Reactorul 2 Cernavodă se oprește joi din cauza secetei
După doar două săptămâni de la închiderea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea suspendării activității de la Unitatea 2. Conducerea Centralei a anunțat că oprirea controlată este programată joi, 13 august, de la ora 07:00. Așadar, creșterea cu 2, respectiv 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, de care Radu Miruță se declara extrem de mândru, s-a dovedit a fi doar o altă banală tehnică de manipulare a românilor. Loading … Radu Miruță, la Centrala de la Cernavodă Pe 27 iulie, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit din cauza faptului că debitul Dunării, care asigura nivelul necesar de apă pentru funcționarea optimă a sistemului de răcire, a ajuns la limita de siguranță. Unitatea 2 părea să aibă aceeași soartă, însă premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile caută, în regim de alertă, soluții pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Scenariul de avarie propus de Bolojan a implicat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul Național de Rezervă pentru o intervenție la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche. Pe data de 10 august, prim-ministrul interimar a decis alocarea a încă 5,2 milioane de lei, tot din Fondul de Rezervă, pentru continuarea lucrărilor de dragare. Centimetrii lui Miruță au intrat la apă. La propriu Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut intrarea în scenă pe ton acuzator. Mai întâi, a suținut, că actuala criză energetică ar fi putut fi evitată dacă proiectul de dragare a întregului braț Bala nu ar fi fost blocat în „sertarele” Ministerului Transporturilor timp de aproximativ trei ani și jumătate. „Trebuie să îți faci iarna car și vara sanie. Actuala situație este dovada nepăsării, a incorenței guvernamentale și a inconștienței”, spunea Miruță la începutul crizei. Mai apoi, ministrul interimar a început să joace la centimetru. Pe 4 august, Miruță declara că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă. După alte trei zile, odată cu debutul operațiunilor de scufundare a celor patru barje încărcate cu pietre, Radu Miruță anunța triumfător că „a mai câștigat 8 centimetri la Cernavodă”. În realitate, nivelul apei crescuse cu doar 4 centimetri, iar prognoza care indica o dublare a cifrei s-a dovedit a fi complet falsă. Buzoianu îl trezește la realitate pe Miruță Luni, 10 august, entuziasmul afișat de Radu Miruță a fost înmuiat de declarațiile ministrului interimar al Mediului și Apelor, Diana Buzoianu. Aceasta a afirmat că, pe traseul apei din Dunăre, s-a format un fel de „dâmb” – adică un obstacol care a determinat reorientarea debitului de apă. „Astăzi, suntem într-un prognostic mult mai sumbru decât cel ieri. Pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb, care a reorientat debitul de apă”, spunea Buzioanu. Prin urmare, chiar dacă a supraviețuit mai mult decât Unitatea 1, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi, la rândul ei, închisă. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
CTP îl atacă dur pe Bolojan după oprirea de la Cernavodă
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îi atacă direct pe cei doi miniștri responsabili de evitarea dezastrului de la Cernavodă. Lui Radu Miruță îi ironizează laudele la adresa autorităților, care s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii deja ridicole, iar pe Diana Buzoianu o vede ca pe „o zambilă care apare și dă vina pe un dâmb”. În intervenția la B1 TV, gazetarul nu îl iartă nici pe premierul demis, Ilie Bolojan, despre care afirmă că „a girat” declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului său interimar. Facebook Radu Miruță „Al dracului dâmb” / „Cum e posibil ca lucruri atât de simple, până la oligofrenie, să nu fie prevăzute?” / „Doar dau din gură” După ce o ridiculizează pe ministra Mediului și a Apelor, Diana Buzoianu, pe care o numește „zambila care ne-a spus că vina dezastrului îi aparține unui dâmb, al dracului dâmb”, CTP nu se ferește să dea cărțile pe față cu privire la lipsa totală de responsabilitate a celor care conduc România. „Cum e posibil ca, în atâția ani, lucruri atât de simple, până la oligofrenie… cum adică să nu draghezi brațul ăla al Dunării, în atăția ani?! Cum să nu îți faci scenariul extrem de plauzibil, care s-a mai produs în România, chiar dacă nu la nivelul ăsta, al scăderii nivelului Dunări?! Cu ce te ocupi? Asta faci, dacă vrei să guvernezi și te interesează să faci ceva pentru țara asta, nu doar să dai din gură”, spune Cristian Tudor Popescu. „Ți se ridică părul în cap”, adaugă publicistul. Facebook Diana Buzoianu „Premierul Bolojan a girat aceste exprimări ridicole ale doi miniștri din Guvern” / „Era la mintea cocoșului ce se va întâmpla” Jurnalistul mai afirmă că prim-ministrul demis la începutul lunii mai este persoana responsabilă de declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului interimar pe care îl conduce. Despre Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, CTP spune că toate intervențiile pe care le-a derulat s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii, însă care nu au avut niciun succes. Facebook Ilie Bolojan „Domnul Miruță îi mulțumește domnului prim-ministru pentru coordonare și sprijin, armatei pentru implicare, îi felicită pe toți cei care au venit cu soluții și așa mai departe. Totodată, premierul Bolojan a girat aceste exprimări ale doi miniștri din Guvern. De asemenea, domnul Bolojan a spus că mai rezistă reactorul încă vreo cinci zile, chiar dacă scade nivelul Dunării. Și-au asumat aceste declarații, chiar dacă era la mintea cocoșului ceea ce se va întâmpla”, explică Cristian Tudor Popescu. Centrala de la Cernavodă va fi închisă joi dimineață După doar două săptămâni de la oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea închiderii controlate a celui de-al doilea reactor. Conducerea Centralei a confirmat data de joi, 13 august, ora 07:00. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
Cernavodă: Reactorul 2 se închide. Cine asigură energia
Ministerul Energiei, condus interimar de premierul demis, Ilie Bolojan, a confirmat suspendarea activității Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Au fost deja inițiate procedurile premergătoare opririi controlate a celui de-al doilea reactor, pe fondul scăderii debitului Dunării sub limita admisă și a creșterii nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. Dar rămân mai multe întrebări. Cea mai importantă este de unde va fi suplimentată carența de energie, în condițiile în care un reactor de la Cernavodă are o putere instalată de 700 MW și alimentează circa 10% din consumul de energie electrică al României. Loading … O sursă din minister a transmis că este vorba de „o oprire controlată, care implică proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a unității nucleare”, motiv pentru care nu există alte riscuri de alertă. Anunțul a venit la puțin timp după declarațiile făcute de Sorin Rândașu, directorul responsabil de situații de urgență din partea Apelor Române, care confirma că, odată cu atingerea pragului de -230 cm al Dunării în zona Cernavodă, vor fi declanșate procedurile de oprire a unității. Cum va fi suplimentat consumul de energie după închiderea Unității 2 de la Cernavodă? Aceeași sursă din partea ministerului Energiei a precizat că oprirea controlată a Reactorului 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni. Ulterior, directorul Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, Romeo Urjan, a confirmat ziua de joi, 13 august, ora 07:00. CONSTANTA, ROMANIA – AUGUST 4: A view of the Cernavoda Nuclear Power Plant as low flow rate of the Danube River has raised the risk of a shutdown of both operating reactors in Cernavoda, Constanta, Romania, on August 4, 2026. „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităţilor de import din sistemele energetice regionale şi europene, precum şi prin activarea unor resurse suplimentare de producţie la nivel naţional. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă şi pus la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producţie a Hidroelectrica”, anunță reprezentanții Ministerului Energiei. „Oricât de optimiști vrem să fim, vom pierde foarte mult” Pe de altă parte, în cazul închiderii Unității 2 de la Cernavodă, menținerea unui nivel ridicat de consum va duce la importuri masive pe care autoritățile române trebuie să le facă pentru a asigura necesarul de energie. „Orice creștere a consumului energetic, într-un scenariu în care centrala de la Cernavodă operează fără cele două reactoare va genera fluctuații foarte mari, nesustenabile. Asta presupune, fără îndoială, importuri extrem de mari, la prețuri care depășesc pragul psihologic pe care ni-l imaginăm. Cu siguranță, trebuie să repornim capacitățile convenționale de alimentare, dar, indiferent cât de optimiști vrem să fim, vom pierde foarte mult”, afirmă Silviu Gurlui, expert în Energie. „Niciun consumator casnic nu va fi afectat de închiderea Unității 2 de la Cernavodă” Pentru a detensiona situația, ministerul Energiei a anunțat că toți consumatorii casnici sunt în afara oricărui pericol și că o eventuală măsură de limitare a consumului industrial reprezintă una dintre ultimele măsuri pe lista priorităților. „Limitarea în tranşe a consumului pentru anumiţi mari consumatori industriali, în intervalul 19:00-23:00, ar putea fi aplicată doar dacă evoluţia Sistemului Electroenergetic Naţional o va impune. Consumatorii casnici nu sunt vizaţi de mecanismul de limitare a consumului”, precizează reprezentanții ministerului. Ministerul Energiei mizează și pe responsabilitatea individuală a consumatorilor Totodată, autoritățile au transmis că reducerea voluntară a consumului de energie electrică de către orice utilizator casnic sau industrial este necesară pentru evitarea unor situații suplimentare de criză. „Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional”, transmit oficialii din Energie.
De ce energia este ieftină azi, dar va fi scumpă mâine
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, analizează paradoxul generat de criza energetică anunțată oficial de Guvernul interimar la începutul lunii august. În opinia sa, nu este deloc îmbucurător faptul că prețurile Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) sunt mai mici, deoarece ele reflectă doar situația de mâine și nu anticipează riscurile următoarelor 12 luni, care vin la pachet cu contractele bilaterale mult mai mari. Loading … De ce prețurile energiei de azi sunt de trei ori mai mici față de perioade în care România nu era criză? Chisăliță afirmă că PZU nu remunerează nici „gravitatea” crizei, nici starea de alertă declarată la nivel administrativ. PZU indică doar prețul marginal la intervale de 15 minute, în funcție de ultima ofertă necesară pentru acoperirea consumului prognozat în următoarea zi. De exemplu, pe data de 30 iunie 2026, PZU ajungea la 5.321 lei/MWh, cea mai mare cifră din istoria pieței de energie în România. O lună și jumătate mai târziu, Președintele AEI nu simte o criză comercială comparabilă cu cea de la finalul lunii iunie. Dumitru Chisăliță – Raport AEI pe criza energetică „PZU arată că am evitat azi deficitul” / „Bilateralele ne arată că problema revine mâine” Președintele AEI clarifică aparentul paradox dintre prețurile mai mici de azi și estimările mult mai mari pe următoarele 12 luni. Chisăliță spune că nu este vorba de o contradicție, ci de două piețe care evaluează realități diferite. „PZU reflectă situația de mâine, după reducerea consumului și folosirea măsurilor de urgență. Contractul bilateral reflectă riscul cumulat al următoarelor 12 luni, când consumul industrial ar trebui să revină, iar măsurile de avarie nu pot fi menținute permanent”, explică Dumitru Chisăliță. Dumitru Chisăliță crede că actualele prețuri la energie nu au valori sustenabile Mai mult decât atât, bilaterele includ și orele pe care media PZU le ascunde. Dacă vorbim de o cifră medie de aproximativ 600 lei/MWh, aceasta poate fi compusă din 200-300 lei la prânz, 700-1.000 lei noaptea, 1.500-2.500 lei seara și, ocazional, intervale de peste 5.000 de lei/MWh. „Criza energetică a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, dar nu înseamnă că a fost fabricată de la zero” Chisăliță identifică trei niveluri ale crizei în care se află România. Pe de o parte, criza fizică este reală și reflectă întocmai situația prezentată: producție nucleară și hidro redusă, importuri mari și rezerve restrânse. Pe de altă parte, președintele AEI e de părere că a doua criză, cea comercială, a fost anticipată și că a treia criză, cea economică, a fost ascunsă prin reducerea consumului: fabricile și-au redus activitatea, iluminatul a fost limitat, iar consumul care ar fi împins prețul marginal la valori extreme a dispărut din piață. Facturile la curent ar putea crește cu până la 20% „Criza energetică din România a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, fără ca aceasta să însemne că a fost fabricată de la zero. Datele privind debitele Dunării, indisponibilitatea unor capacități, reducerea producției hidro, situația Paks și importurile ridicate sunt elemente fizice verificabile. Acestea nu pot fi fabricate doar printr-un comunicat guvernamental”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Valentin Stan: Bolojan cere economisire, dar Guvernul e aprins
Valentin Stan a ironizat apelul premierului Ilie Bolojan către populație, companii și instituțiile publice pentru reducerea voluntară a consumului de energie. În emisiune, analistul a pus sub semnul întrebării explicațiile oferite de premier după ce a fost întrebat de un jurnalist de ce, în timp ce cere reducerea consumului, la Guvern au rămas luminile aprinse seara. Urmăriți emisiunea pe YouTube. Loading … Valentin Stan pune sub semnul întrebării apelul lui Bolojan privind reducerea consumului Valentin Stan a comentat apelul lui Ilie Bolojan pentru reducerea consumului. El a atras atenția că, în timp ce premierul cerea economisirea energiei, luminile de la Guvern și ministere ar fi rămas aprinse. „Dacă ai făcut apel, de ce e lumina aprinsă la Guvern?” Bolojan: măsurile nu apar imediat după apel Valentin Stan a prezentat explicația lui Ilie Bolojan despre luminile aprinse. Premierul a spus că reducerea consumului nu se vede imediat, deoarece sunt necesare două-trei zile pentru organizare. Stan a ironizat explicația, considerând că stingerea unei lumini nu necesită atât de mult timp. „Marius, tu ești priceput? Tu știi să stingi lumina? Stai să-ți arăt cum se face…”, ironizează Stan Valentin Stan face legătura cu situația Dunării În emisiune s-a mai discutat și despre nivelul Dunării și apa folosită pentru răcire. Valentin Stan a subliniat ironic faptul că apa asigura funcționarea timp de 4-5 zile, în timp ce măsurile de reducere a consumului ar fi fost aplicate în doar 2-3 zile.
Eșecul PNRR: Centrale pe cărbune închise, fără gaz în loc
România și-a închis centralele pe cărbune ca jalon din PNRR, o decizie care a contribuit la actuala stare de alertă energetică. În locul lor trebuia să construiască centrale pe gaze, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Practic, am închis centralele pe cărbune înainte să realizăm înlocuitorii pe gaze, dar banii au fost cheltuiți. Documentele care arată unde au fost redirecționate sumele alocate inițial asigurării unor noi centrale în locul celor pe cărbune, considerate prea poluante. Statul și-a luat un agajament ferm în fața Comisiei Europene că va asigura noi capacități termoelectrice care să respecte normele UE. Însă, așa cum ne-a obișnuit în cazul fondurilor europene, banii s-au pierdut pe povara administrativă și birocratică a oamenilor conectați la resurse. 20 de milioane euro pentru politruci, studii de fezabilitate și birocrație Statul a cheltuit circa 20 de milioane de euro pe societăți de proiect, consilii de administrație populate cu politruci, directori, sedii, secretare, studii și hârtii care n-au produs niciun megawatt, arată un studiu al Asociației Energia Inteligentă (AEI). Loading … În prezent, confruntați cu cea mai gravă criză energetică de după 1989, decidenții cer salvarea vechilor grupuri de cărbune. Însă, așa cum arată datele oficiale, în locul tranziției energetice promise și asumate la Bruxelles, statul a construit o administrație completă și bine plătită în jurul unor centrale inexistente. PNRR a impus ca jalon asumat de Cristian Ghinea, fostul ministru al Proiectelor Europene, închiderea unităților pe cărbune. Însă nu a finanțat direct centralele pe gaze de la Turceni și Ișalnița. Ce capacități pe cărbune au fost dezafectate prin jalonul PNRR Comisia Europeană confirmă că România a raportat dezafectarea celor 1.695 MW în cadrul primei cereri de plată PNRR. Comisia Europeană – proiectele PNRR România. Minerii protestează în Piața Victoriei, 24 martie 2026. Potrivit asociației, cele 1.695 MW sunt identificate exact în documentația care a fundamentat OUG 108/2022: Turceni 3, Ișalnița 8 și 5 grupuri de la Mintia. De ce întârzie proiectele centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița România și-a asumat, în egală măsură, înlocuirea termocentralelor care aveau cărbunele ca materie primă cu unele pe gaze, de ultimă generație. Iată planul la care s-a angajat guvernul la Bruxelles: După cum se poate constata analizând tabelul de mai sus, cu puține exceoții, centralele promise nu au mai fost construite. Doar centralele de la Ișalnița și Turceni au intrat în circuitul de licitare a lucrărilor, însă se invocă permanent motive pentru a fi blocate. Situația financiară reală de la Turceni și Ișalnița Contractul de finanțare pentru Turceni a fost semnat la 17 iulie 2023, grant de aproximativ 831,4 milioane lei, reprezentând aproximativ 50% din valoarea inițială de 1,66 miliarde lei. Pentru Ișalnița, contractul a fost semnat la 23 februarie 2024, grant de 1,259 miliarde lei, față de un cost inițial eligibil de aproximativ 2,51 miliarde lei. Ișalnița Comparația esențială: ce s-a închis și ce trebuia construit Proiectul adoptat de Senat la 4 august 2026 nu nominalizează anumite centrale. Amendamentul este redactat general: nicio capacitate pe lignit sau huilă nu poate fi retrasă înainte ca înlocuitorul să fie pus efectiv în funcțiune și să asigure aceeași putere disponibilă. Totuși, efectul imediat urmărit privește în principal două grupuri ale Complexului Energetic Oltenia, Grupul 6 Rovinari si Grupul 4 Turceni (care nu mai are licenta de functionare). Fiind redactată general, legea ar putea împiedica și închiderea celorlalte capacități pe cărbune atât timp cât nu există înlocuitori funcționali. Întârzierea ne mai costă aproape 2 miliarde de lei România a legat juridic și financiar închiderea a 3.780 MW pe cărbune de perspectiva construirii unor noi capacități. Însă cele două centrale pe gaze ale CE Oltenia însumează numai 1.325 MW. Nici acestea nu au fost construite. Însă ce este nai grav, atrag atenția specialiștii: PNRR a conținut obligații ferme și termene pentru închiderea cărbunelui; Înlocuitorii pe gaze au rămas proiecte separate, dependente de Fondul pentru Modernizare, contribuțiile partenerilor și credite; Statul a semnat scoaterea din funcțiune înainte să existe contracte ferme pentru echipamentele de înlocuire; Cele două societăți de proiect au fost constituite, conducerile au funcționat și contractele de finanțare au fost semnate; Până în 2026, nici Turceni, nici Ișalnița nu intraseră efectiv în construcție; Costul cumulat a crescut de la aproximativ 4,17 miliarde lei la peste 6,4 miliarde lei; Granturile europene au rămas la valorile inițiale, astfel încât asociații trebuie să găsească încă peste 2 miliarde lei numai pentru acoperirea scumpirilor. Așadar, România a avut în PNRR bani condiționați de închiderea cărbunelui, dar nu bani PNRR pentru construirea celor două centrale înlocuitoare. A închis capacitatea printr-un mecanism obligatoriu și a lăsat înlocuirea ei într-un mecanism financiar nesigur, întârziat și subfinanțat, conchide AEI.
Bulgaria face profituri record de pe urma crizei energetice din România
Ministrul energiei de la Sofia, Iva Petrova, a precizat în cadrul emisiunii „Bună ziua, Bulgaria” că, datorită crizei energetice generate de secetă și nivelurile scăzute ale Dunării, țara sa obține venituri suplimentare de milioane de euro, relatează publicația Fakti. În prezent, Bulgaria înregistrează exporturi record de energie electrică, cu un volum istoric de până la 32.000 – 33.000 MWh pe zi, ceea ce generează venituri suplimentare de milioane de euro. Loading … Iva Petrova, ministrul Energiei din Bulgaria Nivelul extrem de scăzut al apei pe Dunăre a redus drastic producția de energie din România, unde centrala nucleară de la Cernavodă este parțial afectată. În aceste condiții, pe timpul zilei, când cererea de energie la noi în țară este mică, se realizează un transfer masiv de curent electric către Bulgaria, acolo unde este stocat în baterii. Diferențele majore dintre profitul bulgarilor și pierderile masive ale României constau în viziunea pe termen lung a acestora privind infrastructura. Bulgaria a alocat circa 600 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția de baterii de stocare a energiei. În aceste condiții, vecinii noștri de la sud au devenit un pilon de stabilitate care poate să „salveze” regiunea de la un colaps energetic, dar profită din plin din punct de vedere financiar de vulnerabilitățile statelor din regiune. Mecanismul prin care Bulgaria cumpără energie ieftină din România și o vinde scump seara către noi se bazează pe o strategie de arbitraj comercial. În perioada prânzului, panourile fotovoltaice și prosumatorii din România generează o cantitate uriașă de energie electrică și, deoarece consumul național este relativ redus în această perioadă, oferta depășește masiv cererea. Prin urmare, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) scade drastic, ajungând uneori și la 0 euro. Pentru că România nu are unde să stocheze acest surplus de energie de la amiază, acesta merge spre Bulgaria deoarece piețele sunt interconectate prin mecanismul de cuplare european, acolo unde traderii bulgari, precum cei care operează proiecte de baterii în Lovech, stochează această energie la prețuri derizorii sau uneori chiar pe gratis. Bulgarii, în loc să consume imediat această energie importată din România, o direcționează către sistemele sale masive de stocare a energiei. Unele raportări arată că dețin baterii care pot cumula și până la 6 GW de energie electrică. În aceste condiții, seara, când România intră în deficit de energie iar consumul din țară explodează, bulgarii deschid robinetul. Pentru că România nu mai produce destul și nu are energie stocată, prețul pe piață crește fulminant din cauza cererii foarte mari. Potrivit unei analize realizate de Gândul, de când România a intrat în criza energetică, țara noastră a exportat energie la prețuri de 2 lei MWh pe timpul zilei și a cumpărat-o înapoi seara cu prețuri de până la 1.100 de lei MWh. Paradoxal, ne răscumpărăm propria energie electrică pe care o producem ziua. Toate aceste venituri provin din oportunismul Bulgariei pentru că au avut viziunea de a investi în baterii de stocare pe care România nu le are. Compania Advance Green Energy AD este unul din marii câștigători din aceste tranzacții cu energie, fiind unul dintre pilonii principali ai industriei energetice din Bulgaria. Compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev a lansat în mai 2025 proiectul record de la Lovech, cu o instalație de tip BESS (baterii) operată în Parcul Industrial „Balkan” și finanțată parțial prin PNRR. Are o capacitate masivă de 124,1 MW / 496,4 MWh și este cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană. Bulgaria a devenit oficial piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din Uniunea Europeană. La începutul lui 2025 țara avea doar în jur de 200 MWh capacitate în baterii, dar investițiile masive private și schemele de finanțare din PNRR au catapultat vecinii de la sud de Dunăre pe locul 3 în UE ca volum total instalat.
PSD îl ironizează pe Bolojan pe tema termocentralelor
PSD îl ironizează pe premierul demis, Ilie Bolojan, într-o postare pe rețelele sociale, în care sugerează că acesta nu vrea să meargă la Bruxelles ca să negocieze deschiderea termocentralelor deoarece „a dat afară translatorii”. Mesajul vine în contextul disputei dintre social-democrați și șeful Executivului privind viitorul centralelor pe cărbune și al crizei energetice. În postarea publicată pe Facebook, social-democrații pornesc de la întrebarea „De ce nu merge Bolojan la Bruxelles să negocieze deschiderea termocentralelor?” și susțin că premierul demis ratează negocieri importante din cauza unor decizii administrative. PSD subliniază că aceste decizii nu mai au legătură cu eficiența statului, ci cu incompetența. Loading … „O întrebare care rămâne fără un răspuns clar: de ce nu merge Bolojan la Bruxelles să negocieze deschiderea termocentralelor? Când ajungi să ratezi negocieri importante din cauza unor decizii administrative, nu mai vorbim despre eficiență, ci despre incompetență”, a scris PSD Alba pe Facebook. PSD: „Reformele nu pot însemna doar presiune pusă pe umerii oamenilor” În continuarea mesajului, PSD extinde criticile dincolo de negocierile cu termocentralele și susține că reformele promovate de Guvernul Bolojan nu trebuie să pună presiune pe umerii românilor. Social-democrații susțin că Guvernul are obligația să protejeze interesele naționale, locurile de muncă și siguranța comunităților. „Românii au nevoie de decizii responsabile, de dialog și de apărarea intereselor naționale. Energia, locurile de muncă și siguranța comunităților nu ar trebui tratate cu indiferență. Reformele nu pot însemna doar presiune pusă pe umerii oamenilor. Este nevoie de soluții care să țină cont de cei care muncesc, de familii și de viitorul țării.” Grindeanu i-a cerut lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat luni, 3 august, că parlamentarii formaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. Totodată, acesta i-a cerut public premierului demis, Ilie Bolojan, să meargă la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune. „Îi cer public prim-ministrului demis Ilie Bolojan să meargă urgent la Bruxelles și să negocieze amânarea termenului de 31 august pentru oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune”, a spus Sorin Grindeanu.
Aproape 9.000 de români au răspuns la întrebarea Gândul
În ciuda apelurilor lansate de premierul demis, Ilie Bolojan, și vicepremierul demis, Oana Gheorghiu, pentru reducerea voluntară a consumului de energie, pe fondul crizei din sistemul energetic, rezultatele unui nou sondaj lansat de Gândul arată că majoritatea românilor nu și-a schimbat obiceiurile de consum. Aproape 9.000 de oameni au răspuns la întrebare, iar 59% au declarat că nu și-au redus voluntar consumul de curent electric. Loading … Sondajul publicat pe site-ul ziarului a suscitat un interes ridicat. Aproape 9.000 de români au votat una dintre opțiuni. Vă invităm să vedeți mai jos rezultatele. Mai mult de jumătate dintre români nu au redus voluntar consumul de energie Rezultatul sondajului arată că majoritatea participanților nu și-a redus voluntar consumul de curent electric, în contextul crizei energetice și al apelurilor disperate ale premierului și vicepremierului demiși. Potrivit rezultatelor, 59% dintre respondenți, adică 5.164 de cititori, au răspuns „Nu” la întrebarea lansată de Gândul. Ce au răspuns ceilalți cititori la sondajul lansat de Gândul De cealaltă parte, 38% dintre votanți, respectiv 3.304 persoane, au declarat că au redus voluntar consumul de curent electric. Alți 295 de cititori, adică 3% din totalul voturilor, au ales varianta „Nu știu/Nu răspund”. Sondajul Gândul a înregistrat un total de 8.763 de voturi. Bolojan a făcut mai multe apeluri către cetățeni, în contextul crizei energetice Pe 29 iulie, premierul Ilie Bolojan a făcut primul apel public către consumatori să reducă voluntar consumul de energie electrică, în special în orele de seară, pe fondul deciziei referitoare la oprirea Unităţii 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. „Fac un apel către cetățeni, în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânșii în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți pentru a asigura energia electrică către populație”, a transmis Ilie Bolojan la sfârșitul lunii iulie. Pe 3 august premierul a reluat apelul la reducerea voluntară a consumului şi a spus că „două companii importante, mari consumatori, Dacia şi Ford, sunt cu producţia oprită până pe data de 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 MW”. Ulterior, premierul demis a revenit cu un nou apel, joi 6 august, într-o postare pe rețelele sociale. Acesta a anunțat că Executivul a aprobat hotărârea privind planurile de pregătire pentru riscuri în sectorul energetic și că pregătește măsuri care permit limitarea consumului de energie pentru anumite categorii de consumatori industriali, dacă situația o va impune. În finalul mesajului, Bolojan le-a mulțumit românilor, companiilor și autorităților locale care au redus voluntar consumul de energie în ultimele zile și a lansat un nou apel la reducerea consumului. „Acest efort a contribuit la echilibrarea sistemului și rămâne foarte important în perioada următoare. De aceea, fac în continuare apel la reducerea consumului, în special între orele 19:00 și 23:00, când cererea de energie este cea mai mare”, a transmis acesta joi seară. Oana Gheorghiu a continuat demersul lui Bolojan Vicepremierul demis Oana Gheorghiu a continuat apelurile disperate ale lui Bolojan pentru reducerea voluntară a consumului de energie și le-a cerut românilor să amâne pentru câteva ore pornirea mașinilor de spălat, a uscătoarelor și a altor aparate cu consum ridicat de energie. Aceasta a transmis că o reducere de aproximativ 400 MW poate fi obținută prin cumularea unor gesturi individuale aparent nesemnificative și i-a îndemnat pe consumatorii casnici să amâne pentru câteva ore folosirea aparatelor electrocasnice cu consum mare. „Realizările mari înseamnă uneori o mulțime de gesturi mici aduse împreună. România a ajuns aseară, la ora de vârf, la un consum de aproximativ 7.700 MW. Putem coborî în această seară la 7.300 MW? Dacă fiecare dintre noi amână pentru câteva ore pornirea mașinii de spălat, a uscătorului sau a altor consumatori mari de energie, diferența va fi semnificativă”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.
Cum se va desfășura un festival muzical cu lumini în Ungaria fără a depinde de rețeaua publică, în ciuda crizei energetice
Muzica va fi dată la volum maxim și atmosfera se anunță la fel de electrizantă la festivalul Sziget de la Budapesta din acest an. Pe fondul crizei energetice cauzată de scăderea debitului Dunării, centrala nucleară Paks s-ar putea închide. Aeroportul din Budapesta implementează măsuri pentru economisire în contextul crizei energetice. Loading … Deși urmează zile critice, ungurii se vor distra la festival Guvernul condus de premierul Peter Magyar îndeamnă deja marile companii și consumatorii de rând să economisească după ce a anunțat că vor urma cinci zile „critice”. Pe de altă parte, organizatorii festivalului anual Sziget din Budapesta vor putea desfășura concertele muzicale în regim normal, grație generatoarelor electrice de urgență. „Festivalul nu depinde de rețeaua publică ungară și nu va pune presiune pe rețeaua electrică maghiară și nici nu va pune în pericol alimentarea națională cu eenrgie electrică”, au spus organizatorii. „În caz de urgență, energia necesară pentru eveniment este generată în întregime de propriul nostru sistem. Atât siguranța vizitatorilor noștri, cât și desfășurarea neîntreruptă a întregului program sunt garantate în orice moment”, au adăugat organizatorii festivalului. Tehnologia LED și generatoarele electrice fac organizarea festivalului posibilă în contextul celei mai grave crize energetice de după 1989 Marele eveniment muzical va avea loc între 11 și 15 august 2026, cu o infrastructură robustă bazată pe generatoare. În plus, consumul de energie a fost redus de la an la an după inovațiile tehnice din ultimii ani, în special tehnologia de luminare LED. Festivalul va dispune și de o aprovizionare cu apă independentă. Nici apa nu va fi irosită Nici măcar apa folosită pentru a curăța praful de pe poteci nu va fi irosită. Se va infiltra în stratul de pietriș natural al insulei Hajogyari pentru a se duce înapoi în fluviul Dunării. „În mai multe locuri vor fi stații de apă gratuită pentru a încuraja vizitatorii să folosească sticle reutilizabile, pentru a reduce deșeurile din plastic”, au spus organizatorii pe pagina lor oficială de Facebook, citează Hungary Today. În cazul unei pene de curent la nivel național sau al unei restricții, terenul festivalului care se va desfășura pe insula Hajogyari din Budapesta va fi complet deconectat de la rețeaua centrală, în caz că este necesar. Sursa Foto: Sziget Festival, Facebook