date publicate de Insitutul Național de Statistică care arată că „dezastrul declanșat din trimestrul IV 2025 s-a accentuat în trimestrul I 2026”. „În timp ce săgețile oligarhilor fac presiuni asupra lui Bolojan despre cum sa intervina pe piata combustibulului, România a intrat deja în criza severă! Inflația va urca spre 15-20%! Deficitul va fi în jur de 7,5% din PIB în lipsa unei rectificări negative! România este în recesiune! Pun, mai jos, datele INS din ianuarie 2026 privitoare la productia industriala, consum, cifra de afaceri privind serviciile prestate populatiei etc. În România criza a început cu mult înainte de a începe războiul din Golf! Recesiune în toată regula, așa cum am anunțat! Dezastrul declanșat din trimestrul IV 2025 s-a accentuat în trimestrul I 2026”, a scris Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook. În viziunea lui Câciu, bugetul României este construit greșit, pe o prognoză nerealistă și susține că un student de anul I la economie ar fi construit un buget pe indicatorii reali, „nu pe utopii”. Acesta mai subliniază bugetul devine un instrument care crește deficitul bugetar atunci când recesiunea și inflația sunt mari. În final, Adrian Câciu îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că este responsabil pentru criza socială și economică. „Nu am spus degeaba că bugetul este construit greșit, pe o prognoză nerealistă! Deși, orice student la economie de anul I, făcând bugetul în martie, ar fi elaborat un buget pe indicatorii reali, din prezent, nu pe utopii! Unii spun, lasa ca bugetul va fi salvat de inflatie care va fi mare, undeva între 15 si 20%. Pentru ca un buget sa fie „salvat” de inflatie trebuie să nu ai recesiune! Cand ai si recesiune si inflatie mare, adica intri in regflatie, bugetul nu devine decât un instrument care creste deficitul! La cum arată șocul recesionist și, mai nou, șocul energetic și inflationist, greu sa faci deficit sub 7,5% din PIB, in lipsa unei rectificări! Criză sociala, criză economică! Cam asta a produs Bolojan și pricepuții de care a ascultat! E rău!”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu, după ce PSD și PNL au ajuns la un acord pe Buget: „Astăzi a înțeles și Bolojan că există bani pentru a sprijini persoanele vulnerabile” Doi foști ministri de Finanțe sună alarma: „Criză socială! România a intrat și trece printr-o criză socială”/„Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026”
Festival celebru, suspendat din cauza crizei economice
Cuba a suspendat festivalul anual al trabucurilor, deoarece blocada petrolieră americană adâncește criza economică și cea energetică, potrivit CNBC. Evenimentul anual urma să aibă loc la finalul lunii februarie în capitala Havana. Organizatorii au anunțat că toate cele cinci zile ale festivalului au fost anulate „cu scopul de a păstra cele mai înalte standarde de calitate”. Comitetul de organizare a mai spus că lucrează la stabilirea unei noi date pentru târg, fără a oferi detalii. Anterior, organizatorii festivalului au primit peste 1.000 de invitați din aproximativ 80 de țări. Trabucurile cubaneze premium sunt renumite în întreaga lume și sunt considerate de importanță strategică pentru economia țării. Trabucurile constituie unele dintre principalele bunuri exportate de Cuba și reprezintă o sursă majoră de valută străină. Cu toate acestea, ele sunt ilegale în SUA din cauza unui embargou comercial vechi de decenii. Anul trecut, Habanos. S.A., o entitate de stat care deține monopolul asupra vânzărilor globale de trabucuri cubaneze, a raportat vânzări record de 827 de milioane de dolari în 2024. Statistica a arătat o creștere de 16% față de anul 2023. Festival, petrol și politică Cuba se confruntă în prezent cu o penurie severă de combustibil din cauza blocadei petroliere americane. Administrația Trump a întrerupt aprovizionarea Cubei cu petrol venezuelean în paralel cu operațiunea militară de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro pe 3 ianuarie. Președintele american Donald Trump a numit guvernul cubanez „o amenințare” și a avertizat că va impune tarife țărilor care furnizează petrol Cibei. Guvernul cubanez a condamnat presiunile americane și a adoptat măsuri pentru a proteja serviciile esențiale. Scăderea rezervelor de petrol din Cuba a determinat Organizația Națiunilor Unite să avertizeze asupra unui posibil „colaps” umanitar. „Secretarul General este extrem de îngrijorat de situația umanitară din Cuba, care se va înrăutăți și, poate chiar se va prăbuși, dacă nevoile sale de petrol nu vor fi satisfăcute”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric.
Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată
Celebrul economist, Bogdan Glăvan, avertizează printr-o postare pe rețelele de socializare că România traversează o perioadă de criză economică camuflată de intrările masive de bani europeni. Anul acesta, țara noastră urmează să primească 20 mld. euro, 10 mld. din PNRR și 10 mld. subvenții agricole și fonduri de convergență, echivalentul a 5% din PIB. Deși se preconizează că economia României va crește cu 1%, economistul spune că acest procent reflectă mai degrabă efectul fondurilor externe decât performanța reală a economiei interne. Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în 2026 „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul unei conferințe de presă sunt identice cu cele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Prognoza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că România va avea o creștere reală de doar 1%. În acest sens, Bogdan Glăvan avertizează că această creștere este de fapt o iluzie acoperită de fondurile europene și de subvențiile agricole și fondurile de convergență. „În România intră în acest an 20 mld. euro, adică 5% din PIB și economia crește cu 1%! Ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă în România nu ar intra cele 10 mld. euro din PNRR + cele 10 mld. euro subvenții agricole și fonduri de convergență?! Probabil economia ar scădea cu 4%. Am simplificat ca să mă fac înțeles”, spune Bogdan Glăvan. Criza din România este camuflată statistic de Guvernul Bolojan Specialistul susține că în România există o criză care se manifestă în rândul firmelor, în sate și orașe și crede că statul încearcă să acopere problemele economice prin intrările de bani europeni. De asemenea, economistul spune că acești bani care intră în bugetul țării noastre nu sunt distribuiți către toți românii, ci ajung în „buzunare particulare” prin canale specifice. Mai mult decât atât, Glăvan subliniază că în lipsa acestor fonduri externe, economia României ar fi într-o scădere de cel puțin 4% și susține că această creștere aparentă nu reflectă de fapt performanța reală a economiei interne. „Criza există. Este reală. Se manifestă în rândul firmelor, în satele și orașele României. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni, care însă nu sunt distribuiți din elicopter tuturor românilor, ci care se duc pe canale specifice în buzunare particulare. România nu va avea creștere echilibrată, incluzivă, până când instituțiile ei nu vor fi incluzive. Din păcate, creșterea poverii fiscale înseamnă creșterea politicilor extractive, adică opusul celor incluzive.” În plus, analiza datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă exact această perspectivă. Execuția bugetară pe 2025 arată că veniturile au fost sub nivelul planificat, iar cheltuielile au depășit bugetul inițial. În plus, o parte semnificativă din creșterea aparentă a veniturilor a fost acoperită de „scamatoria” pe care Guvernul Bolojan a făcut-o. De fapt, România a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Ungaria și România, datornicii Europei
România se confruntă cu un nou record negativ în privința datoriei publice. Ce face statul când are nevoie disperată de bani pentru a reechilibra bugetul țării? Se împrumută de la cetățeni. În 2025, anul unei crize economice generalizate, cu impact la nivelul întregii țări, s-a înregistrat un record istoric pentru programul de titluri de stat emise de Guvern. Însă, și vecinii unguri recurg în foarte mare măsură la titlurile de stat promovate de Guvernul Orbán, ajungând chiar să dețină averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei. România și Ungaria ocupă nedoritul loc de codașe ale Europei la capitolul datorie publică, procente uriașe din PIB-ul fiecărei țări reprezentând această datorie. Însă, există și o mare diferență: spre deosebire de vecini, care au o poziție marcantă pe scena mondială și ușa deschisă la Casa Albă prin premierul Viktor Orbán, România se pierde în irelevanță geopolitică. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă ce a fost deja depășită în 2025. Potrivit ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare (foto), în acest an românii au investit în total, în cele 11 ediţii FIDELIS, peste 21 de miliarde de lei, un record istoric pentru programul de titluri de stat al Ministerului de Finanțe. Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Potrivit datelor oficiale, totalul deținerilor titlurilor de stat este de 52% din PIB, față de numai 15% din PIB în pandemie. Importanța acestor subscrieri este tot mai mare în condițiile în care nevoia de finanțare a statului este în creștere. Record istoric în 2025 – românii au investit peste 21 miliarde de lei în titluri de stat Potrivit ministrului, cea mai căutată în 2025 a fost emisiunea în euro pe 10 ani, „un semnal clar că tot mai mulţi români preferă stabilitatea şi randamentele predictibile, alegând să îşi plaseze economiile pe termen lung”. Nazare a menţionat că 2025 este „cel mai bun an din istoria programului”. În total, în 11 ediții FIDELIS derulate în 2025, românii au investit peste 21 miliarde lei – un record istoric pentru program. Titlurile de stat Fidelis au DEBUTAT la Bursa de Valori Bucureşti. Tot mai mulți români devin acționari ai statului Ministrul Finanţelor mai spune că rezultatele FIDELIS de până acum înseamnă că tot mai mulţi români „aleg să fie, indirect, acţionari ai statului român”. „Plasându-şi economiile în titluri de stat, românii îşi declară încrederea în România şi în capacitatea statului de a oferi instrumente sigure de economisire. FIDELIS are potenţialul de a atrage şi mai mulţi investitori pe termen lung. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca programul să devină o opţiune tot mai relevantă pentru românii care locuiesc în alte colţuri ale lumii şi care caută modalităţi sigure de a investi acasă. România merită toată încrederea noastă”, mai spune ministrul Alexandru Nazare. Statul își propune să atragă 60 de miliarde de lei de la populație în 2026, prin emisiunile de titluri de stat Tezaur și Fidelis, bazându-se în continuare pe dobânzile atractive pe care le au aceste instrumente în comparație cu principalul ”competitor” reprezentat de depozitele bancare, conform documentelor Ministerului de Finanțe. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România (local și internațional) a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă, ce a fost deja depășită încă din noiembrie acest an. În tot anul 2024, statul a împrumutat de la populație aproximativ 32,7 miliarde de lei. Statul a atras, în 2025, aproape 45 miliarde lei de la populație. Pentru 2027, și-a propus să atragă 70 de miliarde de lei În același timp, pentru 2027, strategia de administrare a datoriei publice, potrivit datelor MF, vorbește despre o țintă de 70 de miliarde de lei pentru finanțările atrase de la populație, mai mult decât dublul celor atrase în 2024. Cumulat, în cele 11 luni scurse complet din acest an, Guvernul a împrumutat de la populație în 2025 aproximativ 44,6 miliarde de lei – aproximativ 16-17% din totalul creditelor luate de Guvern pentru acoperirea necesarului de finanțare din acest an. Faptul că aproape 20% din necesarul de finanțare este contractat de la populație este un progres major comparativ cu anii anteriori, când această cifră nu depășea nici 3%. Datoria externă a țării a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei Cele mai recente date disponibile, de la finalul lunii noiembrie, arată că datoria publică a României a crescut în iulie 2025 la 1.070 miliarde de lei, echivalentul a 58,9% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Creșterea este alimentată de majorarea împrumuturilor pe termen mediu și lung, în timp ce datoria externă a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 58,9%, de la 57,3% în iunie (PIB conform comunicatului INS din 10 octombrie 2025). În iulie 2025, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la 1.004,9 miliarde de lei, de la 975,238 miliarde de lei, în iunie 2025, iar cea pe termen scurt a urcat la 65,19 miliarde lei, de la 64,62 miliarde de lei, în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 884,026 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 166,6 miliarde de lei. Titlurile de stat însumează 6% din datoria publică totală a României, în Ungaria 20% Strategia Ministerului de Finanțe vizează creșterea ponderii populației în total datorie publică, o sursă de capital stabilă pentru stat, mai ales la nivelul ridicat al dobânzilor. În acest context, instrumentele de tipul Tezaur și Fidelis au ajuns să reprezinte 6% din datoria publică totală a României, ajungând la peste 67 miliarde de lei în august 2025. Presate de deficitul record, în 2025 Finanțele au emis titlurile Fidelis în fiecare lună. Loc este de creștere a ponderii populației în datoria României, având în vedere exemplul din regiune al Ungariei, țară care a ajuns la un nivel de 20% al segmentului de populație în total datorie. Succesul investițiilor în titluri de stat arată popularitatea acestora, explicabilă dacă ținem cont că
România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:
România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri în România?
Luna trecută, o veste surprinzătoare a bulversat piața: gigantul francez Carrefour – primul mare retailer internațional care s-a lansat în țara noastră, cumulând așadar 24 de ani de prezență continuă – intenționează să se retragă din România. După anunțul Carrefour, mai multe companii internaționale își reconsideră strategia pe plan local, analizând retragerea totală din România sau vânzarea operațiunilor sub diferite forme (francize, fuziuni, co-branding, listare de active). Economiștii avertizează că în domenii economice cheie precum retail, energie, auto, producție și servicii financiare, schimbările economice globale din 2025 – accentuate și de măsurile de austeritate locale impuse de guvernanți -, împing corporațiile către piețe mai stabile. Lanţul francez de supermarketuri Carrefour se pregătește să vândă magazinele din România (detalii AICI), în acest sens mandatând banca – de asemenea franceză – BNP Paribas să îi caute un cumpărător. Potrivit presei franceze, mișcarea din România nu este singulară, gigantul intenționând să iasă și de pe piețele din Polonia și Argentina. Între timp, au intrat în cursă mai mulți potențiali investitori pentru preluarea afacerii din România, inclusiv fondatorii Dedeman, frații Pavăl, dar și grupul polonez Zabka, deținătorul brandului Froo. Cifre de manual, însă Carrefour a decis că filiala sa din România nu mai este rentabilă O simplă privire la datele statistice arată un nivel impresionant al afacerii francezilor, și o creștere a vânzărilor în primele 9 luni ale anului. Rețeaua Carrefour din România avea, la sfârșitul lunii septembrie 2025, 458 de magazine, dintre care 55 hipermarketuri, 188 supermarketuri, 187 magazine de proximitate și 28 de magazine de tip soft discount. Grupul francez a raportat vânzări consolidate de 22,6 miliarde de euro în al treilea trimestru al acestui an, în creștere cu 2,1% în termeni comparabili față de același trimestru din 2024. După primele 9 luni, vânzările grupului au crescut cu 3,3%, la 67,2 miliarde de euro. Se pune așadar întrebarea ce motive are Carrefour pentru a părăsi țara noastră? Potrivit analiștilor economici, miza în retail este una semnificativă pe piața autohtonă, context care îngrijorează inclusiv Consiliul Concurenței. „Începe să ne îngrijoreze că unii devin prea puternici în piață. De aici problemele noastre pe comerț. În trecut nu vedeam atâtea probleme la fuziuni pe zona de comerț alimentar. Acum începem să vedem probleme”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, pentru termene.ro. Tot anul acesta, piața a fost martora unei alte achiziții majore, prin cumpărarea rețelei de magazine Profi (de la Profi Rom Food și fondul de investiții MidEuropa) de către grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image și Shop&Go. O afacere atât de mare încât Consiliul Concurenței a obligat Ahold Delhaize să vândă 82 de unităţi Profi şi 5 magazine Mega Image către altă entitate, cumpărător fiind în final retailerul român Anabella. Schimbările economice globale, concurența acerbă, dar și recesiunea economică din România facilitează plecarea marilor companii străine Specialiștii avertizează că în domenii economice cheie precum retail, auto, energie, producție și servicii financiare, schimbările economice din anul 2025 împing corporațiile către piețe mai stabile, cu marje mai mari și costuri mai predictibile comparativ cu România. Piețe precum România, Ungaria și Bulgaria sunt analizate la pachet, pentru că au devenit dificil de operat simultan, cu reguli fiscale, comerciale și de politici publice în permanentă schimbare. Primul semnal a fost dat chiar de cea mai concurențială piață, cea de retail, unde Carrefour înfruntă o competiție redutabilă, de nivelul unor alți giganți precum Kaufland, Lidl, Auchan sau Penny, dar și jucători autohtoni în plină dezvoltare precum lanțul La Cocoș. Sursa Foto: Hepta Plecarea Carrefour a luat prin surprindere publicul, deși specialiștii din retail anticipau un astfel de scenariu încă din 2024. Totuși, decizia a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât s-a produs la relativ puțin timp după achiziționarea de către grupul francez a unui alt mare retailer, originar tot din Franța, respectiv Cora. Cauzele sunt multiple și au un efect cumulat: marje de profit mici, concurența tot mai mare, costuri mari de logistică, presiunea fiscală crescută odată cu pachetul de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan, precum și plafonările succesive de prețuri. În acest context, extinderea nu a mai părut profitabilă în planurile de dezvoltare ale retailerului francez. Competiție pe viață și pe moarte în retail. După Carrefour, alți mari jucători își reconsideră poziția. Exit gradual în 2025-2026 În consecință, după decizia Carrefour, mai mulți retaileri internaționali analizează serios posibile decizii de reconfigurare a afacerii sau de repoziționare pe piață. Surse din zona consultanței susțin că se negociază intens pentru vânzări parțiale de portofolii, francizare sau listări de active. Așadar, analiștii confirmă scenariul unui exit gradual în 2025–2026 pentru lanțurile europene care nu dețin o poziție dominantă pe piață. Însă, acest proces nu înseamnă automat retragere imediată, ci pregătirea terenului pentru fuziuni, francizări, listări de active, consolidări sau co-branding. Potrivit celor mai recente estimări, piața românească de retail modern a realizat, în 2024, o cifră de afaceri de circa 150 de miliarde de lei (aproximativ 30 de miliarde de euro). Schimbări esențiale în strategia marilor retaileri internaționali Analistul economic Adrian Negrescu a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că planurile Carrefour vin într-un context mai larg dependent de criza economică globală, de dinamica pieței de consume europene, dar și de marja de profit în scădere de pe piața din România, stimulată de concurența tot mai mare și măsurile fiscale ale ultimelor guverne (în special ale premierilor Ciolacu și Bolojan). ”Carrefour, ca și alți mari retaileri internaționali, își reconsideră pozițiile internaționale pe fondul schimbărilor semnificative din piețele de consum europene. România nu este prima și ultima țară în care retailerii francezi se gândesc la o strategie, ori de exit ori de reconfigurare a afacerii. Să nu uităm că din România au mai plecat retaileri străini doar prin prisma modului în care și-au reconfigurat afacerile. Când vorbim de retail, vorbim în primul rând de presiunea câștigului, care în multe situații din păcate, cel puțin în ultimii ani, generează schimbări fundamentale în modul în care aceste multinaționale acționează în piețele în care au intrat în ultimii 20-30 de ani. În plus, România se confruntă cu o recesiune economică severă,
Marii câștigători ai CRIZEI economice. Companiile care au sfidat măsurile lui Bolojan. Economist: E vremea rechinilor
Orice criză ascunde o oportunitate, ne spun speakerii motivaționali. Experții economici sunt de aceeași părere, astfel că există și domenii care au profitat de măsurile de austeritate draconice decise de Guvernul Bolojan. Companiile care au plusat în acest an de criză economică au avut o spectaculoasă creștere a afacerilor. Economia continuă să resimtă din plin efectele pachetelor fiscale ale Executivului condus de Ilie Bolojan: inflație galopantă, creșterea taxelor și impozitelor, a salariului minim pe economie și a costurilor operaționale ale companiilor. Număr record de companii intrate în insolvență, în anul austerității Experții avertizează că lanțurile economice sunt expuse unui mare risc în mai multe domenii, de la comerț la transporturi și construcții, scrie Profit.ro. Doar în primele 5 luni ale anului au intrat în insolvenţă aproape 2.800 de firme, o cifră uriașă, care arată dimensiunile recesiunii economice. Potrivit celor mai recente date, din septembrie 2025, numărul dosarelor de insolvență a crescut aproape de marja de 1.000, în creștere față de luna august, și cu 63% peste nivelul aceleiași perioade a anului 2024. Sursă foto: Pixabay Ținând cont și de factorii regionali, presiunea fiscală și dificultatea cu care firmele mici, în special, s-au adaptat creșterii impozitelor pe profit și pe cifra de afaceri, multe companii românești se confruntă cu o agravare a situației, arată datele platformei de analiză financiară RisCo.ro. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă” Într-un comentariu în exclusivitate pentru Gândul, expertul economic Adrian Negrescu a detaliat cauzele pentru care companiile, în special cele cu capital românesc, sunt foarte expuse crizei economice. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă. Companiile sunt afectate tot mai mult de cadrul fiscal, de costurile din ce în ce mai mari la utilități – în special curentul electric – și de lipsa unor măsuri concrete menite să tempereze inflația, care este cea mai mare problemă în momentul de față pentru majoritatea companiilor românești. Cei care suferă acum sunt companiile blocate financiar, care s-au expus prea mult în această perioadă, nu au anticipat evoluția cursului, creșterea inflației, de măsurile fiscale. N-ar trebui să ne facem iluzii că suntem pe linia de plutire, în multe sectoare resimțim efectele unei recesiuni economice din ce în ce mai puternice”. Logistica și infrastructura sunt marii câștigători ai crizei Totuși, în pofida acestui tablou pesimist, există și companii înfloritoare. În viziunea analistului economic Adrian Negrescu, companiile cu fler și curaj au profitat de domeniile unde protagoniștii nu au știut să se adapteze recesiunii. În consecință, au injectat masiv capital și au speculat oportunitățile existente pe piață. „Multe dintre companii s-au adaptat acestor vremuri, anticipând aceste evoluții economice. Și-au restructurat activitățile, în acest moment au renunțat la pedala de frână și apasă puternic pe accelerație. Sunt tot mai multe șanse, mai ales în zona de logistică și depozitare, unde din ce în ce mai mulți antreprenori privesc cu optimism criza economică. Pentru unii e o perioadă plină de provocări, pentru alții una de oportunități. Se știe foarte bine că în astfel de perioade reușești să dezvolți business-uri, să câștigi cote de piață cum nu poți într-o perioadă de creștere economică. Se fac investiții ca niciodată în ultimii 5 ani Cred că e o perioadă în care adevărații manageri reușesc să-și salveze companiile, să le repună pe un cadru economic stabil. Cei care închid sunt cei care nu au reușit să anticipeze soluțiile salvatoare. Da, economia suferă, din cauza blocajului financiar, dar aceste lucruri puteau fi anticipate. Cei care se lamentează că o duc rău, din punctul meu de vedere n-au făcut un minim de demers pentru a-și proteja firma, a-și reduce expunerile și a căuta soluții pemtru a trece de perioada aceasta de criză pe care o anticipam cu toții. Fac un studiu pentru Sierra Quadrant și pot să vă spun că e o perioadă foarte bună pentru anumite sectoare de economie. Se fac investiții în logistică și infrastructură cum n-au mai fost în ultimii 5 ani. Atât capital românesc, cât și străin. Cine investește acum intră pe niște nișe de piață în care au dispărut firmele slab capitalizate, companiile care n-au știut să se adapteze. E vremea rechinilor”, a explicat expertul economic pentru Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Adevăratele scumpiri se vor vedea la anul. Ce ne așteaptă în 2026