Ciprian Șerban îi răspunde lui Bolojan: Proiectul nu a fost îngropat, ci blocat de ONG-uri de mediu
Ciprian Șerban, fostul ministru PSD al Transporturilor l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan de dezinformare. Liderul de la Palatul Victoria a acuzat că la Ministerul Transporturilor „nu s-a făcut nimic” în privința proiectului de creșterea debitului de pe brațul Bala al Dunării. Clarificări privind proiectul Bala II „Domnule Bolojan, înainte să acuzați miniștrii PSD ai Transporturilor că „nu au făcut nimic” pentru brațul Bala, mai bine vă uitați în oglindă. Proiectul european Bala II nu a fost „îngropat”, cum dezinformați. Ci blocat de presiunile ONG-urilor de mediu”, notează pe Facebook fostul ministru. Șerban susține că proiectul era pregătit de implementare, având studiul de fezabilitate făcut și fiind adoptat prin HG, însă s-a lovit de un blocaj cauzat de ONG-uri de mediu. „Blocajul a apărut în momentul în care Comisia Europeană a solicitat modificări ample, la presiunea ONG‑urilor de mediu – modificări care ar fi însemnat reluarea întregului SF și o întârziere de ani”, spune social-democratul. Fostul ministru mai susține că Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați pregătește lansarea, în această toamnă, a licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor, astfel încât proiectul să poată avansa indiferent de ritmul negocierilor cu Bruxellesul. Șerban mai spune că speră ca subiectul să nu devină subiect de dispută politică și să se află printre prioritățile Guvernului în ciuda măsurilor de reducere a deficitului bugetar. „Amenajarea Bala II este o investiție strategică, nu un subiect de dispute, sper ca această investiție să fie prioritară și pentru dumneavoastră și nu să fie blocată sub motivul ”nu sunt bani”, mai precizează fostul oficial. Criza energetică de la Cernavodă și soluțiile propuse de Bolojan Reacția acestuia vine în contextul crizei energetice cauzate de închiderea unui reactor nuclear de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. „Avem un proiect care rezolvă creșterea debitului pe acest braț care a avut toate avizele necesare și a fost la Ministerul Transporturilor de patru ani de zile și din păcate nu a fost pus în practică. Dacă acel proiect ar fi fost realizat am fi avut un debit mult mai mare pe Dunărea veche și nivelul apei în zona pompelor care trag apa din Dunăre pentru răcire pentru Cernavodă ar fi fost cu siguranță mult mai mare”, a spus Bolojan într-o conferință de presă. Pentru menținerea debitului și asigurarea funcționării în continuare a centralei, autoritățile au luată măsuri precum detonarea unei stânci de pe brațul Bala și scufundarea unor barje pentru a dirija o parte din apă către Cernavodă.
Dunărea seacă: Alertă de criză energetică la Cernavodă
Experții trag un semnal de alarmă privind nivelul foarte scăzut al Dunării. Aceștia avertizează că nivelul scăzut al Dunării depășește efectele unei secete obișnuite. Fenomenul afectează navigația, ecosistemele și alimentarea cu apă, iar situații similare sunt raportate în mai multe regiuni din Europa. Efectele ar putea fi mai grave decât cele de până acum. În condițiile în care nivelul Dunării continuă să înregistreze scăderi, experții avertizează că efectele ar putea deveni tot mai grave. Unele dintre acestea ar putea fi chiar ireversibile. Expertul în geomediu Albert Scrieciu avertizează că scăderea nivelului Dunării poate reduce oxigenul din apă și poate afecta biodiversitatea. De asemenea, există riscul secării unor lacuri și zone umede, dar și al agravării problemelor pentru navigație și alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă. Loading … Dunărea a atins un nou minim istoric „Algele, odată moarte și intrate în fenomenul de descompunere, vor duce la scăderea cantitatii de oxigen din apă. Vom avea de-a face cu ape stagnante, ape care nu se mai oxigenează. Asta va avea un efect asupra biodiversității. Putem ajunge și la scăderea nivelului apei în acviferele freatice, putem ajunge la deconectarea anumitor canale și lacuri și zone umede, chiar și din Delta Dunării. Și atunci putem să avem de-a face cu anumite lacuri sau zone umede care pot seca definitiv. Problemele pentru navigatie se pot amplifica, problemele cu asigrarea necesarului de apă pentru centrala nucleară de la Cernavodă”, spune dr. Albert Scrieciu, expert în geomediu. „Avem nevoie de o perioadă destul de lungă de precipitații în întreg bazinul Dunării” Scăderea nivelului Dunării este cauzată nu doar de caniculă, ci și de lipsa precipitațiilor din ultimele luni. Seceta afectează toate țările traversate de fluviu, iar o ploaie torențială nu ar rezolva situația. „Situația e destul de alarmantă. Avem de-a face cu un deficit hidrometeorologic care se manifestă încă de la sfârșitul anului trecut. Toți acești parametri ne-au adus în situația de astăzi, unde avem situații de urgență, încercăm să remediem anumite probleme. O cantitate chiar și destul de importantă de precipitații căzută într-un timp foarte scurt pe teritoriul României nu va avea un efect semnificativ în ceea ce înseamnă creșterea debitului și a nivelului pe Dunăre. Avem nevoie de o perioadă destul de lungă de precipitații în întreg bazinul Dunării”, a mai precizat dr. Albert Scrieciu, pentru Euronews. Marile fluvii europene se confruntă cu efectele secetei. Nivelurile scăzute ale Rinului și Padului afectează transportul și alimentarea cu apă, iar în mai multe state europene au fost impuse restricții pe fondul temperaturilor extreme.
Reacția Comisiei Europene după ce Camera Deputaților a adoptat Legea decarbonizării: Urmărim evoluția
Comisia Europeană a anunțat că urmărește cu „atenție” evoluția Legii decarbonizării ce a fost adoptată de către Camera Deputaților din Parlamentul României. Legea include și amendamentul susținut de PSD pentru închiderea centralelor de cărbune numai după ce sunt puse în funcțiune capacități de producție de energie alternativă. Loading … Executivul european nu a comentat procesul legislativ aflat încă în desfășurare, dup[ ce proiectul a fost aprobat în Camera Deputaților cu 180 de voturi „pentru”, 9 voturi „împotrivă” și 27 de abțineri. 80 de deputați n-au votat. „Urmărim cu atenție evoluția. Am luat act de amendamentele despre decarbonizare. Conform practicii obișnuite a Comisiei Europene, nu putem face comentarii cu privire la un proces legislativ în curs înainte ca legislația să fie adoptată în mod oficial”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. PSD: NU închiderii centralelor pe cărbune dacă nu sunt înlocuite cu noi centrale funcționale PSD susține că scoaterea din funcțiune a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se poate realiza numai după ce noi capacități energetice care să producă energie la nivel similar sunt puse în funcțiune.Legea urmează să fie dusă la promulgare în contextul crizei energetice din România. „Scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se realizează numai după instalarea, racordarea şi punerea în funcţiune comercială a uneia sau mai multor capacităţi ori surse alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, care, individual sau cumulat, pot prelua, în condiţii de siguranţă şi continuitate, funcţiile electrice şi, după caz, termice ale capacităţilor retrase„, prevede amendamentul. Dragoș Pîslaru, ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene, susține că că amendamentele propuse nu reprezintă soluții și asigură că nu există niciun risc privind închiderea centralelor pe cărbuni. „Avem, într-adevăr, o situație de criză energetică și, în mod evident, lucrurile care îi afectează pe români trebuie să fie prima noastră preocupare. Înțelegem conflictul politic din această perioadă și înțelegem prerogativele Parlamentului de a adopta măsuri judicioase care să aducă beneficii românilor. Amendamentele care au fost propuse însă nu rezolvă absolut nimic. Nu rezolvă nicio problemă care să fi fost iminentă în ceea ce privește închiderea vreunei centrale pe cărbune. Repet: nu există niciun risc iminent ca vreo centrală pe cărbune să fie închisă”, a declarat ministrul demis. Comisia Europeană și-a propus ca până în 2050 să atingă obiectivul „zero net emisii de carbon” pentru a preveni intensificarea schimbărilor climatice, ceea ce presupune închiderea centralelor care produc electricitate pe bază de combustibili fosili și încetarea producției de mașini alimentate cu benzină și gaz, iar în schimb s-ar construi la scară largă capacități de producție de energie verde și automobile electrice. Sursa Foto: Arhiva Foto Gândul
Criza energetică scoate la iveală bomba administrativă de la Cernavodă: reactoarele au funcționat fără autorizație
România traversează una dintre cele mai grave crize energetice din istorie, iar Centrala Nucleară de la Cernavodă funcționează practic la mila nivelului Dunării. Unitatea 1 a fost oprită, iar oprirea Unității 2 este doar o chestie de timp. În toată această perioadă, autorizația care îi permitea centralei să capteze apa necesară reactoarelor și să evacueze apele uzate a expirat pe 30 iunie 2026. O lună mai târziu, exact documentul care ar trebui să arate în ce condiții poate fi folosită apa Dunării nu poate fi identificat în evidențele publice consultate. Nu vorbim despre o hârtie ”decorativă”, rătăcită într-un sertar. Ci despre actul care condiționează tehnic și juridic exploatarea instalațiilor prin care centrala ia și evacuează apă. Fără această apă, reactoarele nu pot fi răcite și nu pot produce energie. Așadar, documentele oficiale de pe site-ul Nuclearelectrica arată că autorizația de gospodărire a apelor nr. 72 din 6 septembrie 2021, care reglementa „alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate pentru U1 și U2 de la CNE Cernavodă”, era valabilă numai până la 30 iunie 2026. Actul fusese emis de Administrația Națională „Apele Române”. La mai puțin de o lună după expirarea autorizației, nivelul Dunării a devenit atât de scăzut încât Unitatea 1 a fost oprită controlat. Pe 29 iulie, Nuclearelectrica anunța oficial că și Unitatea 2 urma să fie oprită în seara aceleiași zile sau în dimineața de 30 iulie, din cauza nivelului „extrem de scăzut, fără precedent” al Dunării. Compania confirma că Unitatea 1 se afla deja în stare oprită sigură. A doua zi, compania a revenit: Unitatea 2 rămânea conectată la Sistemul Energetic Național, după ce specialiștii constataseră că parametrii încă permiteau funcționarea în siguranță. Nuclearelectrica a subliniat însă că operarea era doar temporară și că oprirea reactorului putea deveni necesară „în orice moment”, în funcție de evoluția Dunării. Cu alte cuvinte, România a ajuns să depindă de fiecare centimetru de apă, dar autoritățile nu prezintă public actul care stabilește condițiile în care centrala poate folosi tocmai această apă. „Permisul” fără de care centrala nu poate folosi legal Dunărea Specificăm că autorizația de gospodărire a apelor nu este autorizația nucleară de funcționare. Nu stabilește dacă reactorul este sigur din punct de vedere nuclear, ci reglementează folosirea apei fără de care reactorul nu poate funcționa. În cazul Cernavodă, documentul stabilește, între altele, cantitățile de apă care pot fi captate, instalațiile utilizate, condițiile de evacuare, parametrii de calitate, temperaturile și obligațiile de monitorizare. Documentele de mediu ale Nuclearelectrica indicau pentru Unitățile 1 și 2 un volum maxim autorizat al apei tehnologice de 9.331.200 de metri cubi pe zi. Este un plafon tehnic, nu cantitatea de apă „consumată” definitiv, deoarece cea mai mare parte este evacuată ulterior, însă cifra arată dimensiunea uriașă a operațiunii reglementate practic prin această autorizație. Centrala Nucleară Cernavodă Tocmai când debitul Dunării este extrem de scăzut, documentul actual ar trebui să ne arate dacă volumele autorizate au rămas aceleași, dacă au fost introduse restricții, ce limite de exploatare au fost stabilite și în ce condiții poate continua Unitatea 2. Autorizația ”s-a evaporat” înaintea apei din Dunăre Procedura legală obligă titularul să solicite o autorizație nouă cu cel puțin 60 de zile lucrătoare înainte de expirarea celei vechi. La expirare, autoritatea trebuie să emită un nou act, după analizarea documentației și verificarea în teren, dacă situația tehnică nu s-a modificat. Autorizațiile emise trebuie introduse de autoritate și în arhiva computerizată. În evidențele publice consultate până la 3 august 2026 nu am putut identifica noua autorizație pentru alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate ale Unităților 1 și 2. Registrul public central al Administrației Naționale „Apele Române” este, în plus, rămas în urmă: lista disponibilă public nu conține actele emise în 2026. Prin urmare, absența documentului din registru nu demonstrează, singură, că acesta nu a fost emis. Demonstrează însă o lipsă gravă de transparență într-un moment în care funcționarea centralei nucleare a devenit o problemă de siguranță energetică națională. Totuși, în registrul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral pentru iunie 2026 apare o autorizație nouă eliberată Nuclearelectrica pentru Depozitul Intermediar de Combustibil Ars – DICA. Aceasta nu acoperă însă alimentarea cu apă a reactoarelor U1 și U2. Autorizația veche a reactoarelor fusese emisă la nivel central de Administrația Națională „Apele Române”, ceea ce înseamnă că lipsa sa din registrul bazinal nu este o probă definitivă că nu există. Ori autorizația există și este ținută departe de public, ori nu exista la expirarea celei vechi. Situația ar putea avea câteva explicații posibile. Prima ar fi aceea că autorizația nouă a fost emisă, dar instituțiile nu au publicat-o și nici nu au actualizat evidențele. A doua: Nuclearelectrica a cerut reînnoirea, însă procedura nu a fost finalizată nici până acum. A treia, și cea mai gravă: o parte dintre operațiunile de captare și evacuare a apei ar fi continuat după expirarea documentului, fără o autorizație nouă sau fără un alt temei juridic explicit. În acest moment, nu există suficiente dovezi pentru a putea afirma că Unitatea 2 funcționează ilegal ori că lipsa autorizației a provocat oprirea Unității 1. Motivul oficial al opririi este nivelul extrem de scăzut al Dunării.
Victor Ponta confirmă că prețul motorinei poate ajunge la 20 de lei
Fostul premier Victor Ponta a confirmat că există posibilitatea unui scenariu negru în care prețul motorinei poate ajunge chiar și la 20 de lei pe litru. În cadrul emisiunii Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu acesta a avertizat și că în acest moment România nu are de unde să ia petrol care poate fi rafinat la noi în țară. Emisiunea poate fi urmărită live pe Facebook și YouTube. Răzvan Dumitrescu: „Pe surse, din documente de analiză dintr-un minister. Au simulat și scenariul cu 20 lei pe litru la motorină.” Victor Ponta: „Corect să facă așa. Că dacă nu primim din Kazahstan, n-are cine să ne vândă. În momentul ăsta din țările Golfului, n-ai cum să aduci, că încă se bombardează Israelul cu Iranul și cu americanii din Rusia. Și de unde să aduci, că petrolul nu umblă pe străzi așa și îl iei tu.” Declarația lui Victor Ponta a fost făcută în contextul în care Kazahstanul a suspendat temporar transportul de țiței prin terminalul maritim rusesc Novorossiisk. Ruta era folosită de România ca să aducă în țară singurul tip de petrol pe care îl putem rafina. Decizia Kazahstanului a venit în urma unor atacuri ucrainene care puneau în pericol petrolierele care foloseau ruta. Importul de țiței din Kazahstan reprezintă aproximativ 80% din necesarul României, iar rafinăria Petromidia e afectată grav de suspendarea importului de țiței. Petromidia poate rafina doar petrol venit din Kazahstan.
Presa bulgară avertizează că criza energetică din România cauzată de scăderea debitului Dunării amenință toți furnizorii balcanici de electricitate
Armata României a întreprins acțiuni de demlare controlată a unei formațiuni stâncoase din Dunăre cu scopul de a redirecționa apa fluviului în prag de secare către centrala nucleară de la Cernavodă. Scăderea debitului Dunării din cauza valului canicular riscă să amenințe producția de electricitate în întreaga regiune balcanică, potrivit Novinite. Loading … Operațiune militară românească pentru devierea cursului Dunării Operațiunea a vizat detonarea stâncii Pârjoaia pentru a devia cursul Dunării. Apele Române au mobilizat excavatoare și barje cu piatră care vor transporta sute de metri cubi de rocă pentru continuarea lucrărilor. Încercarea inițială a eșuat pentru a distruge obstacolul, iar echipajele militare au folosit cantități de explozibili cu o greutate de 100 de kilograme pentru a demola cu succes formațiunea stâncoasă. Măsurile de urgență au fost întreprinse după ce debitul Dunării a început să scadă cu 1.400 de metri cubi pe secundă, atingând cel mai scăzut nivel înregistrat din 1985 încoace. Autoritățile române au atenționat – centrala nucleară de la Cernavodă va continua să funcționeze în regim normal pentru în că 4-5 zile înainte ca aplicarea unor restricții să devină o necesitate. „Dacă criza persistă, centrala nucleară va putea să mai opereze normal la limita capabilităților sale pentru încă 4-5 zile”, a declarat Sorin Rîndașu (ANAR). Criza energetică ar putea afecta patru țări Scăderea nivelului Dunării ar putea cauza probleme în întreaga regiune dunăreană, afectând producția de electricitate, navigația și infrastructura majoră a Bulgariei, României, Serbiei și Ungariei. În Bulgaria, măsurătorile făcute de Agenția Executivă pentru Explorare și Întreținre arată că nivelul apei de lângă Ruse a scăzut cu 91 de centimetri. Nivelul apei a mai scăzut cu 2 centimetri în doar 24 de ore. Trei vase sunt în prezent blocate pe secțiunea bulgară a fluviului, dar sunt în afara rutei maritime și nu pun circulația în pericol Situația din Bulgaria Legătura cu feribotul dintre Oriahovo și Bechet a rămas suspendată timp de o lună din cauza crizei. Traficul de mărfuri și vechicule a fost oprit din 10 iulie, după ce încercările de a curăța albia râului nu au dat roade. Călătorii sunt redirecționați către puncte de trecere alternative la Nikopol și Silistra sau către podurile de la Vidin și Ruse. Centrala nucleară Kozloduy din Bulgaria nu este afectată și continuă să funcționeze în regim normal. Ministerul Energiei a precizat că sistemul de răcire al centralei este alimentat de o stație proprie situată pe mal. Autoritățile din Bulgaria sunt în contact cu Serbia. Dacă debitul Dunării va continua să scadă, oficualii nu se așteaptă la probleme semnificative pentru centrala nucleară de la Kozloduy pentru cel puțin trei săptămâni. Valul canicular va continua Totuși, prognozele meteo sunt nefavorabile – valul canicular din Europa de Est va continua. România a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe toată durata lunii august. Autoritățile pregătesc populația pentru raționalizare și discută cu Ucraina, Bulgaria și Grecia pentru a importa electricitate din surplusul acestora. Criza afectează și Serbia, unde scăderea debitului Dunării au redus capacitatea hjidrocentralelor de a produce energie. Centralele Djerdap 1 și Djerdap 2, care furnizează 1/5 din electricitatea Serbiei, operează cu 20-30% din capacitate. Ungaria, lovită de secetă, a decis să închidă treptat centrala nucleară Paks, cel mai mare producător energetic din țară, din cauza cantității insuficiente de apă pentru răcire. Premierul Peter Magyar a avertizat că urmează zile critice pentru sectorul energetic al Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock
La Mița Biciclista stinge lumina și cere altor clădiri-monument să-i urmeze exemplul | Împreună nu mai e simbolic
Una dintre cele mai cunoscute clădiri istorice din centrul Capitalei, „La Mița Biciclista”, anunță că oprește iluminatul arhitectural al fațadei, în demersul său de a oferi un exemplu de reducere a consumului de energie, pe durata stării de alertă energetică. Administratorii imobilului sunt conștienți că gestul singur, în sine, nu rezolvă situația sistemului energetic, dar că, urmat de al altor instituții, ar putea avea un impact simțitor. Exact în intervalul critic „România e în stare de alertă energetică. Seceta extremă din Europa a coborât debitul Dunării, iar hidrocentralele merg la capacitate redusă, obligând România să-și reducă producția de energie electrică. Intervalul critic pentru sistem e seara, între 20:00 și 23:00, exact orele în care o fațadă luminată e cea mai vizibilă”, notează ARCEN, asociația care a readus la viață imobilul din str. Biserica Amzei 9, devenit, în scurt timp de la reabilitare, un stabiliment creativ destinat cafelei, întâlnirilor culturale, dezbaterilor, lecturilor. „Nu ne facem iluzii” „Nu ne facem iluzii: o fațadă stinsă nu salvează sistemul energetic al României. Sunt câțiva kilowați. De aceea am stins și ce nu se vede. Din această săptămână: – climatizare la 23-24°C și închiderea AC-urilor după ora 20.00; – niciun spațiu răcit fără public; – producția din laborator comasată într-o singură pornire a cuptoarelor, dimineața; – echipamentele scoase complet de sub tensiune peste noapte, nu lăsate în standby; – vitrinele goale oprite, stocul consolidat seara. Ne-am propus o reducere de 15%-20% a consumului casei. Publicăm rezultatul real pe 17 august, oricare va fi el. Măsurile sunt luate pe toată durata stării de alertă”, scriu administratorii imobilului, care mizează mult pe puterea exemplului personal. „Împreună nu mai e simbolic”, scrie ARCEN „Nu vă cerem nimic dumneavoastră. Cerem clădirilor care ne seamănă, monumente, hoteluri, instituții, sedii cu fațade iluminate din centrul Bucureștiului. Stingeți și dumneavoastră, seara, între 20:00 și 23:00, cât ține luna august. Suntem câteva sute în oraș. Împreună, nu mai e simbolic”. O clădire-simbol a Bucureștiului Imobilul La Mița Biciclista, situat pe strada Biserica Amzei, este unul dintre cele mai fotografiate monumente istorice din București. Construit la începutul secolului al XX-lea în stil eclectic cu influențe Art Nouveau și Beaux-Arts, palatul este legat de celebra Maria Mihăescu, supranumită „Mița Biciclista”, una dintre cele mai cunoscute figuri mondene ale Bucureștiului de odinioară. După un amplu proces de restaurare, clădirea a fost redeschisă publicului și găzduiește astăzi o cafenea și un spațiu destinat evenimentelor culturale. Inițiativa ARCEN vine în contextul în care România traversează o perioadă de alertă energetică provocată de scăderea accentuată a debitului Dunării, fenomen care afectează producția de energie în hidrocentrale și pune presiune asupra sistemului energetic național, în special în intervalul de consum maxim din timpul serii.
Ce înseamnă pentru economia României giganții Dacia și Ford
România se confruntă cu o perioadă de presiune asupra sistemului energetic național, după oprirea controlată a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă și în contextul riscului ca și Unitatea 2 să fie scoasă temporar din funcțiune. În aceste condiții, premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat luni că Dacia și Ford au oprit producția până pe 19 august, măsură care va reduce consumul de energie electrică cu aproximativ 200 MW. Oprirea activității coincide cu perioadele de concediu colectiv și mentenanță stabilite încă de la începutul anului. Ford Otosan a intrat în revizia programată a uzinei de la Craiova în intervalul 3-19 august, iar Automobile Dacia și-a întrerupt producția la Mioveni în perioada 3-25 august. Calendarul acestor opriri se suprapune însă peste una dintre cele mai dificile perioade pentru Sistemul Energetic Național, afectat de reducerea producției de la Cernavodă și de perspectiva unor importuri ridicate de energie electrică. Loading … Ilie Bolojan: „Dacia și Ford opresc producția, ceea ce va însemna o economie de 200 MW” Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul unei conferințe la Palatul Victoria, măsuri fără precedent pentru limitarea consumului de electricitate, în special în rândul marilor consumatori industriali, în contextul în care există riscul ca și Unitatea 2 de la Cernavodă să fie oprită. Acesta a oferit exemplul Dacia și Ford care și-au oprit producția până pe 19 august. Ilie Bolojan / Foto – Mediafax „Una dintre măsurile pe care o parte dintre companii le-au pus în practică este partea de intrare în mentenanță. Dacia și Ford sunt de azi cu producția oprită până pe 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 de MW”, a declarat Ilie Bolojan, după întâlnirea cu peste 140 de reprezentanți ai marilor consumatori de energie, ai patronatelor și ai asociațiilor din domeniu, în cadrul căreia Guvernul a discutat măsuri pentru reducerea voluntară a consumului de electricitate în orele de seară. Dacia și Ford, doi dintre cei mai importanți jucători din economia României Dincolo de rolul pe care îl au în reducerea consumului de energie, cele două uzine reprezintă unul dintre motoarele economiei românești. Conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Dacia și Ford Otosan au produs împreună în 2025 peste 545.000 de automobile, un număr record pentru industria auto din România. Uzina Dacia de la Mioveni a fabricat aproximativ 297.182 de vehicule în 2025, în timp ce Ford Otosan Craiova a produs aproximativ 248.328 de automobile. Cea mai mare parte a producției merge la export, motiv pentru care activitatea celor două companii influențează direct balanța comercială a României și performanța industriei prelucrătoare. People walk out of the entrance to the Ford factory in Craiova city, some 240km west of Bucharest, on September 8, 2009. US carmaking giant Ford announced it would begin production at its new Craiova plant, bought the former Daewoo manufacturing plant in Craiova in March 2008.,Image: 38264191, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia Impactul Dacia și Ford asupra economiei românești nu se rezumă doar la numărul de automobile produse. Potrivit datelor financiare pentru anul 2025, Automobile Dacia avea 10.556 de angajați în 2025, iar Ford Otosan Craiova peste 6.400. Împreună, cele două companii au peste 17.000 de angajați. De menționat este faptul că la aceștia se adaugă zeci de mii de salariați din industria componentelor auto, din transport, logistică, mentenanță și alte servicii care depind de activitatea celor două uzine. Afaceri de peste 50 de miliarde de lei și contribuție semnificativă la PIB Conform acelorași date, Dacia este una dintre cele mai mari companii industriale din România, cu o cifră de afaceri de aproape 29,92 miliarde de lei în 2025 și un profit net de circa 629 milioane de lei. De partea cealaltă, Ford Otosan Craiova a raportat afaceri de aproximativ 21,04 miliarde de lei și un profit net de 399,89 milioane de lei. Împreună, cele două companii au realizat o cifră de afaceri de aproape 51 de miliarde de lei, ceea ce le menține în rândul celor mai importanți contribuabili, angajatori și exportatori din economia românească. Importanța celor două companii depășește însă rezultatele financiare. Dacia și Ford generează împreună între 25% și 30% din totalul exporturilor de mărfuri ale României, ceea ce le transformă în principalul motor al exporturilor românești. De altfel, cele două uzine contribuie semnificativ și din perspectiva produsului intern brut. Automobile Dacia generează în mod direct aproximativ 2,1%-2,5% din PIB-ul României, în timp ce Ford Otosan Craiova contribuie cu încă 1,5%-1,8% din PIB. Cumulat, cele două companii au o contribuție directă estimată la între 3,6% și 4,3% din PIB, fără a lua în calcul efectele indirecte generate în rețeaua de furnizori, transport și logistică. Guvernul pregătește un mecanism de limitare a consumului de energie pentru marii consumatori „În zilele următoare vom adopta complementar o hotărâre de guvern care este avută în vedere în condițiile în care nu vom putea asigura în totalitate consumul de energie la orele serii prin reducerea voluntară. Asta înseamnă că, cu o notificare de 24 de ore înainte, companiile mari consumatoare ar primi o notificare prin care consumul le va fi stabilit, în funcție de tehnologia pe care o folosesc și de posibilitățile pe care le are Sistemul Energetic Național”, a declarat Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, mecanismul este deja prevăzut de legislația în vigoare și poate fi pus în aplicare prin Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica. Premierul interimar a subliniat că măsura are caracter preventiv și reprezintă o soluție de rezervă, care va fi utilizată doar dacă situația din sistemul energetic o va impune.
Ce măsuri de urgență iau vecinii României în criza energetică
Țările riverane Dunării au luat măsuri critice în ultimele ore pentru a economisi energia. Dunărea este afectată de seceta severă, debitul prăbușindu-se la un minim istoric din cauza caniculei prelungite și lipsei de precipitații în Europa Centrală și de Est. BUDAPEST, HUNGARY – JULY 30: A view of the Danube River as it reaches historic record-low water levels in Budapest, Hungary, on July 30, 2026. Following weeks of extreme heat and prolonged drought, the receding river has exposed large sections of the riverbed, rocks and sandbars along the capital’s waterfront. The unusually low water levels have disrupted river navigation and highlighted the impact of persistent dry weather across Central Europe. Robert Nemeti / Anadolu/ABACAPRESS.COM Ungaria a economisit 700 de megawați. Peter Magyar pregătește și alte măsuri Facebook Peter Magyar „Astăzi, poporul, companiile, municipalitățile și instituțiile maghiare au economisit 700 de megawați (jumătate de bloc Paks) de energie electrică! Mulțumim cu recunoștință unității naționale! Mâine încep cele mai critice 5 zile. Cer fiecărei companii și fiecărui compatriot să își restabilească sau să își reia consumul de energie electrică între orele 17:00 și 21:00. Împreună, vom trece peste această perioadă dificilă și vom arăta Ungariei o față mai frumoasă și mai umană”, a anunțat aseară premierul Peter Magyar pe pagina sa de Facebook. După economia făcută de poporul maghiar, presa de la Budapesta arată că Centrala Nucleară de la Paks nu mai trebuie oprită complet. Conform prognozelor meteorologice de la Budapesta, se așteaptă o ameliorare a precipitațiilor spre weekend, dar amploarea și distribuția potențialelor precipitații sunt încă incerte. Ordinul este clar: mai întâi statul, marile companii și uzinele industriale trebuie să se adapteze, și abia apoi se va putea cere familiilor maghiare să facă același lucru – a subliniat Magyar. El a spus că sute de companii și-au reorganizat deja producția și au întreprins reduceri voluntare de consum, dar dacă securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei o cere, vor fi dispuse reduceri obligatorii de consum și, dacă este necesar, marii consumatori pot fi deconectați de la rețea. Ungaria a mai decis: Restricții pentru marea industrie: Companiile industriale majore (inclusiv producătorii auto și fabricile de baterii precum Samsung SDI) au primit ordin să își reducă consumul de energie electrică cu 10% până la 40% în orele de vârf de seară. Suspendarea transportului feroviar de marfă: Circulația trenurilor de marfă a fost complet oprită zilnic între orele 17:00 și 22:00 pentru a reduce sarcina pe rețeaua electrică națională. Prioritizarea consumatorilor casnici: A fost emis un decret guvernamental de urgență care modifică ierarhia de consum, asigurând energia cu prioritate pentru populație în detrimentul industriei grele. Reducerea vitezei transportului public: Tramvaiele și metrourile din Budapesta circulă cu viteză redusă pentru a diminua consumul curentului electric. Interzicerea utilizării neesențiale a apei: S-a interzis folosirea apei pentru elemente vizuale decorative sau spălarea suprafețelor exterioare. Slovacia ajută Ungaria Dacă Slovacia oferă ajutor statelor riverane, Serbia pregătește și ea planuri de raționalizare a energiei. Facebook Robert Fico (Slovacia) Deși reactoarele nucleare funcționează normal datorită unor sisteme de răcire alternative, producția hidroelectrică din Slovacia a scăzut și ea dramatic. La Hidrocentrala Gabčíkovo (a doua ca mărime de pe Dunăre), mai funcționează o singură turbină din opt. Slovacia a oferit oficial sprijin energetic Ungariei vecine. Serbia face celulă de criză. Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri Alexander Vucic / X Astăzi, presa transmite că Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri din cauza problemelor de pe Dunăre. Potrivit președintelui Aleksandar Vučić, navigația este încă posibilă cu barje la 50% din capacitate, dar traficul este probabil să se oprească până la mijlocul săptămânii. Astăzi, o celulă de criză se va reuni la Belgrad pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie. „Sunt patru procese pentru care avem nevoie de Dunăre și de apă. Avem foarte, foarte multe probleme. Vom face tot ce putem și sper că nu va trebui să oprim rafinăria”, a spus Vucic. Nu vă faceți griji, vă voi spune „când va veni momentul să vă faceți griji”, a adăugat președintele. Hidrocentrala principală a țării, Đerdap 1 (Porțile de Fier 1, administrată în oglindă cu România), funcționează în prezent la doar o treime din capacitatea sa normală. Guvernul pregătește planuri de raționalizare a combustibililor și măsuri de prevenire a penelor de curent controlate (blackouts) „Alimentarea cu energie electrică în Serbia este stabilă, iar situația este mult mai bună decât în regiune, iar din cauza valului de căldură pe termen lung și a nivelului scăzut al Dunării, există un apel la economisirea și consumul rațional de energie electrică, a declarat directorul executiv sârb pentru management și piețe al Rețelei Electrice Sârbe (EMS), Duško Aničić. Aničić a declarat că situația din sistemul energetic european este stabilă și că, în prezent, consumul este scăzut, dar că acesta se schimbă pe parcursul zilei. „Cea mai mare provocare este seara, când apune soarele și nu avem producție de la panouri solare. Atunci cea mai mare provocare pentru toți operatorii de sistem este să aibă un echilibru între consum și producție în acel moment”, a subliniat Aničić pentru RTS. În ultimele 24 de ore, Bulgaria a activat măsuri de management energetic și de urgență, având o strategie diferită. Deși se confruntă cu aceleași probleme severe de debit pe Dunăre care amenință centrala sa nucleară, Bulgaria profită de o infrastructură masivă de stocare. Foto Guvern: Rumen Radev, premier Bulgaria Cu toate acestea, Sofia a luat mai multe măsuri: Monitorizează Centrala Nucleară de la Kozlodui: Operatorul centralei nucleare Kozlodui (care asigură o capacitate masivă de 2.000 MW) a intrat în regim de monitorizare orară. Din cauza scăderii extreme a Dunării, s-a avertizat public că centrala ar putea fi forțată să își oprească ambele reactoare dacă nivelul apei scade sub cota critică de siguranță pentru răcire. Stochează energie: Spre deosebire de România sau Ungaria, Bulgaria a investit masiv în ultimii ani în sisteme de stocare în baterii (BESS). În ultimele ore, țara folosește la maximum cele peste 3.300 MWh de baterii active: acumulează energie ieftină în timpul prânzului și o redirecționează strategic seara, temperând șocurile de preț din rețeaua proprie și
Cronica unui colaps energetic anunțat. USR a blocat la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate
Criza energetică cu care se confruntă România, culminând cu decretarea stării de alertă de către premierul interimar Bolojan, repune pe tapet cauzele din spate. Rezultatul este un dezechilibru tot mai accentuat între producție și consum, așa cum explică experții în energie. A fost un cumul de factori ai crizei, dar în spatele unora dintre aceștia există un numitor comun: aportul USR. Partidul a reușit să blocheze la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate, a căror punere în funcțiune ar fi asigurat o cantitate mare de kilowați. Anterior, în perioada pandemiei, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, decisese închiderea minelor de cărbune. O parte importantă a rezervei energetice a țării ar fi putut fi asigurată de marile proiecte de hidrocentrale blocate de ONG-urile de mediu și de USR, într-un demers comun care durează de ani de zile. De altfel, în culisele politicii se discută că USR ar fi în spatele celor mai vocale ONG-uri de mediu, precum Declic, Bankwatch sau Greenpeace. Într-un exces de zel remarcat și de Bruxelles, Cristian Ghinea, artizanul PNRR din partea României, a parafat cel mai agresiv plan de decarbonare la nivelul Uniunii Europene. În vreme ce Germania își redeschidea minele, România le închidea, fără să își respecte angajamentul de a deschide în loc mai multe centrale de gaz. Rezultatul: capacitatea energetică asigurată de mine putea proteja României în cazul problemelor cu care se confruntă acum centrala de la Cernavodă. Cireașa de pe tort a fost decizia ministrului userist al Mediului, Diana Buzoianu, de a închide mai multe baraje-cheie în toamna trecută. Ca efect al deciziei, zeci de mii de oameni au rămas luni întregi fără apă. În 2022, USR se lăuda că a sesizat CCR pentru blocarea hidrocentralelor În noiembrie 2022, Uniunea Salvaţi România (USR), condusă la acel moment de Cătălin Drulă, anunţa că a sesizat Curtea Constituţională (CCR) pe legea „care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate”. Totuși, spuneau specialiștii, demersul USR nu ar contribui cu nimic la protecția mediului din zonele respective, acele hidrocentrale existând deja în ariile protejate. Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de USR și de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet „USR a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca şi cum ţi-ai tăia o mână şi ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a creşte producţia de energie cu 0,4%. Useriștii criticau hidrocentralele, dar făceau lobby mascat pentru parcurile eoliene Distrugem ariile naturale protejate pentru un câştig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbeşte pentru a îmbunătăţi cadrul legal. De ce? Doar pentru că nişte băieţi deştepţi au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcţii ceauşiste din care s-au îmbogăţit firmele lor de casă. Iar acum vor să îşi desăvârşească opera, să acopere aceste ilegalităţi constatate deja de către instanţele de judecată şi să mai pompeze nişte sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure şi copiii şi nepoţii noştri”, preciza USR, într-un comunicat de presă din 2 noiembrie 2022, cu o susținere evidentă a parcurilor eoliene. De notat precizarea partidului la acel moment, și anume că „invocarea războiului şi a nevoii de siguranţă energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice”. „Nu se asigură cu proiectele astea ceauşiste, din care se îmbogăţesc nişte şmecheri. Nu e nicio siguranţă energetică! Cu sub 1% creştere a producţiei nu se îmbunătăţeşte nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului şi călcarea în picioare a principiilor de funcţionare a statului de drept”, declara deputatul USR Stelian Ion, potrivit comunicatului de presă citat de Agerpres. Printre argumentele invocate de USR, acesta menționa faptul că nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local şi, implicit, a sănătăţii oamenilor. Cea mai dură campanie de decarbonare din UE ne-a lăsat fără 4.900 MW Însărcinat cu elaborarea PNRR-ului României, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea s-a remarcat prin zelul cu care a luptat să închidă ultimele mine de cărbune. Angajament pe care l-a înscris ca jalon PNRR, deși, așa cum sesizau mai mulți oameni politici sau specialiști, nu era obligat să facă acest lucru. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune. Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032. Scopul este protejarea mediului, deoarece acest tip de producție este foarte poluant. Este vorba de centrale pe cărbune cu o putere totală instalată de peste 4.900 de Megawați (MW), cea mai mare parte produsă de Complexul Energetic Oltenia (CEO), deținut de statul român, prin Ministerul Energiei. Centralele care ar fi trebuit închise până la final de 2025 ar fi trebuit înlocuite cu unele de producție pe bază de gaz sau de parcuri fotovoltaice. Însă licitațiile lansate de CE Oltenia – la Turceni (Gorj) și Ișalnița (Dolj), respectiv de Electrocentrale Craiova, la Craiova – nu au atras interes din partea investitorilor, esye explicația oficială a autorităților. 7 hidrocentrale strategice, blocate de ani de zile de USR și ONG-uri În plină criză energetică, ONG-urile au blocat punerea în funcțiune a primei hidrocentrale de după Revoluție. Răstolița era un proiect finalizat în proporție de 90% până la intervenția ONG-urilor de mediu și a USR. În plină criză energetică, România ține închise 7 hidrocentrale/ Sursa FOTO: zhd.ro Repornirea lucrărilor la cele 7 hidrocentrale putea adăuga 214 MW de energie în Sistemul Energetic Naţional. Este vorba de: Răstolița – 35,3 MW Bumbești-Livezeni – 65,2 MW Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW Pașcani (Siret) – 9,4 MW Cerna-Belareca – 14,7 MW Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW