Etichetă: criza energetica

Călin Georgescu: Criza energetică va mătura Uniunea Europeană

Invitat miercuri seara la Metropola TV, fostul candidat la prezidențiale a afirmat că actuala criză energetică, generată de situația din Orientul Mijlociu, va avea un impact major asupra Uniunii Europene. El spune că blocul comunitar nu va fi capabil să gestioneze efectele acestei crize. „Uniunea Europeană a făcut foarte multe greșeli. Criza energetică va mătura Uniunea Europeană. 100% va fi foamete de alimente și foamete de energie. Nu este capabilă să mai gestioneze situația. Pentru că Europa astăzi este într-o stare foarte jalnică. Este la pământ”, a afirmat Călin Georgescu la Metropola TV.  Afirmațiile sale vin în contextul în care situația din Orientul Mijlociu a generat o criză a petrolului. Prețul barilului de petrol a înregistrat creșteri semnificative de la atacurile lansate de SUA și Israel împotriva Iranului, iar în ultimele zile s-a situat frecvent peste pragul de 100 de dolari barilul. În aceste condiții, unele țări din UE au adoptat unele măsuri pentru a atenua impactul generat de criza petrolului. Și România vrea să ia măsuri în privința prețurilor la carburanți. La începutul săptămânii, Ministerul Energiei a propus declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și limitarea adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic care produce, importă, distribuie și/sau comercializează astfel de produse. Marți după-amiază, Guvernul trebuia să adopte ordonanța într-o ședință extraordinară, însă aceasta a fost amânată după ce Consiliul Economic și Social a întârziat avizarea proiectului. Miercuri, Consiliul Economic și Social a avizat negativ ordonanța Guvernului privind prețurile la carburanți. Ordonanţa de urgenţă va fi adoptată în şedinţa ordinară de joi a Guvernului.

Din cauza războiului din Golf, criza energetică ar putea dura 5 ani. Șoferii afectați de scumpiri nu pot decât să facă haz de necaz prin meme-uri

Compania QatarEnergy a declarat stare de „forță majoră” pentru unele dintre contractele sale pe termen lung de aprovizionare cu gaz natural lichefiat. Contractele vizează clienți precum Belgia, China, Italia și Coreea de Sud.  În timp ce unele țări se pregătesc pentru plafonarea prețurilor la benzină și motorină, potrivit unei clauze din contractele încheiate de către QatarEnergy, părțile vor fi scutite de obligații din cauza unor evenimente imprevizibile. Companiile petroliere din Bahrain și Kuweit au invocat la rândul lor „forță majoră”, ca urmare a perturbării producției și tranzitului petrolier după atacurile Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz. Pagube devastatoare. QatarEnergy anunță cât vor dura și vor costa reparațiile de după război Piețele globale de energie au fost devastate după ce Iranul a lovit infrastructura energetică a țărilor arabe din Golf și chiar o centrală nucleară din Israel.  Săptămâna trecută, directorul executi al QatarEneregy, Saad al-Kaabi, a a anunțat că instalația de gaz din Ras Laffan a fost distrusă în proporție de 17%, cauzând pagube anuale de 20 miliarde de dolari, pierderi care ar putea periclita consumul de carburanți din țări din Asia și Europa pentru mulți ani, potrivit Yahoo Finance. Reparațiile vor opri producția de 12,8 de milioane de tone pe an de gaz natural lichefiat, de la 3 la 5 ani. Qatar și alte țări din Golf au condamnat atacurile iraniene din regiune, acuzându-l de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU.  Regimul islamist de la Teheran susține că a atacat doar bazele militare ale SUA staționate în țările arabe din Golf. Șoferii nu pot decât să facă haz de necaz. Vor fi constrânși  să folosească mai rar mașinile Ca urmare a scumpirilor la benzină și motorină de după închiderea Strâmtorii Ormuz, mulți internauți, care s-au văzut nevoiți să-și lase mașinile în parcare și să se deplaseze cu transportul public în comun, n-au putut decât să facă haz de necaz prin meme-uri postate pe internet. Unele țări deja au anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină, însă pentru termen limitat. Anii următori se anunță a fi dificili din cauza penuriei de petrol și gaz natural lichefiat. Unii internauți au propus pe X mai multe mijloace „îndrăznețe” pentru reluarea tranzitului petrolier în regiunea Golfului Persic. Metode hazlii pentru reluarea tranzitului petrolier Transportarea petrolului cu camioane în stilul filmului „Mad Max Fury Road” de la punctul de îmbarcare la punctul de debarcare situat cât mai departe de Strâmtoarea Ormuz, însă ar presupune un drum de-a lungul Emiratelor Arabe Unite și Omanului; Al internaut a sugerat că lumea nu are nevoie de Strâmtoarea Ormuz, ci doar de vapoare cu baloane zburătoare; Vaporul cu roți gigantice de camion; O referință de tip „Easter Egg” la jocurile Portal; Revenirea la metodele vechi: cămilele; Unii insistă pe ideea cu vapoarele cu baloane cu heliu; Un internaut a sugerat că tot țițeiul extras ar trebui aruncat în ocean, iar vasele de pe coasta Omanului ar urma să-l colecteze dacă curenții oceanici sunt în direcția estică. AI spune că ar trebui construit o conductă prin care să fie reluat tranzitul petrolier; Cămile, din nou? Există și varianta ca brigăzi de muncitori să transporte găleți cu petrol dacă nu sunt destule cămile disponibile; Viermii de nisip din „Dune” – este sugestia cea mai SF propusă de către un  internaut de pe X. Sursa Foto: X Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

Viktor Orban: Ungaria nu va deveni colonie ucraineană. Europa nu poate depăși criza petrolului fără petrolul rusesc ieftin

Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană și Ucraina pentru complot împotriva Ungariei. Premierul de la Budapesta susține că Bruxelles și Kiev blochează blochează tranzitul petrolier rusesc prin conducta Drujba din Ucraina.  Atacurile premierului maghiar vin după ce președintele american Donald Trump a decis să ridice temporar sancțiunile impuse din octombrie asupra petrolului rusesc. Pe fondul creșterii prețurilor la petrol  după ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz, Viktor Orban a propus o soluție. Premierul consideră că numai „petrolul rusesc ieftin” poate opri criza energetică globală. „Ungaria nu a deveni o colonie ucraineană. Zelenski nu comandă aici!”, a spus premierul într-o postare de pe Facebook. „Astăzi este a 19-a zi de blocadă petrolieră ucraineană. Președintele Zelenski continuă să închidă conducta de petrol, chiar dacă știe că este vitală pentru Ungaria și Slovacia. Experții noștri sunt la Kiev de zile întregi, dar încă nu au oie să acceseze conducta. Aceasta este echivalentă cu o recunoaștere. Lumea și Europa nu pot depăși criza petrolului fără ajutorul petrolului rusesc ieftin. Americanii au luat deja măsuri și au început să ridice sancțiunile. Dar presiunea de la Bruxelles încă nu s-a diminuat. Comisia și cancelarul german mențin sancțiunile impuse petrolului rusesc. Consecințele se văd și aici: în Austria, benzina costă 700 de forinți, în Germania 800, iar în Olanda aproape 1.000 de fornți pe litru. Aici, în Ungaria, garantăm siguranța familiilor, antreprenorilor și fermierilor cu prețuri protejate. Ne reaprovizionăm constant rezervele strategice, așa că nu există și nu va exista nicio problemă de aprovizionare la sonde”, a spus premierul. Premierul Ungariei a anunțat organizarea „Marșului pentru Pace” duminică, pe 15 martie 2026. „Îi rog pe toți să ni se alăture. Haideți să im împreună împotriva șantajului ucrainean. Ungaria nu va deveni colonie ucraineană, Zelenski nu comandă aici”, a spus premierul.

Agenția Internațională pentru Energie scoate 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență pentru a preveni criza energetică globală

Agenția Internațională pentru Energie, o organizație interguvernamentală autonomă cu sediul de la Paris, a fost de acord să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență de petrol pentru a preveni declanșarea crizei energetice globale de după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Este cea mai mare cantitate eliberată de petrol din istoria agenției, potrivit comunicatului oficial. „Conflictul din Orientul Mijlociu are un impact semnificativ asupra piețelor de petrol și gaz la nivel global, cu implicații majore asupra securității energetice, pentru accesibilitatea energetică și economiei globale.  Pentru petrol, Strâmtoarea Ormuz asigură tranzitul global a 15 milioane de barili de țiței  și alți 5 milioane de barili de produse pe bază de petrol. Asta presupune 25% din comerțul petrolier pe cale maritimă. Și acum, fluxul de petrol, gaz și alte produse s-a oprit. Fără rute suficiente pentru piață și fără stocuri valabile, producătorii din Orientul Mijlociu își reduc producția și am văzut atacuri și distrugeri asupra infrastructurii energetice. Operațiunile de rafinare s-au oprit, cu efecte majore asupra combustibilului pentru avioane și aprovizionarea cu gaz în particular. Situația piețelor de gaz este provocatoare.”a declarat Fatih Birol, directorul IEA. IEA recurge la rezervele petrolieră de urgență pentru a șașea oară Eliberarea rezervelor de petrol ar trebui să aibă loc într-un interal de timp adecvat circumstanțelor fiecărei țări membre. Până acum, cea mai mare eliberare colectivă de stocuri de urgență de către țările membre IEA a fost de 182,7 de milioane de barili, în urma invaziei ruse a Ucrainei. „Am mai făcut asta de cinci ori, pe durata Războiului din Golf, pe durata Uraganului Katrina, pe durata Războiului civil din Libia și de două ori în lunile care au urmat Invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Și de la începerea conflictului (din Iran) de acum 10 zile, am purtat dialog constant cu miniștrii din toate guvernele țărilor membre IEA și cu producătorii cheie de petrol și gaz precum Arabia Saudită, Brazilia și Azerbaidjan (…). Am fost invitat de președinția Franței  și de către miniștrii energiei și finanțelor din G7 să discutăm săptămâna aceasta despre situația pieței de emnergie. Vreau să-i mulțumesc președintelui Macron. Dragi colegi, ca urmare a discuțiilor cu membrii IEA, anunț că am decis să lansez cele mai mari rezerve petroliere de urgență din istoria IEA. Țările IEA vor furniza 400 de milioane de barili de petrol”, a declarat directorul agenției. Despre IEA IEA a fost înființată în 1974,  în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) , pentru a răspunde la întreruperile fizice ale aprovizionării globale cu petrol după criza petrolieră declanșată în 1973 de Răzbiiul de Yom Kippur. Printre membrii IEA se numără țările membre G7 și 21 de țări membre UE. De când Iranul a blocat traficul naval din Strâmtoarea Ormuz, ca ripostă la atacurile SUA de pe 28 februarie, prețurile la petrol au crescut la nivel global, iar producția a fost redusă drastic în multe țări din regiunea Golfului Persic, inclusiv în Emiratele Arabe Unit,e Kuweit și Qatar. De asemenea, unele instalații petroliere au fost avariate în urma atacurilor balistice iranieme. Sursa Foto/Video: IEA Autorul recomandă: Trump amenință: Vor fi consecințe nemaivăzute dacă Iranul nu deminează Strâmtoarea Ormuz. „Am distrus 10 nave care «plantează» mine”

Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în hub regional, dar țara nu este nici măcar indep

Piețele energetice globale sunt zguduite de un nou val de tensiuni, după ce prețul petrolului depășise pragul 100 de dolari pe baril, luni, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ulterior, după declarațiile președintelui american Donald Trump și după deschiderea strâmtorii Ormuz, piețele s-au mai liniștit și prețul petrolului a scăzut spre 80 de dolari pe baril, dar rămân în continuare sus față de nivelul de dinainte să escaladeze războiul din Iran. Întrebarea este cât de echipată este economia României pentru șocul energectic global, în condițiile în care despre România se vorbește de ani de zile că ar avea potențial să devină un „hub regional” de energie. Dar investițiile întârzie să apară și România nu numai că nu este „un hub regional”, dar nici măcar independentă energetic. Criza energetică începe să se resimtă în întreaga economie, iar efectele perturbării transportului prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii, accentuează sentimentul de nesiguranță. Într-un context în care criza energetică bate la ușă, România riscă din nou să fie prinsă pe picior greșit, mai ales că proiectele energetice importante sunt întârziate, blocate sau inexistente. Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să producă efecte imediate. Mai mulți jucători importanți din regiune precum Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite au suspendat sau redus producția din cauza dificultăților de export provocate de blocajele Strâmtorii Ormuz. În Irak, de exemplu, producția a fost redusă cu peste două treimi deoarece rezervoarele de stocare s-au umplut. România consumă anual aproximativ 10–11 miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar o mare parte din acest necesar este acoperit din producția internă. Cu toate acestea, sectorul gazelor naturale nu este lipsit de probleme deoarece exploatarea zăcământului offshore Neptun Deep nu a început încă, deși proiectul este considerat strategic pentru securitatea energetică a României. În plus, producția realizată de compania Black Sea Oil & Gas ar fi exportată în mare parte către Bulgaria, în baza unui contract pe termen lung cu Engie. De asemenea, lucrările de exploatare pentru zăcământul de la Caragele, unul dintre cele mai mari descoperite pe uscat în ultimii ani, nu au început. Capacitățile de producție nu au fost extinse sau modernizate la timp La capitolul energie electrică, vulnerabilitățile sistemului sunt evidente. Capacitățile de producție existente nu au fost extinse sau modernizate la timp, iar multe dintre proiectele strategice întârzie de ani de zile. Centralele de la Turceni și Ișalnița nu au constructor desemnat, deși proiectele sunt întârziate de aproximativ 5 ani. Mai mult decât atât, la finalul lunii august, urmează să fie închise carierele de lignit și grupurile energetice pe bază de lignit ale Complexului Energetic Oltenia, ceea ce va elimina o parte importantă din capacitatea actuală de producție națională. Centrala Nucleară Cernavodă În plus, alte investiții majore, precum termocentrala de la Iernut, se confruntă cu decalaje și mai mari. Aceasta este întârziată cu aproximativ 7 ani, iar proiectul de la Mintia nu a finalizat nici măcar primul grup energetic, deși turbina a fost deja adusă. Situația este complicată și pentru reactorul 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă. În 2027, reactorul va intra în lucrări de retehnologizare, ceea ce va scoate temporar din sistem aproximativ 740 MW de capacitate de producție. De asemenea, două hidrocentrale, situate pe râul Jiu și râul Mureș, se află în stadii de finalizare de peste 90%, dar nu au fost puse în funcțiune. De altfel, România continuă să importe energie, peste 2.500 MW în momentele critice, din cauza lipsei capacităților de producție și stocare care să acopere consumul de seară. Avem eoliene dar nu știm să le folosim Deși România are potențialul necesar pentru dezvoltarea proiectelor eoliene, strategia națională aproape inexistentă o determină să fie complet expusă în fața unei eventuale crize energetice. Investițiile în producția verde au demarat în forță în 2012, după ce statul a decis să contribuie cu subvenții la dezvoltarea sectorului, în special în zona Dobrogei, dar au ajuns să producă doar 13% din totalul producției interne de energie electrică a României. În contrast, în Spania, energia eoliană a asigurat aproximativ 24% din totalul producției naționale de electricitate. De altfel, primele parcuri eoliene și fotovoltaice care au apărut în România au fost în Dobrogea. În plus, Dobrogea este și cea mai bună regiune din țară pentru producția de energie eoliană, iar Brăila, Constanța, Galați, Ialomița și Tulcea sunt județele care completează lista celor mai bune locații pentru dezvoltarea sectorului. România nu are capacități suficiente pentru stocarea energiei Pentru România, parcurile fotovoltaice și eolienele s-ar traduce în gigawați care ar da țării un plus de securitate energetică, ar scădea prețul energiei și ar apropia-o de ținta de energie verde pe care și-a asumat-o față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Dar ce le ține în loc? Capacitatea limitată de stocare a României. Deși există zeci de proiecte de acest fel, care au toate aprobările necesare pentru a fi construite în România, nu avem posibilitatea să integrăm energia în Sistemul Energetic Național. Acest lucru se face, în cazul marilor producători, doar prin Transelectrica, compania care administrează rețeaua de transport a energiei electrice. În multe zone din țără infrastructura nu este suficientă pentru preluarea unor cantități mari de energie, mai ales dacă nu există investiții suplimentare în linii de transport și stații electrice. Rafinăriile sunt parțial închise și suntem dependenți de importuri Tensiunile din Orientul Mijlociu pun România într-o situație de vulnerabilitate și când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși suntem producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capaciății interne de rafinare a petrolului. Două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil sunt indisponibile în prezent. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. În acest context, cea mai grea situație de care s-ar putea lovi România ar fi în cazul motorinei. Țara noastră, la fel ca majoritatea statelor europene, depinde în mare măsură de importuri pentru acest

Motorina s-a scumpit mai mult decât ar justifica criza din Iran

Așa cum a anticipat Gândul, care a scris încă de luni că prețul combustibilului va exploda, benzinarii au profitat de embargoul petrolier pus de Iran prin închiderea strâmtorii Ormuz și au umflat imediat prețurile la pompă. Însă, arată un studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă, prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul prețului corect de piață, în condițiile în care țara noastră este al doilea producător european de țiței.  Deși diferența nu este una dramatică — aproximativ 10 bani pe litru—, într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent minoră capătă sens. Ea prefigurează scumpiri în lanț, așa cum s-a întâmplat și la declanșarea războiului din Ucraina, când în doar o lună de la invazia armatei ruse în țara vecină, prețurile la pompă au explodat, deși România nu era implicată în conflict. România are una dintre cele mai bune infrastucturi petroliere din Europa de Est, deci scumpirea nu se justifică România este al doilea producător de țiței din Europa, căci are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală și de Est, are rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră și un sistem logistic de conducte apt să conecteze porturile cu rafinăriile și depozitele interne. Rafinăria Astra din Ploiești / Sursă FOTO: captură Digi 24 În mod logic, o structură de o asemenea anvergură ar fi de așteptat să stabilizeze prețurile carburanților și să atenueze fluctuațiile pieței internaționale. În cadrul studiului semnat de Asociația Energia Inteligentă – Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor și prețului la pompă în România – reiese, prin analiza fluxurilor de aprovizionare și a evoluției costurilor petrolului din ultimele 90 de zile, că prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul prețului corect de piață. Diferența nu este una dramatică — aproximativ 10 bani pe litru — dar într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent minoră devine relevantă. Cum funcționează sistemul petrolier românesc Potrivit datelor asociației, care apără drepturile consumatorilor români de energie, aprovizionarea cu țiței și produse petroliere din România este structurată pe 3 niveluri principale: fluxul curent de aprovizionare (producție internă și importuri) stocurile comerciale ale companiilor stocurile strategice obligatorii ale statului. Este un model identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, fiind special conceput pentru a asigura securitatea energetică. Trebuie reținut că rafinăriile românești procesează materia primă din producția internă și din importuri maritime sau regionale. Țara noastră importă o mare parte din țițeiul pe care îl procesează Consumul anual de țiței al României este de aproximativ 10 milioane de tone. Producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri . Principalele surse de import sunt: Kazahstan Azerbaidjan Irak Motorina este principalul carburant al economiei românești. Consumul anual este de aproximativ 6,6 milioane de tone, o parte importantă fiind acoperită din importuri directe sau din țiței importat și rafinat local. Infrastructura de rafinare România dispune în prezent de 3 rafinării majore: Petromidia (Rompetrol) – aproximativ 4,8 milioane tone/an Petrobrazi (OMV Petrom) – aproximativ 4,5 milioane tone/an Petrotel (Lukoil) – aproximativ 2,7 milioane tone/an Capacitatea totală de rafinare este de aproximativ 12 milioane de tone anual, suficientă pentru a acoperi o mare parte din consumul intern și pentru exporturi regionale. Piața funcționează cu mai multe niveluri de stocuri. Stocurile comerciale de produse petroliere acoperă în mod normal aproximativ 20–45 de zile de consum. În paralel, România menține stocuri strategice obligatorii conform legislației UE, care trebuie să acopere cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern. În practică, nivelul este de aproximativ 90 de zile de consum . Așadar, sistemul petrolier românesc ar putea acoperi teoretic 110–130 de zile de consum în cazul unei crize majore. Capacitatea totală estimată de stocare pentru țiței și produse petroliere în România este aproximativ 3,3 milioane de tone (aproape jumătate din consumul unui an întreg al României). Fluxurile reale din ultimele luni nu justifică scumpirea de azi Simularea fluxurilor de aprovizionare pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026 indică o piață stabilă. Stocul comercial de motorină este estimat la aproximativ 450 mii tone, echivalentul a aproximativ 25–27 de zile de consum în sezonul de iarnă. În fiecare lună, intrările de motorină — producția internă și importurile — sunt aproape identice cu ieșirile reprezentate de consumul intern și exporturi, ceea ce menține stocurile constante. În paralel, rafinăriile procesează lunar aproximativ 900–950 mii tone de țiței, menținând un stoc de aproximativ 900 mii tone, echivalentul a aproximativ 30 de zile de funcționare. Petrolul s-a scumpit în ultimele luni, dar nu suficient cât să explice prețul de astăzi de la pompă pentru motorină, conchide studiul. „Conform calculelor AEI, preţul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026. Pe baza fluxurilor logistice şi a costurilor materiei prime achiziţionate, analiza indică faptul că preţul corect al motorinei nu ar trebui să depăşească aproximativ 8,35 lei/l, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei/l. Cu toate acestea, conform datelor publicate de platforma PecoOnline, în data de 5 martie 2026, preţul mediu al motorinei în România era de 8,45 lei/l . Diferenţa este de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor”, spune Dumitru Chisăliţă, președintele AEI. Umflarea prețului se răsfrânge asupra economiei Potrivit acestuia, la un consum anual de aproximativ 6,6 milioane de tone de motorină, o diferenţă de doar 10 bani pe litru poate însemna sute de milioane de lei anual. Această sumă este plătită indirectă de transportatori, agricultori, industrie şi consumatori. „Din cei 10 bani, estimăm că 3,5 bani merg la bugetul de stat şi 6,5 bani merg la companii. Dar de la începutul anului până în prezent statul din creşterea preţului la produsele petroliere, prin TVA câştigă suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut. Într-o piaţă funcţională, variaţiile de preţ sunt normale. Dar atunci când acestea

De ce plătesc românii cea mai scumpă energie electrică din Europa?

Confruntați cu facturi tot mai usturătoare la energie electrică – mai ales după eliminarea, din 1 iulie 2025, a plafonării oferite de stat -, mulți români se întreabă de ce avem cel mai scump curent din Europa, în condițiile în care țara noastră este producător de gaze și energie electrică. Unele cauze sunt evidente: nu avem capacități de stocare, ca restul europenilor, și dăm în rețea când avem surplus. În schimb, când avem consum mare, cumpărăm la preț exagerat. Alte motive țin de politica fiscală a Guvernului, începând cu TVA-ul mărit de pachetele Bolojan în vara trecută și terminând cu diferite taxe ascunse în facturi. O contribuție o are și contextul energetic internațional, care afectează prețul de tranzacționare a energiei, dar și lăcomia furnizorilor. Gândul a stat de vorbă cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru a afla ce pot face românii, pe cât posibil, pentru a nu mai fi ruinați de plata facturilor la lumină. România, campioana UE la distrugerea resursei energetice clasice În primul rând, trebuie observat că, în ultimii 10 ani, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, care au făcut noi investiții în producția proprie, România a pierdut peste 20% din capacitatea sa de producție și și-a redus cu 56% capacitatea de producție de energie de bandă. În consecință, importăm peste 20% din energie la costuri foarte mari. România este campioana politicii energetice a Uniunii Europene, închizându-și integral termocentralele și unitățile pe cărbune, cele care susțineau inclusiv producția de energie electrică. În timp ce, în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut fără ezitare la închiderea pe bandă rulantă de unități de producție, mai ales termocentrale și mine pe cărbune. Mai mult, țara noastră nu a făcut suficiente investiții care să suplinească acest deficit. În orice caz, noile unități inaugurate nu le-au compensat integral pe cele desființate. Deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma creșterii TVA și a prețului la energie, aceste câștiguri nu s-au regăsit în facturile clienților. Pe lângă trecerea la euro, Bulgaria ne ia fața și cu cea mai ieftină energie electrică din Europa În context trebuie amintit și exemplul Bulgariei, țară care, deși nu este atât de prosperă economic ca România, se laudă în prezent cu cea mai ieftină energie electrică. După ce ne-a luat-o înainte la moneda euro, aderând la moneda unică de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria ne dă lecții și în materie de energie, căci oferă cel mai scăzut preț din Europa (detalii AICI). Țara de la sud de Dunăre este un bun exemplu despre modul cum poate fi administrat sistemul energetic – prețuri mici, capacități de producție/stocare. Noi doar ne lăudăm cu proiecte pe hârtie, susține Asociația Energia Inteligentă (AEI). Din iulie 2025, România a intrat într-o piață de energie reliberalizată, însă schimbarea a fost făcută brusc și comunicată insuficient. Astfel, după ani de plafonări și intervenții, statul a retras protecția, fără să ofere cetățenilor instrumente de tranziție. AEI afirmă că rezultatul a fost o creștere medie a prețului la electricitate de peste 60% în câteva luni, fără să existe o reformă reală. O anomalie păguboasă – ziua avem surplus pe care îl dăm gratis, seara importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă În opinia ministrului de resort, Bogdan Ivan, prețurile exagerate pe care le achită românii au legătură cu o situație care îngreunează piața: România are surplus de energie pe timpul zilei, pe care o dă practic în rețea. Seara, importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă. Bogdan Ivan, ministrul Energiei La scurtă vreme după preluarea mandatului său, ministrul Bogdan Ivan a anunțat următoarele măsuri: Schimbarea legii 23 – simplificarea procedurilor pentru instalarea capacităților de stocare (baterii) Deschiderea termocentralelor de la Mintia și Iernut Proiecte de interconectare electrică cu țările vecine Accent pe noi investiții. ”Este necesar să demarăm investiții puternice în rețele. Să diversificăm resursele, nu doar în zona regenerabilelor”, declara ministrul. Atragerea de fonduri UE pentru a finanța energia nucleară. România produce mult atunci când nu există cerere. Nu avem suficiente capacități de stocare Dumitru Chisăliță a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, cumulul de factori care au ca efect facturile uriașe la energie electrică. În opinia sa, prețul mare are legătură directă cu cotația mare a PZU (n.r. – prețul mediu al pieței pentru ziua următoare) în România, cu lipsa bateriilor de stocare, dar și cu o anomalie de producție. ”Într-adevăr, sunt mai multe cauze care au făcut că prețul să fie mare în România. Discutăm atât prețul pe PZU, cât și prețul la consumatorul final. Pe PZU au fost câteva cauze de natură internă. PZU fiind în creștere, cumva a tras după el și contractele forward, care au crescut în ultimii ani. Acum, întorcându-ne la PZU, avem următoarea situație. Cauzele interne sunt generate în special de situația sistemului energetic românesc. Noi, chiar dacă ne-am dezvoltat capacități, care au crescut în ultimii 2 ani. Însă toate aceste capacități au fost dezvoltate fără a li se asigura și o bază de stocare a energiei electrice. Chiar dacă avem, de exemplu, situații în care avem foarte multă energie electrică produsă la un moment dat, la momentul producerii există și cerere. Neexistând cerere, practic această energie fiind abundentă, atât în interior, cât și în afara țării, ajunge să fie exportată între alte zone, sau chiar ajunge să se oprească acele capacități. Dumittru Chisăliță | Foto: Facebook După care, noi avem nevoie de această energie în general dimineața și iarna, sunt cele două vârfuri de consum caracteristice României. Aceste vârfuri de consum vin într-o situație în care, în general, energia ieftină și abundentă lipsește. Ca atare, suntem puși de foarte multe ori în situația fie de a importa, fie de a achiziționa acea energie la prețuri cu bani, nu noi, ci furnizorii. Dacă furnizorii își recuperează banii de la noi, adică avem situația în care noi, chiar dacă producem mult în anumite momente, producem atunci când nu există cerere”, a comentat Dumitru Chisăliță. Furnizorii cumpără când cererea este foarte mare. Automat cresc și prețurile Așadar, în tot

Ucraina modifică restricțiile de circulație pe fondul agravării crizei energetice

Ucraina a schimbat regulile privind restricțiile de circulație și permite populației să iasă din locuințe în timpul orelor limitate pentru a ajunge la „Punctele de Invincibilitate”, scrie Kyiv Post. Acestea sunt centre de sprijin de urgență care oferă căldură, electricitate și servicii de bază. Decizia apare în contextul unei crize energetice tot mai grave la nivel național. Anunțul a venit din partea viceprim-ministrului și ministrului Energiei, Denîs Smîhal. El a declarat că Ucraina se confruntă cu o urgență energetică după atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Potrivit noilor reguli, civilii pot circula în intervalul de stare de asediu, între miezul nopții și ora 5 dimineața, exclusiv pentru a ajunge la Punctele de Invincibilitate. Starea de asediu rămâne activă și nu se aplică o ridicare generală a restricțiilor. Smîhal a spus că modificare e menită să permită populației acces la căldură și siguranță în timpul întreruperilor prelungite de electricitate și încălzire, accentuate de temperaturile scăzute. Măsuri ale guvernului pentru gestionarea crizei Denîs Smîhal a precizat că autoritățile au adoptat mai multe măsuri suplimentare pentru a limita efectele crizei energetice din perioada aceasta. Echipele de intervenție din sectorul energetic funcționează la capacitate maximă, cu centre de comandă separate pentru Kiev și zona din jurul capitalei. Autoritatea de reglementare în domeniul energiei, NKREKP, a primit instrucțiuni pentru a grăbi și simplifica procedurile de conectare a surselor de alimentare de rezervă. Procesele de aprobare și inspecție nu trebuie să depășească două zile fiecare. Echipamentele de alimentare de rezervă urmează să fie redistribuite între regiuni pentru a sprijini spitalele și alte obiective importante. Companiile de stat, inclusiv Ukrzaliznytsia și Naftogaz, au obligația de a importa urgent energie electrică în sezonul de încălzire 2025-2026, pentru a acoperi cel puțin jumătate din necesar.

Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice

Liberalizarea pieței energetice, începută acum câțiva ani, ar fi adevărata cauză a crizei economice de proporții cu care se confruntă România în prezent. Suntem campioni europeni la producția de energie, însă liberalizarea energetică a eșuat. Făcută haotic, disproporționat și cu un interes vădit de a umple buzunarele anumitor companii ale „băieților deștepți”, aceasta mușcă adânc din buzunarele românilor. Potrivit specialiștilor, ceea ce trebuia să fie o reformă autentică și să aibă ca efect scăderea prețului energiei, sprijinind creșterea economică, s-a transformat într-o sursă nesecată de haos și instabilitate economică. Ca urmare, erodează nivelul de trai al românilor și subminează competitivitatea firmelor românești. După mai bine de 10 ani în care românii au fost motorul principal al creșterii economice prin consum, datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna octombrie arată o schimbare semnificativă. Este oficial. Motorul creșterii economice – consumul – este în declin Datele INS atestă oficial o scădere a comerțul cu amănuntul atât față de luna precedentă, cât și față de aceeași lună a anului 2024. Este prima confirmare statistică a faptului că motorul creșterii economice – consumul – pierde din elan, într-un context macroeconomic în care investițiile și exporturile suferă în egală măsură în urma liberalizării prețurilor la energie. Este, practic, semnalul de alarmă pentru consumul intern. Comunicatul INS arată că economia crește modest, fiind sprijinită de investiții și construcții, dar este trasă în jos de industrie. Potrivit specialiștilor, actuala criză economică nu a venit întâmplător, ci se datorează unor reforme prost gândite și prost aplicate. În plus, lipsite de transparență față de publicul larg și care au favorizat anumite companii din piață. Consultant independent: Liberalizarea pieței energiei este o minciună ordinară După 3 ani de plafonări succesive ale tarifelor la energie, statul român a anunțat, la 1 iulie 2025, revenirea la „piața liberă”. Teoretic, măsura trebuia să echilibreze cererea și ofertă și să readucă transparența în formarea prețurilor. În realitate, spun experții, piața românească de energie nu este cu adevărat liberă dacă prețurile nu se stabilesc în mod liber și transparent. Așa cum spun economiștii, dar și anumiți politiecieni, indiscutabil există un grup de companii favorizate de liberalizarea prețului la energie, care fac profituri record. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală Aproape jumătate din energia consumată în România se tranzacționează în continuare prin contracte bilaterale netransparente, atrage atenția consultantul independent Cosmin Păcuraru. Iată una din explicațiile principale ale exploziei prețurilor pe facturile de curent electric. Piață liberă nu există. Ceea ce ne spun ei, că s-a liberalizat piața, e o butaforie, o minciună ordinară. Piața s-a liberalizat în discursul administrației în sensul în care Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și-a făcut un site unde primește niște oferte și există un motor de căutare pe mai multe criterii care să ofere cele mai mici prețuri. Dar de ce nu se explică faptul că furnizorii, cei care trimit ofertele la ANRE, de fapt joacă murdar în adevărata piață?”, punctează Păcuraru pe contul său de Faccebook. Rezultatul reformelor „pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile” Mai exact, cauza recesiunii vine din „reformele pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat”. Negrescu apreciază că cea mai mare greşeală făcută de decidenți a fost „liberalizarea pieţei de energie”, care astfel „pur și simplu a distrus puterea de cumpărare”. „În primul rând, este rezultatul reformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat și, bineînțeles, au explodat după alegeri. Suntem în situația în care trebuie să tăiem de undeva. Suntem într-o criză economică în care statul reușește cu greu să facă față. Da, s-au luat aceste măsuri de creșteri de taxe. Problemele s-au acutizat atât de mult încât toate aceste creșteri de taxe vin una după alta. Și asta este marea problemă. Negrescu: Liberalizarea pieţei de energie a distrus puterea de cumpărare și a distrus competitivitatea firmelor românești În viziunea lui Adrian Negrescu, liberalizarea prețului la energie după câțiva ani de plafonare asigurată de stat a dus la o inflație record de 10%. Colaj Gândul „Vin pe acest cadru inflaționist, pe care tot noi ni l-am creat, pentru că am ajuns la inflația asta de 10%, cea mai mare din Europa, de 3 ori mai mare decât media europeană. Anul acesta, să nu uităm un lucru, am liberalizat piața de energie, iar prețul energiei a crescut cu 70%. Bineînțeles că au explodat toate prețurile și noi suntem vinovați, pentru că noi ne producem energia. Aceea este cea mai mare greșeală: liberalizarea pieței de energie. Mi se pare cea mai mare greșeală pe care putea să o facă statul român în momentul ăsta, pentru că pur și simplu a distrus puterea de cumpărare, a distrus competitivitatea firmelor românești, pentru că importurile, în mod paradoxal, au ajuns să fie mai ieftine decât ceea ce producem noi în România”, a explicat cunoscutul analist economic la Antena 3. Lipsa unei strategii și a unei viziuni clare despre consum accentuează criza energetică O opinie similară are și economistul Mircea Coșea. Reputatul profesor universitar apreciază că principala cauză a crizei economice cu care ne confruntăm, care a dus inflația la valori record (cea mai mare din Europa) este faptul că România nu are o strategie energetică clară, dar și faptul că nu știe un element de bază în creionarea unei strategii, și anume consumul. Prof. Mircea Coșea România, până la urmă, va  trebui să aibă un program de țară pe strategie energetică. Ceea ce nu are. România merge de la zi la zi, de la etapă la etapă, cârpeli, pompieristică. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu prețurile la energie. Inflația din România nu vine din creșterea consumului, ci din costurile energetice și din lipsa unei strategii de investiții coerente. Ce înseamnă ceea ce s-ar putea aștepta în viitor? În primul rând, noi nu știm de ce consum avem nevoie. Noi discutăm foarte entuziaști despre trecerea la automobile electrice, la robotizare, la inteligența artificială. Asta cere un consum mai înalt de energie, resurse pe care nu le avem. Avem astfel de capacități? Deocamdată nu. Avem investiții în