Nazare, negociatorul României cu agențiile de rating, trage un semnal de alarmă după ce am evitat alunecarea în junk
Alexandru Nazare, ministrul demis al Economiei și Finanțelor, a reacționat la aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Ministrul demis a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” și rămâne în categoria recomandată investițiilor. Loading … Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk” Nazare: România rămâne în continuare recomandată investițiilor Cu toate astea, agenția de evaluare a tras însă un semnal de alarmă: instabilitatea politică și datoria publică mențin ridicat riscul unei retrogradări în cazul în care adjustarea deficitului se oprește, dacă datoria crește necpntrolat sau dacă actuala criză politică blochează deciziile fiscale pentru 2027. „România rămâne în categoria recomandată investițiilor – un nou test trecut la limită. România rămâne atent monitorizată de agențiile de rating – orice derapaj poate veni cu sancțiuni severe în perioada următoare.”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. „Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții.”, a precizat ministrul demis al Finanțelor. „BBB-” este pragul care separă categoria statelor recomandate investitorilor din zona speculativă. Dacă agenția de evaluare Fitch ar fi scăzut o singură treaptă mai jos, adică, la „BB+”, România ar fi ajuns în categoria țărilor „junk”. Nazare: Fitch estimează un deficit de 5,9% din PIB în 2026 Prin menținerea ratingului BBB-, statul român are în continuare capacitatea de a-și achita obligațiile și de a se finanța în condiții normale de piață. „A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.”, a reamintit Nazare. Principalul argument al Ministerului Finanțelor condus de liberalul Alexandru Nazare a fost îmbunătățirea execuției bugetare. Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2% din PIB în primele șase luni din 2026, față de 3,64% din PIB în perioada similară din 2025. Deficitul s-a redus de la aproximativ 69,8 miliarde de lei la 41 de miliarde de lei, în termeni nominali. Nazare transmite că Fitch a estimat că România va încheia anul 2026 cu un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%. „România are argumente financiare solide: deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru, de la 70 de miliarde de lei în perioada similară din 2025, iar Fitch estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%. Apartenența la UE, accesul la fonduri și finanțări europene și indicatorii de guvernanță superiori statelor comparabile susțin, de asemenea, ratingul țării.În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României.”, a continuat Nazare. Criza politică, principala cauză a instabilității economice Decizia agenției vine într-un moment de fragilitate politică extremă pentru România, după ce guvernul de coaliție condus de PNL-istul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Cabinetul a rămas să administreze interimar țara fără susținerea PSD. Încercările președintelui Nicușor Dan, ale PSD și ale aripii conservatoare din PNL de a instala un nou guvern condus de Adrian Veștea a eșuat în Parlament, asta după ce Eugem Tomac, premierul desemnat anterior, și-a depus mandatul după ce a constatat că nu are șanse ca guvernul să fie acceptat de Parlament. Fitch a avertizat de trei luni că prăbușirea guvernului Bolojan și deteriorarea contextului macroeconomic pun în pericol programul multianual de consolidare fiscală. Agenția considera că impactul imediat al crizei este limitat. Măsurile fiscale adoptate în 2025 continuă să producă efecte, dar semnalează lipsa de vizibilitate asupra politicilor din 2027 și 2028. Ministrul spune că este timpul pentru ca partidele pro-europene să ajungă la un consens și să alcătuiască o majoritate funcțională pentru a readuce țara pe traiectoria corectă pentru reducerea deficitului și realizarea reformelor din PNRR. „Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune.De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare.”, a spus ministrul. Urmează evaluarea Moody’s Nazare avertizează că mai urmează evaluarea Moody’s, care a menținut România la ultima treaptă a țărilor recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă. Alexandru Nazare a anunțat că a discutat cu reprezentanții agenției Moody’s înainte de evaluarea Fitch privind ratingul României. „Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României.Urmează evaluarea Moody’s, care în precedenta evaluare a menținut ratingul României la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și Moody’s urmărește riguros, în mod explicit, efectele instabilității politice asupra finanțelor publice, instituțiilor și capacității de guvernare.Rezultatul Fitch ne oferă timp, nu confort. Trebuie să demonstrăm foarte rapid că România poate avea coerență în decizii și capacitatea de a continua corecția fiscală şi reformele începute.”, a concluzionat Alexandru Nazare. Știre în curs de actualizare
Rețeaua electrică a unei țări s-a prăbușit. Toți locuitorii au rămas fără energie electrică
Rețeaua electrică națională a Cubei s-a prăbușit luni la prânz, a anunțat operatorul rețelei, potrivit Reuters. Aproximativ 10 milioane de oameni de pe insula din Caraibe au rămas fără energie electrică. Operatorul rețelei a declarat că investighează cauza penei de curent la nivel național. Cuba se confruntă de luni de zile cu pene de curent. Uneori, acestea țin ore, dar în ultima perioadă penele s-au întins pe zile întregi. Criza este provocată de rețeaua foarte veche și de blocadă impusă de SUA, care a întrerupt aprovizionarea cu combustibil a insulei. Înainte de pana de luni, aproape două treimi din locuitori nu aveau energie electrică. Administrația Trump a izolat Cuba Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei după operațiunea militară din 3 ianuarie de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez. Americanii au întrerupt efectiv aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că pentru a asigura progresul negocierilor este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel. De asemenea, americanii au lăsat să se înțeleagă că ar putea lansa o operațiune militară asupra Cubei.
Șeful Transporturilor anunță ce se va întâmpla cu ROMATSA dacă nu se va ajunge la un acord cu Pfizer
Declarația a fost făcută în timpul unei intervenții telefonice la Digi 24. Radu Miruță a fost întrebat despre criza de la ROMATSA. „Ministrul de finanțe va purta discuții cu cei de la Pfizer (…) ROMATSA nu are decât o singură vină, că are bani în conturi”, a răspuns Miruță. Ministrul interimar al Transporturilor a mai spus că „nu se poate ca ROMATSA să nu continue activitatea” explicând ce se va întâmpla în continuare. Potrivit lui Miruță, ROMATSA mai poate funcționa încă 6-8 săptămâni în actualele condiții. „Apoi, fie va primi bani de la buget, fie se va ajunge la o înțelegere cu Pfizer”, a precizat Radu Miruță. Criza ROMATSA ROMATSA a anunțat joi că a fost notificată de EUROCONTROL în cadrul unei proceduri de executare silită inițiate de compania Pfizer Romania SRL împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de lei. Regia a explicat că nu este parte în litigiu, însă veniturile sale sunt afectate prin mecanismul de colectare administrat de EUROCONTROL. Bolojan, despre ROMATSA Ulterior, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că România va contesta în Belgia măsura executării silite. „ROMATSA, împreună cu avocații Guvernului României, vor depune săptămâna viitoare o contestație în Belgia la această procedură de executare, pe de o parte, și, pe de altă parte, vom continua negocierile cu firma Pfizer în așa fel încât să putem găsi o soluție”, a declarat Ilie Bolojan. În paralel, ROMATSA a transmis că activitatea operațională continuă fără probleme. „În acest moment, serviciile de navigație aeriană furnizate de ROMATSA se desfășoară în condiții normale, fără niciun impact asupra siguranței, continuității sau calității serviciilor de trafic aerian”, a anunțat regia prin intermediul unui comunicat.
Și-a vărsat nervii! Scene șocante la Wimbledon: a rupt racheta după ce și-a lovit genunchiul de trei ori cu ea!
Scene șocante la Wimbledon, unde Corentin Moutet (27 de ani), „rebelul tenisului”, nu s-a mai putut abține și și-a vărsat nervii, chiar în timp ce se afla pe teren. Sportivul în vârstă de 27 de ani a fost de-a dreptul scos din sărite și a rupt racheta după ce și-a lovit genunchiul de trei ori cu ea. Corentin Moutet, scene șocante la Wimbledon Corentin Moutet, „rebelul tenisului”, nu pare că vrea să se potolească. Acesta și-a lovit racheta de genunchi de trei ori, în timpul unei crize de nervi pe care a avut-o la Wimbledon, și riscă o amendă. Acest lucru s-a întâmplat la doar câteva zile după ce a acordat un interviu plin de înjurături. De data aceasta, în timpul meciului de la Wimbledon, disputat împotriva americanului Marcos Giron, în primul tur, numărul 39 mondial nu s-a mai putut abține și s-a expus unei noi sancțiuni. După ce a câștigat primul set, lucrurile au început să se complice rapid pentru Moutet. Totul a culminat când un rever a ieșit în aut și l-a adus în situația de a fi condus cu 2-1 la seturi, francezul și-a pierdut complet cumpătul. Furios pe el însuși, Moutet și-a lovit genunchiul de trei ori cu racheta, până când aceasta s-a îndoit. Organizatorii de la Wimbledon tratează foarte serios incidentele de acest gen. În 2023, Novak Djokovic a fost amendat cu 6.100 de lire sterline după ce a lovit un stâlp al fileului în timpul finalei. Totuși, Moutet ar putea scăpa fără o nouă amendă, întrucât și-a lovit piciorul, iar oficialii de la Wimbledon sancționează în mod deosebit gesturile care pot deteriora suprafața terenului. După ce s-a întors la scaunul său, Moutet a observat un copil aflat lângă teren. Francezul i-a aruncat racheta ruptă, oferindu-i astfel un suvenir de neuitat. Chiar dacă și-a luat o rachetă nouă, Moutet nu a mai reușit să revină în meci și a pierdut în fața lui Giron, scor 6-4, 4-6, 5-7, 4-6. Ce amendă a primit recent francezul Francezul în vârstă de 27 de ani a intrat recent în vizorul oficialilor după ce a rostit de șapte ori cuvântul „f***”, într-un interviu transmis în direct la BBC, la turneul de la Queen’s. Ulterior, Moutet a fost amendat de ATP cu suma de 30.000 de lire sterline, echivalentul a 90% din premiul câștigat pentru calificarea în optimile de finală ale turneului de la Queen’s Club.
Entuziasmul prea mare al companiilor pentru AI ar putea duce la recesiune și la dispariția clasei de mijloc, avertizează o bancă internațională
Banca Reglementelor Internaționale a avertizat vineri că entuziasmul exagerat al companiilor de tehnologie pentru inteligența artificială, manifestat prin cheltuieli excesive, riscă să se încheie cu o „prăbușire” dureroasă și de lungă durată. Organizația internațională de bănci centrale, cu sediul la Basel, „promovează cooperarea monetară și financiară internațională”. Aceasta susține că investițiile prea mari în AI pot zdruncina piețele financiare și afecta economia globală. Dezvoltarea AI ar putea avea un randament slab, cu mult sub așteptări. Iar investitorii vor fi nevoiți să reducă rapid finanțarea pentru companiile de inteligență artificială. Cele mai mari companii tech vor să investească peste 1 trilion de dolari în dezvoltarea AI la sfârșitul anului 2026. Dar, dezamăgirea cauzată de randamentul scăzut ar putea declanșa o scădere bruscă a finanțării și ar putea transforma boom-ul cheltuielilor de capital într-o prăbușire prelungită a investițiilor. Prăbușirea încrederii în AI ar putea cauza efecte de domino, a declarat BIS în raportul său economic anual de duminică. Avertismentul vine pe fondul îngrijorărilor crescute cu privire la amploarea acțiunilor și obligațiunilor care alimentează revoluția inteligenței artificiale și la turbulențele pe care le creează aceasta pe piețele globale. Grupurile tehnologice au inundat piața de credit internațional. Au strâns sute de miliarde de dolari pentru a finanța proiecte de inteligență artificială. Prețurile record ale acțiunilor i-au atras către piața de capital din SUA. IPO-ul de succes de 86 de miliarde de dolari al SpaceX de la începutul acestei luni a fost emblematic pentru cererea mare de acțiuni legate de această tehnologie. Marii investitori au avertizat însă că această grabă de a emite datorii ar putea spori apetitul investitorilor, deși investiția în inteligență artificială ar putea să nu dea roade. Piețele bursiere au fost volatile de la IPO-ul SpaceX. Investitorii își fac așteptări tot mai mari privind creșterea ratelor dobânzii de către Rezerva Federală. Șeful de investiții al Allianz a avertizat săptămâna aceasta că decizia SpaceX de a lansa o vânzare de obligațiuni de 25 de miliarde de dolari atât de curând după IPO-ul său a fost un semn că piețele au intrat în „fază de bulă”. Până în prezent, optimismul cu privire la inteligența artificială a oferit un impuls important pentru creșterea globală, a adăugat BIS. Raportul a recunoscut că este posibil ca inteligența artificială să poată crește productivitatea „semnificativ” în următorul deceniu, având în vedere sporirea eficienței pe care le poate oferi companiilor. Însă a atenționat că au mai existat în trecuboom-uri investiționale: extinderea canalelor în anii 1830 căile ferate din Marea Britanie în anii 1840 boom-ul dotcom de la sfârșitul anilor 1990. Toate acestea au avut o caracteristică cheie în comun: „o descoperire tehnologică autentică care a atras capital peste randamentele comerciale”. Aceste episoade s-au încheiat în final cu prăbușirea investițiilor, provocând recesiuni la nivelul întregii economii. O corecție majoră a pieței bursiere asociată cu AI ar putea avea implicații mai ample astăzi decât în trecut, a adăugat BRI, deoarece gospodăriile au o expunere mai mare la acțiuni în raport cu averea și veniturile lor. Stabilitatea financiară ar putea fi, de asemenea, pusă în pericol, având în vedere volumul uriaș de datorii vândute de companiile de AI pentru a-și finanța investițiile, a avertizat organizația. În timp ce economia globală a demonstrat o rezistență surprinzătoare în ciuda șocurilor, inclusiv războiul dintre SUA și Iran, repercusiunile economice ale închiderii strâmtorii Ormuz continuă să perturbe piața energetică. Înainte de război, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate era transportată pe calea navigabilă. „Impactul inflaționist se resimte deja și s-ar putea dovedi persistent”, a declarat BIS. „Pericolele au crescut odată cu punctele de presiune legate de riscurile de inflație persistentă, sustenabilitatea investițiilor legate de AI, vulnerabilitățile financiare în creștere și slăbirea pozițiilor fiscale”, a adăugat BIS, potrivit unui articol publicat de Sam Fleming și Ian Smith în Financial Times . Sursa Foto: Envato
Nicușor Dan, la finalul consultărilor: Vom continua până când se va cristaliza o majoritate pro-occidentală
„Am avut astăzi, la Palatul Cotroceni, consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare, pentru identificarea premiselor deblocării actualei crize politice și conturării unei formule de guvernare cât mai stabile”, a declarat șeful statului la finalul consultărilor cu partidele și formațiunile politice parlamentare Acesta precizează că fiecare delegație și-a prezentat poziția și condițiile pentru participarea la guvernare sau susținerea unui Executiv. „În cadrul convorbirilor, fiecare delegație și-a prezentat poziția, și-a argumentat constrângerile și a precizat în ce condiții ar avea disponibilitatea de a participa la guvernare sau de a susține un nou Executiv”. Președintele afirmă că le-a cerut partidelor să indice o majoritate funcțională în Parlament. „Încă din discuțiile informale purtate după adoptarea moțiunii de cenzură, solicitarea mea a fost ca partidele să indice majoritatea pe care o pot coagula, în acord cu matematica parlamentară, care să poată asigura susținerea unui Guvern. Vom continua seria de consultări până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”. Președintele a făcut un apel public. Acesta spune că este același pe care l-a subliniat și în cadrul întâlnirilor cu partidele. „Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile”.
Grindeanu pune tunurile pe Bolojan: un reformat de rit nou cu un plan de sărăcire națională
Acuzațiile au fost lansate miercuri în timpul unei conferințe de presă. „Lasă România într-un deșert economic și de aceea trebuie să plece (…) România este astăzi în criză economică (…) a dus țara pe locul doi la scădere economică (…) avem inflație mai mare decât în Ucraina, o țară aflată în război de patru ani de zile (…) Nici în pandemie nu a fost așa de grav”, a declarat președintele PSD. Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că a avut „un plan de sărăcire națională” referindu-se la inflația mare, criza economică și prăbușirea puterii de cumpărare. Totodată, liderul PSD s-a întrebat „ce ar mai însemna încă un an de guvernare de același tip” având în frunte „un reformat de rit nou care se ascunde și tace dacă îi spui de apropiații domniei sale”. „Probabil vreo 300.000 de șomeri, vreo 100.000 de IMM-uri care pun lacătul pe o ușă”, a răspuns tot el. Sorin Grindeanu s-a referit și la datele prezentate miercuri de INS. „Regret și regretăm că nu am fost mai fermi mai devreme și nu l-am oprit mai devreme. (…) Pe Ilie Bolojan nu l-a demis Parlamentul, l-a demis INS astăzi”, a precizat Sorin Grindeanu. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%, potrivit Institutului Național de Statistică. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.
Eșecul Planului Bolojan. Notă de plată pentru români: Cea mai severă prăbușire a nivelului de trai de la criza financiară încoace
România trece prin cea mai drastică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani. Cifrele INS dezvăluie realitatea cruntă: „Planul Bolojan” înseamnă români care sărăcesc pe zi ce trece, loviți de o dublă criză, o inflație explozivă și o amputare masivă a valorii reale a salariilor, scrie Mediafax. Bani luați din buzunarul fiecărui român Așa cum indică evoluția indicelui prețurilor de consum, rata inflației s-a dublat în doar câteva luni, urcând de la 4,9% în primăvara anului trecut la un alarmant 9,9% în martie 2026. Această explozie a prețurilor nu este un accident de parcurs, ci consecința directă a creșterilor abrupte de taxe, în special majorarea TVA-ului și a accizelor. În absența acestor măsuri fiscale care au lovit economia reală, inflația s-ar fi situat la un nivel mult mai ușor de suportat, de doar 4,5%. În schimb, pe parcursul mandatului lui Bolojan, România a ajuns „oaia neagră” a Europei. Avem de departe cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel dublu față de următoarea țară din clasament și de peste trei ori mai mare decât media europeană. Această diferență reprezintă, în esență, o taxă mascată pe care fiecare cetățean o plătește zilnic la raft. Record negativ: Cea mai mare cădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani Graficul câștigului salarial real arată o prăbușire fără precedent. După o perioadă de susținere a veniturilor (n.r. până în mai 2025), puterea de cumpărare a intrat într-un declin abrupt, trecând rapid pe minus. Astăzi vorbim despre 8 luni de scădere consecutivă a valorii reale a muncii românilor. În decurs de 9 luni, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a contractat la nivel național cu 7,4%. Impactul este însă mult mai devastator în sectoarele cheie, unde ultimele date oficiale INS indică scăderi dramatice. Trecerea de la un ritm pozitiv de creștere a câștigului salarial real (n.r. de peste 8% la jumătatea lui 2024) la o scădere de -5% în primele luni din 2026 arată dimensiunea dezastrului. „Planul Bolojan” nu a generat dezvoltare, ci a adus o inflație record și a anulat ani de creștere a nivelului de trai pentru cetățeni, provocând cea mai severă criză pe bugetul familiilor de la marea criză financiară până în prezent. Autorul recomandă:
Încrederea în economie s-a prăbușit în a doua parte a anului 2025. Cum a fost creșterea economică în mandatele Ciolacu vs Bolojan
Indicatorii privind încrederea în economie și dinamic PIB-ului scot la iveală o deteriorare vizibilă a perspectivelor economice ale României. La această criză se mai adaugă și revizuirile pe minus făcute de FMI și Banca Mondială cu privire la economia României, scrie Mediafax. Încrederea în economia României se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, în paralel cu o încetinire accentuată a creșterii economice. În ultimele luni, situația economică a țării se menține dificilă, chiar și cu adoptarea măsurilor fiscal-bugetare de către guvernul Bolojan în vara anului 2025. În timp ce FMI și Banca Mondială au revizuit în jos estimările privind economia României pentru acest an, indicatorii de încredere economică arată, implicit, o deteriorare vizibilă. Datele Eurostat privind România, din perioada iunie 2023-martie 2026, arată o schimbare semnificativă. Indicele încrederii în economie ESI este un indice care agregă încrederea managerilor din principalele sectoare și a consumatorilor în economie. Pentru a fi interpretat pozitiv, indicele trebuie să fie peste 100 de puncte, iar acest lucru s-a întâmplat din iunie 2023 și până în aprilie 2025. Cel mai bun indice din perioada menționată s-a înregistrat în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale. Anularea alegerilor prezidențiale a avut un impact inclusiv pe acest palier. Astfel, în ianuarie 2025, acest indice a scăzut la 99,7 puncte, pentru ca până în aprilie 2025 inclusiv să depășească din nou pragul de 100 de puncte. Indicele încrederii în economie, în scădere în a doua parte a anului 2025 În mai 2025 – luna noilor alegeri prezidențiale organizate – indicele încrederii în economie se situa ușor sub 100 de puncte, respectiv la 99,3 puncte. Două luni mai târziu, în iulie, când Guvernul Bolojan a adoptat măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, situația a început să se agraveze. Datele Eurostat arată că Indicele încrederii în economie ESI a scăzut puternic în a doua parte a anului 2025, în ultimele 10 luni fiind sub 95 de puncte, sensibil sub pragul de alertă de 100 de puncte, văzut ca semnal pentru recesiune. Ultimele date Eurostat, disponibile pentru martie 2026, arată că indicele de încredere în economie a ajuns la 92 de puncte. Creșterea economică a României în 2025 în mandatul Ciolacu vs. mandatul Bolojan În privința creșterii economice pe trimestre în anul 2025, datele Eurostat arată o schimbare semnificativă. În trimestrul 2 din 2025, respectiv în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu în calitate de premier, România a înregistrat o creștere economică de 1%, a treia cea mai mare creștere din UE, după Malta și Danemarca, potrivit datelor Eurostat. La momentul respectiv, România a stat mai bine la capitolul creștere economică decât marile economii europene – Franța, Germania, Spania. După șase luni de guvernare Bolojan, situația economică s-a schimbat. Datele Eurostat arată că în trimestrul 4 din 2025, România a ajuns la polul opus, respectiv a înregistrat a doua cea mai mare scădere din UE, respectiv -1,9%. Țara care ne-a „întrecut” la această scădere este Irlanda, cu -3,8%. Luxembourg și Estonia au înregistrat scăderi mai ușoare, de -0,1%. Această inversare rapidă de tendință sugerează o sensibilitate ridicată la măsurile de politică fiscală și la evoluțiile externe. În mod particular, scăderea încrederii în economie este corelată cu reducerea consumului, dar și cu incertitudinile din mediul de afaceri, factori care contribuie direct la temperarea creșterii economice. Autorul recomandă:
Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului. Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze. Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol