Flagelul care zdruncină economia României
De la începutul anului, măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan și-au făcut simțite efectele și mai mult ca anul trecut. Din luna februarie, România a intrat oficial în recesiune tehnică. Marile companii, inclusiv cele internaționale, dar mai ales cele mici și mijlocii suferă și se închid sau concediază oameni pe bandă rulantă. Dincolo de rata șomajului, care a atins valori alarmante, mai grav este faptul că inclusiv retailul, unul din motoarele economiei, este grav afectat, arată analistul economic Adrian Negrescu. Acesta atrage atenția că viitorul guvern, indiferent de cine va fi condus, trebuie să ia măsuri urgente de redresare economică. Ca efect al crizei economice, piața muncii este blocată, fiind marcată de concedieri în mai multe sectoare-cheie. Companiile au devenit extrem de prudente în procesele de recrutare. De la începutul anului, în jur de 13.000 de companii, în special microîntreprinderi, au fost lichidate, o cifră-record, care plasează România într-o campioană a Europei alături de Bulgaria. Rata șomajului a urcat la 6,1% în martie, o valoare mai mare decât în 2025. Companiile concediază pe bandă rulantă și au devenit extrem de prudente la angajare, avertizează specialiștii de resurse umane. Industria auto, altădată bijuteria industriei României, suferă teribil Multe dintre ele, inclusiv multinaționale sau reprezentanțe în România ale giganților big tech (Amazon, Endava, dar și unicornul UIPath), recurg la restructurări colective. Pe listă se află nume sonore, inclusiv giganții auto Dacia Renault sau Continental. Dacia Renault Groupe. Foto: Dacia Renault Cel mai vizibil impact al recesiunii se resimte în industria auto, dar și în lanțurile de aprovizionare sau în retail. Companii precum Dacia, parte din Renault Group, au anunțat programe de plecări voluntare care pot ajunge la aproximativ 1.000–1.200 de angajați. O cifră uriașă, ținând cont că măsurile lovesc în întregi regiuni, cum este județul Argeș, în cazul gigantului francez. Criza este provocată de faptul că Grupul Renault, care deține producătorul auto de la Mioveni, a decis să mute producția mai multor modele noi în afara României. Afectate sunt și lanțurile de furnizare incluse în acest circuit. Astfel, Oamenii de la Azomureș așteaptă cu disperare ca statul să le salveze Un caz deosebit de alarmant este combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș. Unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din România a recurs la opriri succesive de producție, din cauza costurilor ridicate la energie. Astfel, s-a decis trimiterea în șomaj tehnic a unui mare număr semnificativ de angajați și colaboratori. Se avansează inclusiv cifre de mii de oameni în risc de concediere colectivă. Mii de oameni sunt în pericol de concediere la combinatul Azomureș Recent, sindicatul de la Combinatul Azomureș anunța că aproximativ 2.500 de angajați riscă să-și piardă locurile de muncă. Managementul unității industriale deținute de elvețieni speră ca Guvernul, indiferent de cine va fi condus acesta după demiterea lui Ilie Bolojan, să găsească o soluție pentru toți acești angajați din județul Mureș. Practic, sindicatele speră ca statul să se asigure că producția de îngrășăminte va continua în România. De concedieri este afectată și CE Oltenia. Aproximativ 600 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO), cărora le-au încetat contractele de muncă pe perioadă determinată la începutul lunii trecute, s-au prezentat la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Gorj pentru depunerea dosarelor de șomaj. Este oficial. Șantierul naval Mangalia concediază 1.000 de angajați O situație disperată este și la Șantierul Naval Mangalia, cu acționariat olandez. Deși au așteptat cu sufletul la gură ca statul să găsească o soluție, miercuri a venit confirmarea dureroasă. Damen Shipyards Mangalia S.A a anunțat declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului. Măsura va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare, scrie Profit.ro Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. Protest pe Șantierul Naval Mangalia, 20 martie 2026. Captură video În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. Totuși, așa cum a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, șantierul ar putea fi salvat de o eventuală colaborare cu gigantul german de Rheinmetall AG, inclus în programul SAFE cu o sumă de aproape 6 miliarde de euro. Adrian Negrescu: E un blocaj financiar înfiorător, în care multe firme cad ca muștele Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Gândul de ce tabloul real este chiar mai sumbru decât o arată datele oficiale. Foarte mulți români au rămas, rămân și vor rămâne fără locurile de muncă. Deja mulți au terminat perioada de ajutor de șomaj și nu mai beneficiază decât probabil de ajutoare sociale. Cred că la nivelul ajutoarelor sociale vedem cu adevărat care este dimensiunea sărăciei, a lipsei de joburi în România, în momentul de față. Mi-e teamă că această rată a șomajului este doar o fotografie de moment. Perspectivele nu arată deloc bine, pe fondul accelerării recesiunii tehnice în care ne aflăm. E probabil că din ce în ce mai multe companii, mai ales companii mici, micro-întreprinderi, IMM-uri să închidă porțile, în condițiile accentuării blocajului financiar, a problemelor din ce în ce mai ample cu plata facturilor, cu încasarea banilor de la clienți, de la partenerii de afaceri. E un blocaj financiar înfiorător, în care din păcate multe firme cad ca muștele, ca într-un joc de domino de pe urma scăderii vânzărilor, care e cea mai mare problemă, a declarat Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul. Tot mai multe companii, mari sau mici, trec pe modul de avarie Din păcate, concedierile vor continua și nu e exclus ca în următoarele luni să vedem companii, mari sau mici, că dau oameni afară. Putem spune că restructurarea este cuvântul de ordine în momentul de față. Sunt din ce în ce mai multe companii care își reduc afacerile, își reduc gama de produse, schemele de personal în tentativa de a rămâne cât de cât în piață și de a fi cât de cât relevante din perspectiva
Un mall semi-apocaliptic scoate în evidență dificultățile economice ale Rusiei
Muzica pop energică răsună în atriumul unui centru comercial dintr-o suburbie de clasă mijlocie, dar în loc să însoțească forfota cumpărătorilor, se aude în fața unor spații comerciale cu vitrine de sticlă, în mare parte goale și închise – un semn al dificultăților economice din Rusia, potrivit CNN. Imensul mall Goodzone și-a deschis porțile în 2014. Acesta include un cinematograf multiplex cu opt săli, care acum stă pustiu. Deși este încă deschis șapte zile pe săptămână, mall-ul din sudul Moscovei pare să moară încet, cu puține magazine deschise și și mai puțini clienți. În urma invaziei pe scară largă a Ucrainei, a exodului companiilor occidentale și a sancțiunilor occidentale fără precedent, economia Rusiei a contrazis așteptările, orientându-se către cheltuieli militare masive și creșterea exporturilor de petrol către China și India. Putin cere explicații Cu toate acestea, economia începe să dea semne de tensiune crescândă, PIB-ul înregistrând o contracție de 1,8% în primele două luni ale anului 2026. Vladimir Putin a recunoscut problema într-o ședință guvernamentală privind afacerile economice, la jumătatea lunii aprilie. „Statisticile arată că, din păcate, creșterea economică a încetinit timp de două luni consecutive”, a spus Putin, cerând oficialilor să explice „de ce traiectoria indicatorilor macroeconomici nu se ridică în prezent la nivelul așteptărilor”. Liderul Partidului Comunist din Rusia, Gennady Ziuganov, a criticat ulterior ceea ce a descris ca o lipsă de răspunsuri competente la întrebările lui Putin din cadrul ședinței guvernului, calificând situația drept „tristă și îngrijorătoare”. Vorbind în Duma de Stat a Rusiei, Ziuganov a avertizat că țara s-ar putea confrunta cu o revoluție de tip bolșevic dacă guvernul nu reușește să abordeze problema slăbirii economiei. Deși s-a abținut să-l critice pe Putin, așa cum se întâmplă adesea în cazul opoziției coregrafiate permise de Kremlin, el a mustrat totuși guvernul. Deși nu au existat semne de tulburări sociale în masă în Rusia, iar alte mall-uri, inclusiv gigantul Aviapark din nord-vestul Moscovei, par să aibă afaceri bune, mai mulți angajați de la Goodzone au descris pentru CNN, cu îngrijorare, traficul din ce în ce mai redus de vizitatori de acolo. Unul dintre aceștia era Ivan, casier la o filială a unuia dintre cei mai mari retaileri din Rusia. Acesta este al doilea său loc de muncă și nu-și poate permite să-l piardă în contextul actual, a spus el. „Ei bine, în ceea ce privește situația economică, asta vă spune ceva despre situația din țară?”, a spus Ivan, arătând spre ecranul casei sale de marcat. Monitorul afișează 13 tranzacții efectuate până în acel moment al zilei – o sumă de 3.417 ruble (aproximativ 45 de dolari). Este o joi după-amiază la sfârșitul lunii aprilie, iar Ivan spune că, în vremuri mai bune, numărul tranzacțiilor s-ar apropia de 300. „(Goodzone) arată aproape apocaliptic”, a spus Ivan. „Mall-ul este atât de mare, încât te-ai putea rătăci și obosi plimbându-te prin el. S-ar părea că a fost construit și proiectat pentru un flux uriaș de oameni, dar eu nu am văzut așa ceva.” „Propietarul aleargă ca un nebun” Două femei care lucrează într-un magazin de cadouri au declarat pentru CNN că foarte puțini clienți mai intră în magazin. „Practic, folosim acest magazin ca depozit”, a spus una dintre ele. Ea a adăugat că, după pandemia de Covid-19, multe companii și-au mutat activitatea online, dar afacerile în general și-au revenit – asta până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022. Femeile au spus că șeful lor se chinuie să facă față cerințelor fiscale crescute. „Proprietarul aleargă ca un nebun pentru că impozitele au crescut anul acesta, iar acum are probleme cu strângerea banilor pentru a le plăti. Este foarte dificil pentru antreprenori în acest moment”, a spus una dintre ele. „Ciclul de boom s-a încheiat” Pentru a obține venituri mai mari, Rusia a majorat anul trecut impozitul pe venit și impozitul pe profit, iar taxa pe valoarea adăugată (TVA) a fost majorată la 22% începând cu 1 ianuarie 2026. Ruben Enikolopov, profesor de cercetare la Barcelona School of Economics, explică faptul că, la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul avea o datorie publică redusă și rezerve mari și a pompat bani în economie prin cheltuieli militare. „Funcționează o vreme, dar nu poate continua la nesfârșit. Cheltuielile guvernamentale au ajutat economia, dar acum ciclul de boom economic s-a încheiat. Rezervele sunt în scădere și trebuie să găsească bani de undeva, de aceea au crescut impozitele”, a spus Enikolopov. Enikolopov a afirmat că, deși Moscova a beneficiat de prețurile ridicate la energie în timpul războiului din Orientul Mijlociu, atacurile ucrainene asupra lanțului de aprovizionare rus – în special țintirea continuă a rafinăriilor – au redus cantitatea de petrol pe care Rusia o poate vinde. Ministrul rus al Dezvoltării Economice, Maxim Reshetnikov, a recunoscut public că recentele modificări fiscale au afectat întreprinderile. Rusia s-a bazat pe rezervele sale, a adăugat Reshetnikov, dar „acum vedem că aceste rezerve s-au epuizat în mare parte, iar situația macroeconomică este mult mai complicată”. Sarcina principală a guvernului este de a ajuta întreprinderile să se adapteze la situația actuală, a spus el.
Adrian Câciu: În România, criza a început cu mult înainte de a începe războiul din Golf
Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a lansat un atac dur la adresa premierului Bolojan, pe care îl consideră responsabil pentru criza socială și cea economică. Acesta a subliniat că România a început criza cu mult timp înainte de a începe războiul din Orientul Mijlociu. Adrian Câciu a transmis, într-o postare pe pagina personală de Facebook, că România a intrat într-o criză severă și susține că inflația va urca spre 15-20%, iar deficitul bugetar va fi de aproximativ 7,5% din PIB. De asemenea, fostul ministru de Finanțe a publicat o serie de date publicate de Insitutul Național de Statistică care arată că „dezastrul declanșat din trimestrul IV 2025 s-a accentuat în trimestrul I 2026”. „În timp ce săgețile oligarhilor fac presiuni asupra lui Bolojan despre cum sa intervina pe piata combustibulului, România a intrat deja în criza severă! Inflația va urca spre 15-20%! Deficitul va fi în jur de 7,5% din PIB în lipsa unei rectificări negative! România este în recesiune! Pun, mai jos, datele INS din ianuarie 2026 privitoare la productia industriala, consum, cifra de afaceri privind serviciile prestate populatiei etc. În România criza a început cu mult înainte de a începe războiul din Golf! Recesiune în toată regula, așa cum am anunțat! Dezastrul declanșat din trimestrul IV 2025 s-a accentuat în trimestrul I 2026”, a scris Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook. În viziunea lui Câciu, bugetul României este construit greșit, pe o prognoză nerealistă și susține că un student de anul I la economie ar fi construit un buget pe indicatorii reali, „nu pe utopii”. Acesta mai subliniază bugetul devine un instrument care crește deficitul bugetar atunci când recesiunea și inflația sunt mari. În final, Adrian Câciu îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că este responsabil pentru criza socială și economică. „Nu am spus degeaba că bugetul este construit greșit, pe o prognoză nerealistă! Deși, orice student la economie de anul I, făcând bugetul în martie, ar fi elaborat un buget pe indicatorii reali, din prezent, nu pe utopii! Unii spun, lasa ca bugetul va fi salvat de inflatie care va fi mare, undeva între 15 si 20%. Pentru ca un buget sa fie „salvat” de inflatie trebuie să nu ai recesiune! Cand ai si recesiune si inflatie mare, adica intri in regflatie, bugetul nu devine decât un instrument care creste deficitul! La cum arată șocul recesionist și, mai nou, șocul energetic și inflationist, greu sa faci deficit sub 7,5% din PIB, in lipsa unei rectificări! Criză sociala, criză economică! Cam asta a produs Bolojan și pricepuții de care a ascultat! E rău!”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu, după ce PSD și PNL au ajuns la un acord pe Buget: „Astăzi a înțeles și Bolojan că există bani pentru a sprijini persoanele vulnerabile” Doi foști ministri de Finanțe sună alarma: „Criză socială! România a intrat și trece printr-o criză socială”/„Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026”
Festival celebru, suspendat din cauza crizei economice
Cuba a suspendat festivalul anual al trabucurilor, deoarece blocada petrolieră americană adâncește criza economică și cea energetică, potrivit CNBC. Evenimentul anual urma să aibă loc la finalul lunii februarie în capitala Havana. Organizatorii au anunțat că toate cele cinci zile ale festivalului au fost anulate „cu scopul de a păstra cele mai înalte standarde de calitate”. Comitetul de organizare a mai spus că lucrează la stabilirea unei noi date pentru târg, fără a oferi detalii. Anterior, organizatorii festivalului au primit peste 1.000 de invitați din aproximativ 80 de țări. Trabucurile cubaneze premium sunt renumite în întreaga lume și sunt considerate de importanță strategică pentru economia țării. Trabucurile constituie unele dintre principalele bunuri exportate de Cuba și reprezintă o sursă majoră de valută străină. Cu toate acestea, ele sunt ilegale în SUA din cauza unui embargou comercial vechi de decenii. Anul trecut, Habanos. S.A., o entitate de stat care deține monopolul asupra vânzărilor globale de trabucuri cubaneze, a raportat vânzări record de 827 de milioane de dolari în 2024. Statistica a arătat o creștere de 16% față de anul 2023. Festival, petrol și politică Cuba se confruntă în prezent cu o penurie severă de combustibil din cauza blocadei petroliere americane. Administrația Trump a întrerupt aprovizionarea Cubei cu petrol venezuelean în paralel cu operațiunea militară de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro pe 3 ianuarie. Președintele american Donald Trump a numit guvernul cubanez „o amenințare” și a avertizat că va impune tarife țărilor care furnizează petrol Cibei. Guvernul cubanez a condamnat presiunile americane și a adoptat măsuri pentru a proteja serviciile esențiale. Scăderea rezervelor de petrol din Cuba a determinat Organizația Națiunilor Unite să avertizeze asupra unui posibil „colaps” umanitar. „Secretarul General este extrem de îngrijorat de situația umanitară din Cuba, care se va înrăutăți și, poate chiar se va prăbuși, dacă nevoile sale de petrol nu vor fi satisfăcute”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric.
Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată
Celebrul economist, Bogdan Glăvan, avertizează printr-o postare pe rețelele de socializare că România traversează o perioadă de criză economică camuflată de intrările masive de bani europeni. Anul acesta, țara noastră urmează să primească 20 mld. euro, 10 mld. din PNRR și 10 mld. subvenții agricole și fonduri de convergență, echivalentul a 5% din PIB. Deși se preconizează că economia României va crește cu 1%, economistul spune că acest procent reflectă mai degrabă efectul fondurilor externe decât performanța reală a economiei interne. Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în 2026 „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul unei conferințe de presă sunt identice cu cele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Prognoza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că România va avea o creștere reală de doar 1%. În acest sens, Bogdan Glăvan avertizează că această creștere este de fapt o iluzie acoperită de fondurile europene și de subvențiile agricole și fondurile de convergență. „În România intră în acest an 20 mld. euro, adică 5% din PIB și economia crește cu 1%! Ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă în România nu ar intra cele 10 mld. euro din PNRR + cele 10 mld. euro subvenții agricole și fonduri de convergență?! Probabil economia ar scădea cu 4%. Am simplificat ca să mă fac înțeles”, spune Bogdan Glăvan. Criza din România este camuflată statistic de Guvernul Bolojan Specialistul susține că în România există o criză care se manifestă în rândul firmelor, în sate și orașe și crede că statul încearcă să acopere problemele economice prin intrările de bani europeni. De asemenea, economistul spune că acești bani care intră în bugetul țării noastre nu sunt distribuiți către toți românii, ci ajung în „buzunare particulare” prin canale specifice. Mai mult decât atât, Glăvan subliniază că în lipsa acestor fonduri externe, economia României ar fi într-o scădere de cel puțin 4% și susține că această creștere aparentă nu reflectă de fapt performanța reală a economiei interne. „Criza există. Este reală. Se manifestă în rândul firmelor, în satele și orașele României. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni, care însă nu sunt distribuiți din elicopter tuturor românilor, ci care se duc pe canale specifice în buzunare particulare. România nu va avea creștere echilibrată, incluzivă, până când instituțiile ei nu vor fi incluzive. Din păcate, creșterea poverii fiscale înseamnă creșterea politicilor extractive, adică opusul celor incluzive.” În plus, analiza datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă exact această perspectivă. Execuția bugetară pe 2025 arată că veniturile au fost sub nivelul planificat, iar cheltuielile au depășit bugetul inițial. În plus, o parte semnificativă din creșterea aparentă a veniturilor a fost acoperită de „scamatoria” pe care Guvernul Bolojan a făcut-o. De fapt, România a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Ungaria și România, datornicii Europei
România se confruntă cu un nou record negativ în privința datoriei publice. Ce face statul când are nevoie disperată de bani pentru a reechilibra bugetul țării? Se împrumută de la cetățeni. În 2025, anul unei crize economice generalizate, cu impact la nivelul întregii țări, s-a înregistrat un record istoric pentru programul de titluri de stat emise de Guvern. Însă, și vecinii unguri recurg în foarte mare măsură la titlurile de stat promovate de Guvernul Orbán, ajungând chiar să dețină averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei. România și Ungaria ocupă nedoritul loc de codașe ale Europei la capitolul datorie publică, procente uriașe din PIB-ul fiecărei țări reprezentând această datorie. Însă, există și o mare diferență: spre deosebire de vecini, care au o poziție marcantă pe scena mondială și ușa deschisă la Casa Albă prin premierul Viktor Orbán, România se pierde în irelevanță geopolitică. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă ce a fost deja depășită în 2025. Potrivit ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare (foto), în acest an românii au investit în total, în cele 11 ediţii FIDELIS, peste 21 de miliarde de lei, un record istoric pentru programul de titluri de stat al Ministerului de Finanțe. Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Potrivit datelor oficiale, totalul deținerilor titlurilor de stat este de 52% din PIB, față de numai 15% din PIB în pandemie. Importanța acestor subscrieri este tot mai mare în condițiile în care nevoia de finanțare a statului este în creștere. Record istoric în 2025 – românii au investit peste 21 miliarde de lei în titluri de stat Potrivit ministrului, cea mai căutată în 2025 a fost emisiunea în euro pe 10 ani, „un semnal clar că tot mai mulţi români preferă stabilitatea şi randamentele predictibile, alegând să îşi plaseze economiile pe termen lung”. Nazare a menţionat că 2025 este „cel mai bun an din istoria programului”. În total, în 11 ediții FIDELIS derulate în 2025, românii au investit peste 21 miliarde lei – un record istoric pentru program. Titlurile de stat Fidelis au DEBUTAT la Bursa de Valori Bucureşti. Tot mai mulți români devin acționari ai statului Ministrul Finanţelor mai spune că rezultatele FIDELIS de până acum înseamnă că tot mai mulţi români „aleg să fie, indirect, acţionari ai statului român”. „Plasându-şi economiile în titluri de stat, românii îşi declară încrederea în România şi în capacitatea statului de a oferi instrumente sigure de economisire. FIDELIS are potenţialul de a atrage şi mai mulţi investitori pe termen lung. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca programul să devină o opţiune tot mai relevantă pentru românii care locuiesc în alte colţuri ale lumii şi care caută modalităţi sigure de a investi acasă. România merită toată încrederea noastă”, mai spune ministrul Alexandru Nazare. Statul își propune să atragă 60 de miliarde de lei de la populație în 2026, prin emisiunile de titluri de stat Tezaur și Fidelis, bazându-se în continuare pe dobânzile atractive pe care le au aceste instrumente în comparație cu principalul ”competitor” reprezentat de depozitele bancare, conform documentelor Ministerului de Finanțe. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România (local și internațional) a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă, ce a fost deja depășită încă din noiembrie acest an. În tot anul 2024, statul a împrumutat de la populație aproximativ 32,7 miliarde de lei. Statul a atras, în 2025, aproape 45 miliarde lei de la populație. Pentru 2027, și-a propus să atragă 70 de miliarde de lei În același timp, pentru 2027, strategia de administrare a datoriei publice, potrivit datelor MF, vorbește despre o țintă de 70 de miliarde de lei pentru finanțările atrase de la populație, mai mult decât dublul celor atrase în 2024. Cumulat, în cele 11 luni scurse complet din acest an, Guvernul a împrumutat de la populație în 2025 aproximativ 44,6 miliarde de lei – aproximativ 16-17% din totalul creditelor luate de Guvern pentru acoperirea necesarului de finanțare din acest an. Faptul că aproape 20% din necesarul de finanțare este contractat de la populație este un progres major comparativ cu anii anteriori, când această cifră nu depășea nici 3%. Datoria externă a țării a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei Cele mai recente date disponibile, de la finalul lunii noiembrie, arată că datoria publică a României a crescut în iulie 2025 la 1.070 miliarde de lei, echivalentul a 58,9% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Creșterea este alimentată de majorarea împrumuturilor pe termen mediu și lung, în timp ce datoria externă a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 58,9%, de la 57,3% în iunie (PIB conform comunicatului INS din 10 octombrie 2025). În iulie 2025, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la 1.004,9 miliarde de lei, de la 975,238 miliarde de lei, în iunie 2025, iar cea pe termen scurt a urcat la 65,19 miliarde lei, de la 64,62 miliarde de lei, în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 884,026 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 166,6 miliarde de lei. Titlurile de stat însumează 6% din datoria publică totală a României, în Ungaria 20% Strategia Ministerului de Finanțe vizează creșterea ponderii populației în total datorie publică, o sursă de capital stabilă pentru stat, mai ales la nivelul ridicat al dobânzilor. În acest context, instrumentele de tipul Tezaur și Fidelis au ajuns să reprezinte 6% din datoria publică totală a României, ajungând la peste 67 miliarde de lei în august 2025. Presate de deficitul record, în 2025 Finanțele au emis titlurile Fidelis în fiecare lună. Loc este de creștere a ponderii populației în datoria României, având în vedere exemplul din regiune al Ungariei, țară care a ajuns la un nivel de 20% al segmentului de populație în total datorie. Succesul investițiilor în titluri de stat arată popularitatea acestora, explicabilă dacă ținem cont că
România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:
România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI: