Iarna viitoare vine cu blackout în România?
Pe lângă cele mai mari prețuri la electricitate din Europa, țara noastră se mai confruntă cu un risc semnificativ. Acum câteva zile, presa maghiară a atras atenția că România s-ar putea confrunta cu probleme mari la iarnă in domeniul energetic, citând un Raport Transelectrica. Asociația Energia Inteligentă atrage atenția cu privire la acest raport care ridică semne de întrebare serioase despre securitatea energetică a țării. Semne pe care decidenții preferă să le ignore. Studiul de Adecvanță al Transelectrica, publicat de curând, deși transmitea un mesaj dur privind riscurile in sistemul energetice, nu a avut ecou în România. Totuși, deși concluzia studiului este gravă, România nu riscă să rămână fără energie, cu condiția să ia urgent unelemă măsuri. Avertismentul ignorat de autorități. Lipsa capacităţii ferme disponibile în orele critice ale iernii. Ne așteaptă un blackout? România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”. Însă, în practică, se confruntă cu o problemă mult mai serioasă. România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”, însă în practică începe să apară o problemă mult mai gravă: lipsa capacităţii ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată marţi. Atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză. Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului. Test crucial al sistemului energetic românesc. Câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune Studiul de Adecvanță al Transelectrica transmite un mesaj care ar trebui să preocupe deopotrivă atât autoritățile, cât și investitorii: Sistemul energetic românesc intră într-o perioadă în care succesul tranziției nu va mai fi determinat de câți MW noi sunt instalați, ci de câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță Studiul de Adecvanță al Transelectrica indică un deficit major de adecvanță, nu o simplă vulnerabilitate, arată analiza AEI. România începe să intre într-o situație în care eliminarea unor capacități convenționale este mai rapidă decât introducerea unor înlocuitori capabili să ofere aceeași siguranță operațională. Problema nu este lipsa regenerabilelor. Problema este lipsa capacităților care pot fi chemate să producă atunci când sistemul are nevoie urgentă de ele. Iarna 2026–2027 reprezintă primul test real pentru energia românească „Studiul de Adecvanţă al Transelectrica indică un deficit major de adecvanţă, nu o simplă vulnerabilitate. În scenariul central analizat pentru anul 2027, sistemul energetic naţional ajunge la un indicator LOLE de 143,55 ore (Loss of Load Expectation – numărul estimat de ore într-un an în care sistemul electric nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile, inclusiv din import) şi la o energie nealimentată (ENS) de 36.070 MWh (cantitatea de energie pe care consumatorii ar fi dorit să o consume, dar pe care sistemul nu a putut să o livreze din cauza lipsei de capacitate disponibilă). Combinaţia celor două arată nu doar că deficitul apare des, ci şi că este semnificativ ca volum energetic”, a afirmat şeful AEI. Potrivit specialistului, iarna 2026–2027 reprezintă primul test real. Studiul de Adecvanță al Transelectrica arată că perioadele critice se concentrează în lunile ianuarie, februarie și decembrie, în special în intervalele de vârf de dimineață și seară. Acestea sunt exact orele în care: fotovoltaicul produce zero, consumul rezidențial explodează, pompele de căldură și încălzirea electrică cresc cererea, importurile regionale sunt solicitate simultan și orice indisponibilitate tehnică devine critică. În asemenea condiții, discursul bazat pe capacități instalate își pierde relevanța. Un MW solar instalat și indisponibil după apus nu are aceeași valoare sistemică precum un MW capabil să livreze energie în timpul unui vârf de consum. Aceasta este diferența dintre capacitate și adecvanță. Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare, indiferent cât de incomod este acest lucru. Concluzia probabil cea mai neplăcută politic a raportului este că grupurile pe lignit încă au o valoare strategică majoră, arată studiul realizat de AEI. Menținerea unor unități la Rovinari și Turceni reduce dramatic riscul de adecvanță: LOLE scade de la 143,55 ore la 11,34 ore; ENS scade de la 36.070 MWh la 3.456 MWh. România nu poate elimina capacități convenționale înainte de a avea înlocuitori reali, securitari. Lignitul rezolvă o parte din problema securității, dar nu și problema costurilor. În scenariul respectiv, prețurile rămân ridicate. Ceea ce confirmă că lignitul poate funcționa ca plasă de siguranță în iarna 2026/2027, nu ca soluție durabilă pentru următorii ani. Asta impune însă deplasarea urgentă la Bruxeles și solicitarea eliminării opririi din funcționare a centralelor pe cărbune cât mai urgent. atrage atenția expertul în energie. Gazul natural este pilonul tranziției, dar și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia Gazul natural este pilonul tranziției și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia. Scenariile în care intră în exploatare noile centrale pe gaz modifică radical imaginea sistemului. Indicatorii de adecvanță se îmbunătățesc până aproape de niveluri acceptabile. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite Problema este că întreaga strategie energetică începe să depindă de proiecte care trebuie finanțate, construite, conectate și puse în funcțiune la timp. Cu alte cuvinte, securitatea energetică a următorilor ani depinde de graficul respectat pentru proiectele esențiale. Centralele pe gaz sunt necesare pentru sistem, dar există riscul să nu funcționeze suficient de multe ore pentru a-și recupera investițiile exclusiv din piață. Stocarea este veriga lipsă a tranziției Stocarea este veriga lipsă a tranziției. Studiul de Adecvanță al Transelectrica estimează necesități de stocare de ordinul: 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027; 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030; 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035. Comparativ cu aceste valori, nivelul actual al stocării rămâne modest. Discuția publică este concentrată aproape
Strâmtoarea Taiwan ar putea fi noul Ormuz
Blocajul Strâmtorii Ormuzului ar putea fi însoțit în paralel sau chiar înlocuit de o „lebădă neagră”, Strâmtoarea Taiwan. Subiectul a fost pus pe tapet odată cu vizita lui Vladimir Putin în China, care survine imediat după cea a lui Donald Trump, repunând pe tapet polul BRICS pe harta geopolitică mondială. Ne putem aștepta la mari surprize ca efect al acestor reconfigurări de putere, iar noua blocadă energetică poate lua forme neașteptate, a explicat expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru Gândul. China își testează abilitatea de a echilibra relațiile cu Washingtonul și Moscova. Însă, realitatea este una de evidentă inegalitate. China câștigă teren pe măsură ce influența Rusiei intră la apă China a devenit partenerul dominant în polul BRICS, Rusia venind dintr-o poziție de vulnerabilitate mai mare decât la ultima întâlnire din septembrie 2025. Vladimir Putin și Xi Jinping / Foto – Mediafax În mod vizibil, influența Rusiei pe scena globală s-a redus semnificativ în ultimele luni. Putin pare mai fragil din cauza prelungirii războiului din Ucraina și a costurilor militare enorme, a sancțiunilor occidentale care au izolat economic Moscova și a dependenței crescânde de China pentru exporturi energetice, tehnologie și sprijin diplomatic. Pe de altă parte, China și-a consolidat poziția de superputere economică și diplomatică. A reușit să mențină relații pragmatice atât cu Rusia, cât și cu SUA, după cum s-a văzut recent la întâlnirea cu Donald Trump. Federația Rusă are mai multă nevoie de China decât invers Retorica oficială este una entuziastă, ambele părți vor celebra parteneriatul strategic, cooperarea economică și rolul cheie al celor două țări în lume. În 2o26, se sărbătoresc aniversări importante: 25 de ani de la Tratatul de Bună Vecinătate și Prietenie din 2001 și 30 de ani de parteneriat strategic. În realitate însă, este o relație asimetrică, atrage atenția Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică și geopolitică energetică. Federația Rusă are nevoie mai mult de China pentru a vinde petrol și gaz la preț redus, ocolind sancțiunile. Beijingul câștigă din această dependență fără a se lega excesiv. Așadar, Xi Jinping evită implicarea directă militară, dar beneficiază de un partener anti-occidental util și de încredere. Ce este acordul strategic Power of Siberia 2 Comerțul bilateral a explodat după 2022, odată cu începerea războiului din Ucraina. Astfel, în 2024 acesta era de aproape 245 de miliarde de dolari. Moscova își dorește să crească, dar chinezii sunt prudenți, spune expertul. Astfel, Putin va plusa pentru proiecte energetice majore, inclusiv posibile avansuri la Power of Siberia 2. Beijingul ar putea să facă un pas semnificativ, deoarece strangularea fluxului de produse energetice din Strâmtoarea Ormuz a generat o cerere mare de energie în China. Așadar, se preconizează semnarea a peste 40 de documente, pe energie, comerț, educație și o viză fără pașaport extinsă, Kremlinul având „așteptări serioase” de a obține rezultate concrete, completează Cosmin Păcuraru. Se vor amorsa discuții despre BRICS și despre integrarea economică euro-asiatică a celor două țări, iar pe agendă vor figura și problemele de securitate regională și internațională, inclusiv Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. „Concluzia ar putea fi că Beijingul își consolidează imaginea de actor global pivotal, în timp ce Rusia încearcă să arate că nu este izolată”. Subtilul joc geopolitic al energiei Așadar, relația energetică dintre China și Rusia este una puternic asimetrică. Rusia a devenit extrem de dependentă de piața chineză după pierderea accesului la Europa. China câștigă din discounturi mari, diversificare sigură și poziție de negociere dominantă. China este de departe cel mai mare cumpărător de petrol al Rusiei, aproximativ 48–51 % din exporturile rusești de țiței. În unele luni din 2026, importurile chineze au depășit 2 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă un record. Rusia a livrat volume mari cu discounturi semnificative față de benchmark‑urile internaționale, dar China dispune și de alți furnizori importanți de petrol din Golf. Singura conductă de gaze, Power of Siberia 1, a livrat gaz la capacitatea maximă, de 39 miliarde de metri cubi în 2025. În cazul gazelor, Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Chinei, prin conducte și prin tancuri de LNG, reprezentând aproximativ 30 % din importurile chineze de gaz. Deși Republica Populară Chineză importă, prin conducte, gaz din Turkmenistan, Rusia va forța începerea lucrărilor la conducta Power of Siberia 2 (50 + 12 miliarde de metri cubi). Power of Siberia 2 este încă în așteptare. În septembrie 2025 s‑a semnat un memorandum pentru un gazoduct de peste 50 de miliarde de metri cubi pe an, ce va traversa Mongolia. Construcția ar putea începe în 2026, cu primele livrări spre 2030–2031. Proiectul ar dubla capacitatea totală spre China (peste 100 de miliarde de metri cubi pe an), dar detaliile de preț și calendar rămân netransparente. China nu se grăbește și folosește acest contract ca mijloc de presiune. Xi va negocia nemilos, Rusia are asul Ormuz în mână De asemenea, China cumpără o pondere importantă din exporturile rusești de cărbune, care ajung la aproximativ 40 %. Energia reprezintă mare parte din exporturile rusești pe care Rusia le poate face către China. așadar Xi va negocia nemilos prețurile. Mai știe că veniturile Rusiei din energia care vine din China susțin bugetul de război, dependența Rusiei crescând dramatic; astăzi, China își permite să dicteze prețurile și termenii contractelor, adică contracte scurte, flexibile și cu discounturi majore. Beijingul știe că Rusia oferă un traseu terestru de import de produse energetice care este mai sigur decât rutele maritime prin Strâmtoarea Hormuz, vulnerabilă la tensiunile Iran–SUA–Israel. Totuși, Beijingul menține diversificarea și nu vrea dependență excesivă de un singur furnizor – adică Rusia – și avansează cu pași mari către propria tranziție verde, care va înlocui, pe cât se poate, combustibilii fosili. Un BRICS reînviat pentru relațiile energetice ale țărilor membre BRICS – Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, la care s‑au adăugat Egiptul, Etiopia, Iranul, Indonezia și Emiratele Arabe Unite – nu este un cartel energetic precum OPEC+, dar joacă un rol tot mai important de platformă de cooperare, reziliență și contrabalansare a ordinii occidentale. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală BRICS tratează securitatea energetică a statelor membre și
Un lanț german de magazine a lansat o baterie solară care costă 300 de euro
Cu războaiele din Ucraina și Iran în desfășurare, costurile vieții și prețurile la energie și carburanți sunt în continuă creștere. Consumul este în scădere și companiile ajung să aibă mai puțin profit. Un lanț german de magazine alimentare a propus o soluție care să fie pe placul mai multor clienți. Soluția vine de la Soare Potrivit Tech Radar , care citează PV Magazine, lanțul german de magazine alimentare a început să scoată la vânzare o baterie pentru balcon cu capacitatea de 2,24 kWh, cu o putere de intrare de 1.000 W și cu o putere de ieșire de 800 W. Dispozitivul este compatibil cu majoritatea sistemelor solare de balcon. Prosumatorii pot să le încarce cu energia provenită de la Soare pentru a nu mai primi facturi uriașe de la furnizorii electrici. Bateria măsoară 310 x 170 x 350 mm și cântărește în jur de 20 kg, făcând-o încăpătoare pentru balcoane. În plus, lanțul german de magazine alimentare a scos la vânzare și o versiune de dispozitiv care poate fi controlat prin intermediul unei aplicații pe telefon. Bateria costă numai 300 de euro și se găsește la vânzare în toate magazinele Lidl din Europa și Marea Britanie. Sursa Foto: Lidl Autorul recomandă:După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers
OMV cumpără țiței din rezerva de urgență pentru a stabiliza piața
OMV a achiziționat o cantitate de 56.000 de tone metrice de țiței din rezerva de urgență obligatorie. Ministerul Economiei din Austria a recurs la această măsură pentru a stabiliza piața. În martie, Agenția Internațională pentru Energie a eliberat aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale. Austria încearcă să atenueze scumpirile la carburanți Scopul a fost să atenueze creșterea prețurilor la petrol din cauza crizei energetice și a războiului din Orientul Mijlociu. Reuters scrie că este cea de-a șasea eliberare de petrol din rezervele sale strategice și cea mai mare operațiune realizată în istoria agenției. Austria a fost printre cele 32 de țări despre care AIE a declarat că au agreat eliberarea rezervelor de urgență. Austria a eliberat 2% din rezervele de urgență pentru 90 de zile „Cota austriacă (din comunicatul AIE) totalizează 325.000 de tone de țiței; într-o fază inițială, OMV va achiziționa 56.000 de tone”, a declarat ministerul într-un comunicat. „Acest volum va fi pus la dispoziție la prețurile pieței, astfel încât rezervele suplimentare să intre pe piață și să contribuie la stabilizarea piețelor energetice”, a precizat acesta. Cantitatea eliberată luni reprezintă aproximativ 2% din rezervele de urgență de 90 de zile ale Austriei. Guvernul austriac a declarat că țara este optim aprovizionată cu petrol. Dar nu va putea fi imună în cazul întreruperii majore a aprovizionării. „Austria nu este decuplată de piața globală. Dacă situația internațională nu se îmbunătățește, acest lucru va avea un impact și asupra Austriei”, a declarat Wolfgang Hattmannsdorfer, ministrul Economiei. Ministrul a avertizat că reducerea livrărilor de combustibil va fi resimțită în Europa din luna mai.
Șefa FMI: Efectele economice ale războiului din Orientul Mijlociu și a crizei petroliere vor afecta grav țările sărace
Efectele economice ale războiului din Iran ar putea lovi cel mai grav țările sărace, au avertizat oficialii FMI. Criza din Orientul Mijlociu încă reprezintă o „amenințare gravă” la economia globală chiar dacă războiul s-ar încheia mâine. Președinta FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat în urma discuțiilor de la Washington despre criza din Orientul Mijlociu. Ea spune că sunt multe țări care au nevoie de ajutor suplimentar de la creditori oficiali în cazul în care situația se înrăutățește. Care vor fi cele mai afectate țări Potrivit Financial Times , majoritatea țărilor afectate sunt din Africa. Între 5 și 8 țări africane care sunt în programul FMI au nevoie de noi împrumuturi. „Mă doare faptul că majoritatea țărilor din Africa Subsahariană se află în acest cadran de vulnerabilitate.”, a spus directoarea FMI. Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru cercetare, a atenționat că vor fi „lovituri triple” pentru importatorii energetici în privința prețurilor la îngrășăminte, energie și alimente, combinate cu un „dolar mai întărit”. „Lumea este lumea în care durerea va fi mult mai suportată de țările în curs de dezvoltare decât țările dezvoltate”, a adăgat acesta. Un guvernator bancar central european a caracterizat războiul SUA ca un „act de vandalism economic”. Ar putea urma o criză alimentară globală Potrivit publicației, creșterile de prețuri la carburanți cauzate de războiul SUA împotriva Iranului ar putea perturba comerțul global de îngrășăminte. La numai 7 săptămâni, probabilitatea ca o foamete mondială să pornească este tot mai crescută. Ar putea fi loviți milioane de oameni din țări vulnerabile din Africa și Asia. Indicele prețurilor la energie au crescut în martie cu 41,6%. Prețurile la alimente au crescut cu 2,7%, iar cele la îngrășăminte cu 26,2%. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a avertizat că dacă criza va persista, prețurile la îngrășăminte ar putea crește cu 15-20% în cea de-a doua parte a anului. Cu tranzitul comercial paralizat în Golful Persic, țările africane precum Somalia, Ghama, Mozambic și Zimbabwe au de pierdut după ce exporturile de grâu și orez din Emiratele Arabe Unite au fost suspendate. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Trump acuză Iranul de încălcarea armistițiului după ce a închis din nou Strâmtoarea Ormuz. Președintele amenință cu anihilarea: „Le vom distruge tot”
Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului. Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze. Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol
Ilie Bolojan: Efectele crizei energetice se simt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne. Acționăm în limita posibilităților pe care le avem
„La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de țiței și produse derivate către țările lumii se simt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne”, se arată în mesajul publicat sâmbătă de premierul Ilie Bolojan. Premierul punctează că deficitele bugetare crescute din ultimii ani au limitat capcitate de intervenție a statului, subliniind: „Acționăm în limita posibilităților pe care le avem”. Șeful Guvernul a explicat costurile bugetare aferente măsurilor de sprijin luate de la începutul crizei energetice cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Bolojan a spus că acciza rambursată transportatorilor fost mărită la aproape o treime, fiind un efort de 600 de milioane de lei. În cazul agricultorilor, subvenția de 2,7 lei pe litrul de motorină a fost prelungită, implicând un cost bugetar de 1.5 miliarde de lei. Legat de reducerea accizei la motorină, premierul a spus că va genera un cost bugetar de 200 de milioane de lei, explicând că acciza pe benzină nu a fost redusă deoarece reprezintă doar 25% din consumul pieței. Bolojan a mai explicat că taxa de solidaritate impusă profiturilor excepționale ale companiilor care exploatează petrol românesc generează 90-100 de milioane de lei lunar. Despre creșterea veniturilor statului din TVA ca urmare a creșterii prețurilor la pompă, prim-ministrul a spus: „Din estimările Finanțelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creșterea veniturilor din TVA între 100 și 110 milioane lei, la un preț mediu al carburanților de 10–10,2 lei”. ”Așa cum se vede din sumele prezentate mai sus, toate încasările suplimentare sunt returnate sub forma reducerii accizei. Chiar dacă adăugăm și veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm”, se mai arată în mesajul publicat de Ilie Bolojan.
Ryanair avertizează: 1/10 zboruri din această vară ar putea fi anulat
Directorul companiei Ryanair a emis un avertisment îngrijorător. Mulți turiști și-ar putea anula vacanțele planificate pentru vara acestui an din cauza crizei petroliere. Turismul global ar putea experimenta cel mai zdrobitor declin de la pandemia de coronavirus din anul 2020. El a declarat la ITV News că unu din zece zboruri ar putea fi anulate dacă războiul din Iran și criza petrolieră vor continua. Directorul executiv Ryanair, Michael O’Leary Directorul Ryanair: 10% din zboruri, anulate Directorul executiv al companiei aeriene spune că dacă Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă, Ryanair nu va funcționa la capacitate maximă din cauza penuriei de carburanți. „Strâmtoarea Ormuz a fost închisă de 30 de zile. Dacă mai rămâne închisă încă 60 sau 90 de zile, vom înfrunta un scenariu neștiut. Și este limpede că ar putea fi anulate 5-10% din zboruri în lunile mai, iunie și iulie”, a spus Michael O’ Leary. Zborurile întârziate ar putea costa mai mult, a atenționat directorul. De asemenea, companiile aeriene nu vor putea anticipa ce rute ar putea fi anulate, a explicat O’Leary. El a adăugat că este de așteptat ca furnizorii de carburanți să anunțe companiile aeriene cu câteva zile înainte. „Dacă este un risc de 10-20% pentru aprovizionarea cu combustibil în iunie, iulie sau august, atunci noi și celelalte companii aeriene trebuie să luăm în considerare anularea unor zboruri sau să reducem capacitatea”, a concluzionat directorul Ryanair. Îndemnul directorului companiei aeriene pentru pasageri Din acest motiv, anularea zborurilor ar putea fi mai greu de gestionat. Totuși, O’Leary îi îndeamnă pe turiști să-și programeze vacanțele de vară „cât mai repede posibil”. Ilsole24ore scrie că marile companii aeriene din Europa ar putea fi lovite de criza energetică chiar din aprilie. Penuria de combustibil s-ar putea face resimțită pe tot continentul din luna mai. Publicația raportează că cele mai vulnerabile la criză vor fi companiile aeriene din țările mediterane (Spania, Italia, Grecia), acestea fiind dependente de rutele navale din Canalul Suez pe care este transportat petrolul din țările arabe. Rebelii Houthi din Yemen au amenințat că ar putea bloca Strâmtoarea Bab al-Mandab din Canalul Suez. Impactul blocadei iraniene din Strâmtoarea Ormuz asupra turismului global Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, 18,8 milioane de tone de carburnați pentru avioane au fost transportate prin Strâmtoarea Ormuz în ultimul an. Războiul Iranului împotriva aliaților SUA din Golful Persic presupune tăierea aprovizionării cu carburanți pentru marile companii aeronautice. China, al doilea producător global de carburanți pentru industria aeronautică, a restricționat exporturile. Și compania germană Lufthansa este pregătită pentru penuria de combustibil, a spus directorul executiv Carsten Spohr. „Dacă penuria de kerosen are loc, va fi resimțită în afara Europei”, a spus Spohr pentru ziarul FAZ. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19
De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin
Rusia duce un război costisitor în Ucraina de peste un deceniu, cu peste 1 milion de militari răniți sau uciși. Însă, a reușit să anexeze peninsula Crimeea și regiunile Donețk, Lugansk, bogate în zăcăminte de gaz și petrol. Iar de la începutul războiului Statelor Unite cu Iran, Moscova câștigă 760 de milioane de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaz. Profitul Rusiei a ajuns la 24 de miliarde $ în luna martie de când Iran a închis Strâmtoarea Ormuz. 20% din tranzitul petrolier global provenit dinspre statele arabe din Golf a fost paralizat. China și alte puteri asiatice au ajuns să depindă de gazul și petrolul Rusiei. Rusia redevine un jucător important în economia globală Pentru Vladimir Putin este „o binecuvântare” războiul din Iran. Îi ușurează efectele sancțiunilor internaționale, iar Donald Trump a decis să le ridice pe cele ale Statelor Unite impuse din octombrie 2025. Rusia, alături de Iran, au devenit cei mai mari jucători energetici globali. Și este bine de știut că Rusia îi livrează Iranului tehnologie militară și sprijin informațional. Între timp, Arabia Saudită și alte puteri arabe riscă să ajungă în pragul colapsului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. În plus, Putin ar putea avea mai multe „cărți” la masa negocierilor și mai multă putere pe câmpul de luptă al Ucrainei. Europa este chiar constrânsă să reia dialogul cu Putin și importul de carburanți din Rusia. De la Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron până la premierul Belgiei care a spus că „ar fi de bun simț să fie normalizate relațiile cu Rusia, Vestul caută să obțină energie ieftină pentru a supraviețui economic. Din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, Ucraina se teme că Vestul, grav afectat de criza energetică, ar putea să se apropie de Moscova. Rusia era în cădere înainte ca Trump să atace Iranul Potrivit The Telegraph, înainte de începerea conflictului de pe 28 februarie, veniturile Rusiei din petrol și gaz erau cu 47% mai scăzute față de anul trecut.Ajunsese să vândă petrol și gaz în India la o treime din prețul pieței. Deficitul național era la 91% din obiectivul pe 2026. Analiștii se întrebau cât mai putea Putin să ducă războiul costisitor, cu cheltuielile militare încetinite. Pe plan financiar, Rusia era „sugrumată”. Anul trecut, Uniunea Europeană a fost pe aproape să-i ofere lui Volodimir Zelenski activele confiscate ale Rusiei. Ce poate face Ucraina pentru a stopa avansul Rusiei? Kievul poate spera printr-o campanie „furioasă” de bombardamente asupra conductelor pentru ca Moscova să nu se bucure de „câștigurile suplimentare”. În atacul de miercuri care a avariat o serie de conducte și petroliere, 40% din capacitatea de export petrolier a Rusiei a fost suspendat săptămâna aceasta. A fost cea mai gravă întrerupere de aprovizionare cu petrol din istoria Rusiei moderne, arată un raport de la Reuters. Ucraina a lovit în cel mai mare atac cu drone din 2026 următoarele instalații energetice ale Rusiei: Terminalul petrolier Ust-Luga Terminalul petrolier Primorsk Rafinăria Kirishinefteorgsintez Petrolierul Novorossiysk Numai prin terminalele Ust-Luga și Primorsk tranzitau zilnic 1,7 milioane de barili de petrol. Blocarea exportului cauzat de atacurile cu drone ucrainene ar putea pune în pericol tranzitul a 400.000 de barili pe zi în patru rafinării rusești. Propaganda rusească a insistat că pagubele sunt „minore” la cel mai mare „hub” petrolier din Marea Baltică, Primorsk. „Este ceva serios pentru că umflarea prețurilor la petrol la nivel global i-ar fi dat Rusiei mai mult spațiu pentru a absorbi costurile din timpul războiului”, a spus Maksym Beznosiuk pentru The Telegraph. Sursa Foto: Kremlin.ru Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina
Criza carburanților ar putea fi amplificată de ordonanța lui Bolojan
Guvernul a aprobat joi Ordonanța de Urgență prin care limitează marja comercială a benzinei şi motorinei, cu scopul de a tempera efectele creșterii explozive a prețului la pompă. Decidenții speră ca astfel să limiteze efectele crizei energetice declanșate de războiul din Orientul Mijlociu. Însă, un rol important în ecuație îl are limitarea exporturilor, măsură inclusă în noua ordonanță de urgență. Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, aceasta ar putea efectul advers celui sperat, dacă și alte țări care exportă carburant în România intră în criză. De joi, în Romania a fost decretată oficial stare de urgență energetică. Ordonanța condiţionează exportul de combustibili de obţinerea unei autorizaţii. Măsuri dure aplicate exportului de motorină și țiței Pentru a asigura necesarul intern de consum, exportul de motorină și țiței se va efectua doar după obținerea acordului ministerului cu atribuții în domeniul economic și ministerului de resort. Mai exact, pe durata situației de criză încheierea și/sau executarea contractelor de export și/sau de livrare intracomunitară de motorină si țiței se pot realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Energiei, se arată în OUG. Obținerea unui acord prealabil pentru realizarea exporturilor/vânzărilor intracomunitare de motorină si țiței este determinată de existența unui dezechilibru structural la nivelul pieței naționale a produselor petroliere, caracterizat printr-un excedent de benzină și un deficit de motorină. Această condiție va fi ulterior reglementată printr-o procedură de emitere a acordului respectiv prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului și ministrului energiei. Exporturile realizate fără avizele necesare vor fi sancționate cu amendă între 5% și 10% din cifra de afaceri, precum și cu măsura complementară de confiscare a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții. Între timp, s-a renunțat la aplicarea amenzii. Limitarea exporturilor, măsură inclusă în OUG adoptată joi, 26 martie, ar putea acționa în defavoarea scopului declarat al ordonanței. Ba chiar ar putea amplifica criza energetică pe plan local, avertizează specialiștii. Negrescu: 46% din rezervele țării se află în străinătate Analistul economic Adrian Negrescu a realizat, în exclusivitate pentru Gândul, o analiză a efectelor acestei măsuri, ținând cont că, în prezent, aproape jumătate din rezervele României sunt depozitate în străinătate. ”Această OUG n-a umblat nici la efect, nici la cauză. S-a acționat tangențial pe ideea că luăm niște măsuri pe care să sperăm că le vom concretiza ulterior printr-o altă decizie. Eu cred că principala măsură pe care statul trebuia să o ia în această situație era să se asigure că avem stocuri suficiente de carburanți, de petrol, în așa fel încât să nu asistăm la o penurie, să nu avem probleme de aprovizionare pe piața românească. Adrian Negrescu Limitarea exporturilor s-ar putea întoarce ca un bumerang împotriva României, să nu uităm că 46% din rezervele noastre se află în străinătate. Dacă și alte țări acționează în consecință cu măsuri, în sensul de a stopa exporturile către România, efectele pot fi catastrofale în cazul unei crize majore de carburanți. Vom avea o problemă de gestionat, din punctul meu de vedere, a rezervelor de care avem nevoie dacă acest război ia amploare și efectele lui economice se răsfrâng la un grad mult mai ridicat decât în prezent”. S-a renunțat la aberanta amendă de 10% din cifra de afaceri Gândiți-vă că, în formă inițială, statul inventase o amendă care se ridica până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce era aberant, era o chestie unică la nivel mondial. În lumea civilizată nu s-a auzit vreodată de o amendă de 10% din cifra de afaceri pentru o contravenție, atenție, în niciun caz pentru un caz de evaziune sau o faptă penală”, continuă analistul economic. Context Măsurile adoptate de Guvern vizează declararea stării de criză pe piaţa petrolului şi/sau a produselor petroliere până la 30 iunie 2026 (cu posibilitatea prelungirii), limitarea marjei comerciale (între 1 aprilie şi 30 iunie, în cazul benzinei şi motorinei, marja comercială nu poate depăşi marja medie aplicată de respectivul operator economic în 2025), precum şi condiţionarea exportului de obţinerea unei autorizaţii. AUTORUL RECOMANDĂ: Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” Polonia reduce TVA și accizele la combustibil, Bolojan așteaptă până „săptămâna viitoare”. Premierul român susține că nu poate să scadă TVA că ar declanșa o procedură de infringement