Când ar putea crește pensiile și salariile bugetarilor
Odată cu implementarea pachetului de măsuri fiscale decise de Guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii, traiul de zi cu zi al românilor are de suferit. Însă, cel mai mult sunt afectați pensionarii și bugetarii, ale căror venituri au fost plafonate până la sfârșitul lui 2026. Premierul Ilie Bolojan a dat un răspuns clar la întrebarea care stă pe buzele acestor categorii: când sunt șanse să crească din nou pensiile și salariile. Întrebat de jurnalistul Prima TV dacă sunt șanse, chiar și într-un orizont mai lung de timp, ca pensiile și salariile românilor să revină pe creștere, premierul a subliniat că, cel puțin până la sfârșitul anului viitor, s-a decis plafonarea pensiilor și salariilor bugetarilor. Pensiile și salariile vor crește doar când vom ajunge la 6% deficit Totuși, a completat Ilie Bolojan, dacă deficitul va scădea la 6%, vor exista bazele pentru ca acestea să crească. În ecuație un rol important îl joacă și inflația, a mai observat premierul. INS: deficitul comercial a scăzut cu 15,5% în ianuarie 2024 / Sursa FOTO: wikimedia.org „Conform deciziilor luate, până la sfârșitul anului 2026 salariile și pensiile au fost plafonate. Dacă la final de 2026, România se va apropia de un deficit de 6%, atunci vor fi condiții ca salarizarea și pensiile să fie majorate pe baza unui calcul care ține cont de rata inflației, capacitatea de a suporta aceste creșteri în variantă sustenabilă”. Economia reală nu mai poate suporta excesele În caz contrar, a mai punctat fostul președinte interimar, orice creștere a pensiilor și salariilor ar distorsiona și mai tare economia țării. „Toate dezechilibrele sunt invalidate de economia reală. Prin măsurile acestea arătăm că economia nu poate suporta lucrurile pe care le-am decis”. RECOMANDĂRILE AUTORULUI La BILANȚUL celor 100 de zile, vezi ce a răspuns premierul Bolojan la întrebarea Gândul: Ați folosit de multe ori termenul de echitate. Unde mai este echitatea, domnule premier, dacă ați tăiat bani de la mame, pensionari, studenți și, în schimb, ne împrumutăm cu 17 miliarde de euro prin programul SAFE pentru cheltuieli cu înarmarea?
Concedierile din mediul privat în prima jumătate a anului 2025, cu 30% mai mari decât anul trecut. Vor urma disponibilizări și în rândul bugetarilor
Concedierile în prima jumătate a anului 2025 au fost cu 30% mai mari decât anul trecut, în mediul privat. Valul de concedieri de la privat va fi urmat de concedieri în sistemul public, transmite Antena 3 CNN. Specialiștii din piața muncii trag un semnal de alarmă: concedierile nu se vor opri aici, ci vor continua. Tot mai multe companii vor continua să-și reducă cheltuielile din cauza scumpirilor din acest an. Din ianuarie până în iulie 2025, circa 1.000 de persoane au fost concediate la fiecare lună. Total concedieri colective: 7.068 de persoane Din sectorul industrial, auto, fabrici, echipamente: 4.727 de persoane Servicii și birouri: 527 de persoane Comerț: 287 de persoane Transporturi și logistică: 352 de persoane Construcții: 102 de persoane Cei mai mulți angajați concediați lucrau în București și în județele Prahova, Constanța, Timișoara și Caraș-Severin. În cadrul agențiilor AJOFM sunt 30.000 de locuri vacante. (Sursa: ANOF) Motivele? Unele companii au falimentat, altele și-au relocat sediile în țări cu taxe mai mici și forță de muncă mai ieftină. În străinătate, multe companii din IT au făcut concedieri după ce au recurs la automatizare în urma revoluției tehnologiilor cu inteligență artificială. Nici angajații de la stat nu scapă. Este de așteptat ca Guvernul Bolojan să ia o decizie privind concedierea a 13.000 de bugetari cu performanță scăzută. Sursa Video: Antena 3 CNN Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Se clatină OMV Petrom. Filiala din România a gigantului petrolier va fi cea mai afectată de concedieri colective
Piețele românești, mai pline de roșii! Inspectorii le verifică dacă conțin pesticide peste limita legală
Piețele românești sunt tot mai pline de roșii românești cultivate în sere. Inspectorii verifică dacă legumele conțin pesticide mai mult decât limita legală și dacă au fost crescute forțat. Inspectorii fitosanitari au început controalele în piețe încă de dimineață și au verificat actele producătorilor și ale comercianților, prelevând probe pentru analizele de laborator. Controalele au vizat doar roșiile românești, nu și pe cele din import. Autoritatea Națională Fitosanitara are atribuții doar în ceea ce privește legumele, fructele și cerealele din producția internă. Agricultorii recunosc că folosesc pesticide, dar susțin că respectă limitele legale. Ce riscă producătorii care vând roșii cu pesticide Potrivit legilor, producătorii care încalcă legea riscă amenzi între 250 de lei și 3.000 de lei, în funcție de mărimea lotului. De asemenea, marfa le este confiscată. Romeo Șoldea, director general, Autoritatea Naţională Fitosanitară, a declarat pentru TVR.: „Amenzile sunt mici, pentru că legislația este neactualizată de foarte mult timp. Vrem să le indexăm cel puțin cu rata inflației la nivelul anului 2025.Analizele făcute după o serie de controale din toamna trecută au evidențiat în unele cazuri conținut de pesticide peste limita legală”. O problemă majoră pe care o întâmpină inspectorii fitosanitar sunt roșiile descoperite cu pestice peste limita admisă. Identificarea originii mărfii se dovedește a fi o provocare pentru a descoperi producătorul real. Și asta pentru că documentele de proveniență nu sunt completate corect de fiecare dată. De la începutul anului 2025, inspectorii fitosanitari au prelevat peste 1.500 de probe de fructe, legume și cereale din producția internă și mai puțin de 1% au avut depășiri ale limitei admise de pesticide. După roșii, inspectorii fitosanitari vor începe controalele la caise, piersici și struguri. Beneficiile consumului de roșii Roșiile au o serie de beneficia importante pentru sănătate. Din punct de vedere botanic specialiștii spun că planta este un fruct, iar atunci când este preparată este o legumă. Roșiile sunt o sursă importantă de licopen, un puternic antioxidant. Antioxidantul este corelat cu numeroase proprietăți pentru organism, precum reducerea riscului de boli de inimă și cancer. De asemenea, nutriționiștii recomandă roșiile pentru că sunt o sursă importantă de vitamina C. Citește și: Ce să plantezi lângă roșii pentru a avea un gust mai bun. Planta te ajută să obții o recoltă bogată și delicioasă Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Internetul profețește marea criză economică. De la Lady Gaga la conserve și teniși vintage, rețelele sociale detectează recesiunea
Pe rețelele sociale, orice gest, tendință sau revenire culturală poate deveni semnul unei crize economice iminente. De la hiturile noi ale lui Lady Gaga până la adidașii până la genunchi, internetul glumește, dar cu o anxietate reală în fundal: se apropie o nouă recesiune? Recesiunea, în format meme Nouă muzică de la Lady Gaga? „Indicator de recesiune.” Tenisi vintage până la genunchi? Semn clar că lucrurile o iau razna. Reduceri masive la conserve? Fără îndoială, e criză. Sau cel puțin asta ne spun utilizatorii rețelelor sociale, unde fiecare semn cultural este interpretat ironic ca un preambul al colapsului economic. Fenomenul a explodat în mediul online: orice eveniment care amintește de criza din 2008 sau care semnalează dorința de economisire, revenirea unor trenduri vechi sau pur și simplu o schimbare de „vibe” este catalogat drept semn că vine prăpădul financiar. Nu contează că economia nu este oficial în recesiune – ceea ce contează este percepția colectivă. Iar această percepție e alimentată de o combinație de umor, frică și neputință. Sub glumele aparent inocente, există o tensiune socială profundă. Oamenii simt că ceva e în neregulă, că situația se poate deteriora rapid. Și, neputând schimba mersul lucrurilor, preferă să râdă de ele. Când râsul devine mecanism de supraviețuire Psihologii și sociologii susțin că, în fața incertitudinii, umorul devine un mecanism de apărare. Profesorul Dustin Kidd de la Temple University explică: „Cu cât lucrurile devin mai serioase, cu atât ne bazăm mai mult pe umor pentru a le face față”, scrie CNN. Acest comportament nu este nou – sitcomuri, emisiuni de satiră și acum rețelele sociale oferă un spațiu colectiv pentru procesarea anxietății. Exemplele abundă. În plină criză a asigurărilor de sănătate, rețelele s-au umplut de glume despre „gânduri și rugăciuni în afara rețelei”. În perioada măsurilor dure anti-imigrație, utilizatorii TikTok ironizau ideea de „autodeportare”. Acum, în fața unui posibil colaps economic, fiecare trend – cât de banal – devine un semn ironic al sfârșitului financiar. Recesiunea devine astfel un meme colectiv, un semnal de fum lansat de generații care simt că nu mai au control: „Hei, e cineva bine acolo?” Dacă răspunsul este „nu”, măcar știm că nu suntem singuri. Glumele care pot provoca realitatea Dincolo de aspectul comic, există și un efect pervers: aceste glume pot deveni profeții autoîmplinite. Dacă destui oameni încep să creadă că vine criza, comportamentele lor economice se schimbă. Se reduc cheltuielile, se opresc investițiile, se intră în modul „panică” – exact ceea ce poate adânci o recesiune reală. Acest fenomen nu este nou. Economistul Alan Greenspan propunea în trecut „indicele chiloților bărbătești”: dacă bărbații cumpără mai puțini chiloți, înseamnă că se pregătesc de criză. Azi, acel indicator a fost înlocuit cu TikTok-uri despre conserve, haine second-hand și sfaturi de supraviețuire financiară de la milenialii care au trăit prăbușirea din 2008. Autoarea Kyla Scanlon rezumă perfect starea generală: „Memele sunt un fel de test. Întreabă: sunteți și voi speriați? Și răspunsul, adesea, este un da colectiv – dar în glumă.” Totul devine o glumă când nimic nu mai contează Într-o lume dominată de crize suprapuse – climă, automatizare, locuințe inaccesibile – oamenii par să fi ajuns la concluzia amară că „nimic nu mai contează”. Iar când simțul controlului dispare, totul devine material de meme. Pe de altă parte, nu toți s-au resemnat. Pe lângă glumele despre recesiune, apar și tutoriale serioase: cum să-ți cultivi legume, cum să gătești ieftin, cum să-ți restructurezi bugetul. Însă chiar și aceste sfaturi sunt adesea ambalate ironic, pentru a fi mai digerabile. Concluzia? Internetul râde, dar cu frică. În spatele fiecărui TikTok despre Lady Gaga ca „semn al colapsului economic” se află o realitate mai puțin amuzantă: o lume în care anxietatea e endemică și umorul este, poate, ultimul mod prin care ne păstrăm speranța.