Viktor Orban: Europa se îndreaptă spre o criză energetică gravă

„Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán, potrivit Magyar Hirlap. Prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe au transmis un mesaj în direct de la granița dintre Ungaria și Serbia. „Forțele de Apărare Maghiare sunt capabile să protejeze conducta de gaze”, a declarat premierul într-o conferință de presă după inspecția de la frontieră. Viktor Orban – Foto: Mediafax foto Premierul ungar îndeamnă la calm „Întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă. Securitatea energetică a țării nu este o problemă de campanie, ci o problemă de guvern, iar asta necesită calm, calm strategic, nu teatru, nu circ, ci o mână calmă, fermă și sigură”, a declarat premierul Viktor Orbán. „Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán. Acuzații de sabotaj „Nu se știe încă cine a pregătit o operațiune de sabotaj împotriva conductei de gaze Turkish Stream, sârbii anchetează, dar, în același timp, ceea ce s-a întâmplat se încadrează într-o serie de evenimente, iar ucrainenii au o astfel de capacitate și sunt dispuși și capabili să facă așa ceva”, a declarat premierul la conferința sa de presă extraordinară de luni. „Noi, maghiarii, nu putem răspunde cine anume a pregătit operațiunea de sabotaj.” , a spus Orban. Sârbii anchetează, iar cazul se află în faza de urmărire penală sub acuzația de sabotaj, a menționat el. „Cealaltă parte este de părere că acest lucru nu este necesar, că vor exista probleme de aprovizionare, dar că sancționarea energiei rusești ar trebui menținută în continuare și că aspectul războiului ruso-ucrainean ar trebui plasat înaintea aspectului aprovizionării cu energie europeană”, a adăugat el. Răspunzând la întrebarea unui jurnalist, premierul a declarat că toate organizațiile de apărare care garantează securitatea Ungariei sunt în alertă. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban se declară un orator mai bun decât Nicolae Ceaușescu: „Nu sunt geniul Carpaților”
Stolojan, despre criza carburanților: Puzderie de mașini cu o capacitate cilindrică de peste 3.000 cmc

Guvernul nu putea face mai mult în privința prețului carburanților în acest moment, pentru că trebuie să se încadreze în ținta de deficit, spune la RFI fostul premier Theodor Stolojan. El afirmă că ar fi fost bine ca Guvernul să intervină cu măsuri care să vizeze categoriile vulnerabile de populație, dar crede că acest lucru nu e posibil. „E o puzderie de mașini cu o capacitate cilindrică de peste 3.000 de centimetri cubi, nu cred că cei care dețin asemenea mașini au nevoie de mare ajutor”, spune Stolojan. Guvernul a decis în criza prețurilor carburanților reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru. Executivul a hotărât de asemenea să nu mai permită decât o actualizare pe zi a preţurilor la pompă. Theodor Stolojan spune că ar fi fost bine ca Guvernul să intervină cu măsuri privind carburanții care să vizeze categoriile vulnerabile de populație, însă precizează că acest lucru nu este deocamdată posibil. „E o măsură care vine în sprijinul tuturor și asta e una din problemele României la ora actuală, că noi nu putem încă să acționăm la nivelul celor care realmente sunt cei mai loviți de asemenea viituri, ca să mă exprim așa, fenomene care apar, iată, crize care se declanșează”, afirmă fostul premier. Fostul premier atrage atenția că „în orice oraș mare e o puzderie de mașini care au capacitate cilindrică peste 3.000 de centimetri cubi și eu nu cred că cei care dețin asemenea mașini au nevoie de mare ajutor de 30 de bani la acciză, dar sigur că avem milioane de alți conducători auto și transporturi auto, care se vor bucura de această reducere”.
Raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Care sunt șoferii români afectați de acest scenariu negru
Raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Care sunt șoferii români afectați de acest scenariu negru. Una din țările care se pregătește pentru o criză severă a carburanților este Austria. În Austria sunt – potrivit celui mai recent recensământ – peste 150.000 de români. Statistic vorbind, dacă 1 din 2 are carnet de conducere, înseamnă deja 75.000 de români afectați de măsuri precum raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Scenarii sumbre În Europa, tot mai multe state pun la cale un plan de urgență pentru eventuale lipsuri de carburanți. Se discută despre alimentarea limitată și viteze reduse pe drumuri. O altă țară care ar putea lua măsuri similare Austriei este Marea Britanie. Sub eticheta unui plan numit „National Emergency Plan for Fuel”, scrie ziarulromanesc.at, se află măsuri clare în cazul unei crize, precum raționalizarea carburanților la benzinării și limitarea generală de viteză la 80 km/h. În Marea Britanie, prețul benzinei a ajuns la 1,66 euro pe litru, iar la motorină la 1,88 euro, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni. La rândul ei, Germania a reacționat deja prin eliberarea unei părți din rezervele strategice de petrol. Și aici sunt analizate măsuri de stabilizare a prețurilor la benzinării și limitarea fluctuațiilor externe. Țara care a introdus deja o limită zilnică pentru alimentare este Slovenia. Transportul global de petrol, blocat Unul din factorii principali care alimentează incertitudinea și panica este situația din Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru transportul petrolului la nivel global. Pe măsură ce conflictul din Iran continuă, riscurile legate de aprovizionare sunt tot mai mari, iar țările din Europa iau în calcul cele mai negre scenarii. Autorul recomandă:
De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin
Rusia duce un război costisitor în Ucraina de peste un deceniu, cu peste 1 milion de militari răniți sau uciși. Însă, a reușit să anexeze peninsula Crimeea și regiunile Donețk, Lugansk, bogate în zăcăminte de gaz și petrol. Iar de la începutul războiului Statelor Unite cu Iran, Moscova câștigă 760 de milioane de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaz. Profitul Rusiei a ajuns la 24 de miliarde $ în luna martie de când Iran a închis Strâmtoarea Ormuz. 20% din tranzitul petrolier global provenit dinspre statele arabe din Golf a fost paralizat. China și alte puteri asiatice au ajuns să depindă de gazul și petrolul Rusiei. Rusia redevine un jucător important în economia globală Pentru Vladimir Putin este „o binecuvântare” războiul din Iran. Îi ușurează efectele sancțiunilor internaționale, iar Donald Trump a decis să le ridice pe cele ale Statelor Unite impuse din octombrie 2025. Rusia, alături de Iran, au devenit cei mai mari jucători energetici globali. Și este bine de știut că Rusia îi livrează Iranului tehnologie militară și sprijin informațional. Între timp, Arabia Saudită și alte puteri arabe riscă să ajungă în pragul colapsului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. În plus, Putin ar putea avea mai multe „cărți” la masa negocierilor și mai multă putere pe câmpul de luptă al Ucrainei. Europa este chiar constrânsă să reia dialogul cu Putin și importul de carburanți din Rusia. De la Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron până la premierul Belgiei care a spus că „ar fi de bun simț să fie normalizate relațiile cu Rusia, Vestul caută să obțină energie ieftină pentru a supraviețui economic. Din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, Ucraina se teme că Vestul, grav afectat de criza energetică, ar putea să se apropie de Moscova. Rusia era în cădere înainte ca Trump să atace Iranul Potrivit The Telegraph, înainte de începerea conflictului de pe 28 februarie, veniturile Rusiei din petrol și gaz erau cu 47% mai scăzute față de anul trecut.Ajunsese să vândă petrol și gaz în India la o treime din prețul pieței. Deficitul național era la 91% din obiectivul pe 2026. Analiștii se întrebau cât mai putea Putin să ducă războiul costisitor, cu cheltuielile militare încetinite. Pe plan financiar, Rusia era „sugrumată”. Anul trecut, Uniunea Europeană a fost pe aproape să-i ofere lui Volodimir Zelenski activele confiscate ale Rusiei. Ce poate face Ucraina pentru a stopa avansul Rusiei? Kievul poate spera printr-o campanie „furioasă” de bombardamente asupra conductelor pentru ca Moscova să nu se bucure de „câștigurile suplimentare”. În atacul de miercuri care a avariat o serie de conducte și petroliere, 40% din capacitatea de export petrolier a Rusiei a fost suspendat săptămâna aceasta. A fost cea mai gravă întrerupere de aprovizionare cu petrol din istoria Rusiei moderne, arată un raport de la Reuters. Ucraina a lovit în cel mai mare atac cu drone din 2026 următoarele instalații energetice ale Rusiei: Terminalul petrolier Ust-Luga Terminalul petrolier Primorsk Rafinăria Kirishinefteorgsintez Petrolierul Novorossiysk Numai prin terminalele Ust-Luga și Primorsk tranzitau zilnic 1,7 milioane de barili de petrol. Blocarea exportului cauzat de atacurile cu drone ucrainene ar putea pune în pericol tranzitul a 400.000 de barili pe zi în patru rafinării rusești. Propaganda rusească a insistat că pagubele sunt „minore” la cel mai mare „hub” petrolier din Marea Baltică, Primorsk. „Este ceva serios pentru că umflarea prețurilor la petrol la nivel global i-ar fi dat Rusiei mai mult spațiu pentru a absorbi costurile din timpul războiului”, a spus Maksym Beznosiuk pentru The Telegraph. Sursa Foto: Kremlin.ru Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina
Cum să îți pui banii la adăpost în timpul crizei. Cele mai frecvente greșeli prin care riști să-ți pierzi economiile
Protejarea banilor în perioade de criză nu mai înseamnă doar descoperirea unui „refugiu sigur” și așteptarea ca acesta să reziste în fața tuturor furtunilor economice. Realitatea din ultimii ani ne arată că în momentele de incertitudine globală aproape toate activele pot deveni volatile, iar corelațiile dintre piețe cresc exact atunci când investitorii au cea mai mare nevoie de protecție. Într-un context de criză, protejarea economiilor devine mai degrabă un exercițiu de echilibru între siguranță, acces rapid la bani și expunere controlată la riscuri. Totuși, perioadele de incertitudine economică, cele care pun cea mai mare presiune pe bugetele oamenilor, pot crea și oportunități pentru investiții. Accesul la astfel de oportunități depinde mai ales de profilul de risc, de orizontul investițional, dar și de gradul de lichiditate al economiilor disponibile. În ce îți investești banii când peste tot e criză? În contextul crizei energetice și al incertitudinilor geopolitice, majoritatea oamenilor nu se mai întreabă „Unde câștig cel mai mult?”, ci „Unde fug de criză când peste tot e criză?”. Un refugiu perfect care să protejeze banii în timpul crizelor nu există, dar există o regulă simplă, distribuirea inteligentă a economiilor. În primul rând, banii nu trebuie investiți într-un singur activ, ci mai degrabă trebuie împărțiți în mai multe părți. Depozitele bancare la instituțiile cu reputație solidă, titlurile de stat Fidelis sau Tezaur și ETF-urile sunt doar câteva dintre instrumentele care oferă stabilitate în astfel de perioade. De exemplu, în cazul titlurilor de stat, randamentele sunt net superioare depozitelor oferite de bănci, 5-7%, și sunt scutite de la impozit. Pentru cei care vor să-și asume ușoare riscuri, există fondurile mutuale sau ETF-urile care oferă randamente de până la 10%. Fondul de urgență, cea mai ignorată „investiție” Probabil unul dintre cele mai subestimate instrumente în perioadele de criză nu este de fapt o investiție. Fondul de urgență, echivalent cu 3 până la 6 luni de cheltuieli, poate să facă diferența între stabilitate și panică financiară. De altfel, specialiștii din domeniul financiar spun că stabilirea unui fond de rezervă pentru urgențe și calcularea unui buget lunar sunt principalele obiective financiare pe care trebuie să le îndeplinească orice om pentru a trece cu bine prin perioadele de criză sau război. Cel mai „sigur” refugiu din istorie a pierdut 25% în doar 2 săptămâni Aurul, considerat de decenii refugiul sigur al investitorilor în perioade de criză, traversează un moment neașteptat. În ciuda tensiunilor majore generate de războiul din Iran, metalul prețios a suferit o scădere abruptă, contrar tuturor așteptărilor. În această perioadă, metalul prețios nu doar că a fost cel mai prost refugiu tradițional, ci unul dintre cele mai slabe active din întreaga lume. De asemenea, creșterea prețurilor la energie, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, determină băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze ratele dobânzilor. Acest lucru reduce atractivitatea aurului, care nu oferă randamente directe. Un alt factor important este corecția după creșterea spectaculoasă din ultimii ani. Aurul a avut săptămâna trecută cea mai slabă evoluție din ultimii ani și a pierdut aproape 10% în ultimele zile și aproximativ 20% față de recordul istoric de peste 5.590 de dolari pe uncie atins la sfârșitul lunii ianuarie, potrivit Reuters. Evoluția aurului ne arată că niciun activ nu oferă protecție absolută în fața unei crize globale. Chiar și cele mai „sigure” active pot înregistra scăderi importante pe termen scurt, iar protecția reală a banilor nu depinde de un singur instrument, ci de construcția unui portofoliu echilibrat. Astfel, într-o perioadă în care toate piețele sunt afectate, diferența nu este făcută doar de locul în care se află banii, ci de felul în care sunt împărțiți. Care sunt cele mai frecvente greșeli în timpul unei crize În perioadele de instabilitate financiară, cele mai mari pierderi nu vin întotdeauna din piață, ci din deciziile greșite sau grăbite ale investitorilor. De cele mai multe ori, crizele amplifică emoțiile, iar emoțiile duc, în cele mai multe dintre cazuri, la decizii extrem de costisitoare. Printre cele mai comune greșeli pe care le fac investitorii se numără: vânzarea imediată, după scăderi bruște; mutarea tuturor banilor într-un singur „refugiu”; ignorarea inflației și păstrarea banilor în cash. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prăbușire neașteptată pe piața aurului. E cea mai slabă săptămână din ultimii 43 de ani. De ce au renunțat investitorii la „refugiul sigur” Care sunt țările care depind cel mai mult de petrolul și gazele din Orientul Mijlociu. Criza Strâmtorii Ormuz le-a dat peste cap economiile După pandemie, un nou lockdown a început, cel pe energie. „Mergeți pe jos dacă vă pasă” e noul „stați în casă dacă vă pasă”. Ce măsuri urmează
Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată soluție populistă

Guvernul Suediei a anunțat că va propune micșorarea temporară a taxelor pe petrol și diesel, în timp ce creșterile de prețuri continuă să perturbe piața energetică globală ca urmare a războiului regional din Orientul Mijlociu, scrie Bloomberg. Dacă va trece de votul Parlamentului Suediei, propunerea tăierii de taxe va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Până la finalul lunii septembrie 2026, consumatorii suedezi vor beneficia de prețuri plafonate. În toamna acestui an, Suedia va organiza alegeri parlamentare. Suedia reduce taxele la benzină și diesel „Toate partidele trebuie să recunoască că ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și în restul lumii testează economia Suediei”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson (Partidul Moderat) într-o conferință de presă, potrivit RTE. Conform planului guvernului Ulf Kristersson, tăierea taxelor va duce la reducerea prețului cu un krona (0,1 $) la litrul de benzină și 0,4 krona la litrul de diesel. Opoziția naționalistă se declară solidară cu guvernul liberal din Suedia Jimmie Akesson, liderul partidului naționalist „Democrații Suedezi” din opoziție, le-a declarat reporterilor: „Necesitarea unei mașini este evidentă în unele regiuni ale țării. Dar reducerea costurilor la carburanți este, de asemenea, o măsură care contribuie la reducerea inflației și aceasta este un alt motiv pentru a o face”. Coaliția de guvernare condusă de Ulf Kristersson este alcătuită din ministere conduse de Partidul Moderat (liberal-conservator pro-UE), Liberalii și Creștini-Democrații. Suedia ar putea subvenționa și electricitatea Dacă va fi necesar, Suedia va solicita permisiunea Comisiei Europene pentru a reduce și mai mult taxele, a declarat guvernul Suediei. Guvernul a adăugat că va introduse subvenții pentru gospodăriile care nu fac față prețurilor crescute la facturile de electricitate. Bolojan a respins plafonarea prețurilor la carburanți:Refuz să vând soluții populiste Cu toate că guvernul Suediei este de dreapta, a plafonat prețurile la carburanți pentru a atenua povara asupra consumatorilor. În urmă cu trei zile, premierul liberal Ilie Bolojan a refuzat să plafoneze prețurile la carburanți. „O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la o penurie”, a declarat Ilie Bolojan pe 20 martie. Premierul a precizat că se caută de „soluții de temperare a scumpirii carburanților”. România este din nou în urmă datorită liberalilor din PNL Abia luni, 23 martie, la aproape o lună de la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu care a declanșat cea mai mare criză energetică din ultimii 50 de ani, guvernul României a constatat „situația de criză”. „Guvernul va declara marți situație de criză pe piața carburanților și va limitra prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile, arată un comunicat al Executivului.Măsurile vor fi luate pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire cu câte 3 luni, iar adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.” Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
Criza bugetului se mută la vârful coaliției: Surse: Grindeanu a convocat liderii puterii joi dimineața

Discuțiile asupra bugetului de stat pentru 2026 au fost suspendate miercuri în comisiile reunite de buget-finanțe, pe fondul unui nou blocaj politic în coaliția de guvernare, iar plenul reunit programat pentru miercuri seara a fost amânat. Liderii coaliției urmează să reia joi, de la ora 10.00, negocierile pe amendamentele propuse de PSD, în timp ce calendarul inițial al adoptării bugetului a fost dat peste cap. Votul final asupra bugetului fusese programat pentru joi, după ce amendamentele discutate în ultimele zile în comisii urmau să intre în dezbaterea decisivă din Parlament. După amânările succesive de miercuri, nu mai este clar dacă și în ce măsură acest program mai poate fi respectat. Scandalul a escaladat Tensiunile au escaladat după ce PSD a amenințat că nu va vota anexele 1 și 2 ale bugetului dacă nu este identificată suma de 1,1 miliarde de lei solicitată pentru măsuri sociale destinate pensionarilor și persoanelor cu venituri reduse. Senatorul PSD Daniel Zamfir a transmis explicit, în timpul schimbului de replici cu ministrul Finanțelor, că partidul nu va susține anexele fără această sumă. În lipsa voturilor PSD, PNL și USR nu aveau majoritatea necesară pentru continuarea lucrărilor, ceea ce a dus la suspendarea ședinței comisiilor pentru a doua oară în aceeași zi. Un parlamentar a descris situația drept „o pauză peste pauză”, în timp ce liderii coaliției s-au retras în biroul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, pentru a încerca deblocarea crizei. Miza disputei este amendamentul PSD care prevedea suplimentarea cu 1,1 miliarde de lei a bugetului Ministerului Muncii pentru ajutoare sociale. Ministerul Finanțelor s-a opus, invocând impactul asupra deficitului bugetar. La reluarea votului în comisie, amendamentul nu a întrunit numărul necesar de voturi: 23 „pentru”, 19 „împotrivă” și o abținere, sub pragul de 26 de voturi considerat necesar de conducerea ședinței. De aici a pornit conflictul procedural și politic. PSD a contestat modul de calcul al majorității, acuzând că prezența parlamentarilor AUR în sală, fără exprimarea votului, a fost folosită pentru blocarea amendamentului. PNL și USR au susținut însă că simpla prezență în sală ridică pragul necesar pentru adoptare, indiferent dacă unii parlamentari aleg să nu voteze. AUR a confirmat că neparticiparea la vot a fost „o opțiune politică”, liderul senatorilor formațiunii, Petrișor Peiu, susținând că partidul nu poate valida un amendament pe care îl consideră „nedemocratic și neconstituțional”. Tocmai această formulă, „prezent, dar nu votez”, a devenit nucleul blocajului. Acuzații în coaliție În paralel, acuzațiile între partide s-au intensificat. PNL și USR au vorbit despre o posibilă înțelegere PSD-AUR pentru blocarea dezbaterilor, în timp ce PSD a acuzat partenerii de coaliție că folosesc proceduri parlamentare pentru a respinge măsuri sociale. Deputata PNL Raluca Turcan a afirmat că PSD „a blocat bugetul” și „a pus sub semnul întrebării plata salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale”, iar Mircea Abrudean a avertizat că, fără un buget adoptat la timp, „statul începe să funcționeze cu frâna trasă”. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a respins criticile liberalilor și a transmis că PSD nu va renunța la solicitările sociale. „PSD merge până la capăt pentru copiii cu dizabilități și pensionari. Nu cedăm șantajului”, a declarat liderul social-democrat. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că este dispus să caute soluții pentru pachetul cerut de PSD, cu condiția identificării unei surse de finanțare. PNL și USR au propus ca suma să fie acoperită din fonduri europene, variantă respinsă de PSD, care susține că aceste fonduri nu oferă suficiente garanții pentru plata efectivă a ajutoarelor. În încercarea de a debloca situația, UDMR a propus o formulă de compromis: includerea celor 1,1 miliarde de lei în buget sub forma unor credite de angajament, urmând ca la prima rectificare bugetară suma să fie transformată în credite bugetare. Soluția ar permite, cel puțin teoretic, angajarea cheltuielii acum și alocarea efectivă a banilor ulterior. Până la noi negocieri în coaliție, adoptarea bugetului de stat pentru 2026 rămâne însă incertă, iar blocajul politic riscă să împingă și mai mult calendarul parlamentar.
Ministrul Energiei a pregătit documentele necesare pentru declararea stării de criză în domeniul energetic

Bogdan Ivan a spus că aceste documente au fost trimise Guvernului și membrilor coaliției. „În situația în care avem o escaladare continuă a prețului carburanților, să avem tot cadrul legal prin care să putem interveni de îndată, ca și Guvern, pentru a declara situația de criză în domeniul energetic și pentru a putea să luăm măsuri care, pe o perioadă temporară, să poată să atenueze cât mai mult posibil efectul negativ asupra buzunarului românilor și asupra companiilor. (…) E un document de lucru intern, cel care a apărut în spațiu public, care a fost transmis Guvernului și membrilor coaliției în încercarea de a găsi cât mai rapid soluții prin care să blocăm această creștere”, a spus, vineri seara, Bogdan Ivan la Digi24. El spune că au fost luate deja o serie de măsuri, printre care rerutarea de noi rute comerciale, extinderea contractelor aflate în vigoare, schimbarea destinației anumitor capacități de stocare a petrolului către motorină, care este cea mai volatilă în această perioadă, și blocarea speculei. „Dar, în continuare, avem o situație complicată, care lovește întreaga Europa și întreaga lume și, din acest punct de vedere, luăm măsuri și suntem pregătiți cu acte normative foarte clare, de care trebuie să știe întreaga coaliție și care să permită Guvernului să ia decizii de îndată în situația în care avem, în continuare, aceste situații de escaladare în Orientul Mijlociu”, a mai spus ministrul Energiei. El spune că măsurile care au implicații în zona fiscală sau de natură diplomatică trebuie luate de Guvern. „Eu am fost pregătit, am venit cu aceste măsuri și acte normative prin care Guvernul poate să acționeze de îndată și dacă se consideră la nivelul guvernamental și premierul consideră că o parte din acele măsuri trebuie luate, am creat cadrul în care ele se poată să fie luate în decurs de câteva ore, pentru a nu fi în situația în care să mai pierdem timp pentru a redacta acte normative, pentru a lua avize de alte ministere”, a mai spus Bogdan Ivan.
Războiul din Orientul Mijlociu: A fost numit succesorul interimar al lui Khamenei / Fiul lui Khamenei, considerat succesor, ar fi fost eliminat / 40 de zile de doliu național și numirea conducerii interimare astăzi / Trump amenință Iranul

Resturile unei drone avariază complexul din Abu Dhabi care găzduiește ambasada israeliană. O femeie și copilul ei au fost răniți. O femeie și copilul ei au fost răniți în incident, care a avariat fațada uneia dintre clădirile Etihad Towers, a declarat Biroul Media din Abu Dhabi, scrie CNN. Trei persoane au fost ucise și 58 rănite după ce Iranul a lansat 165 de rachete balistice, 541 de drone și 2 rachete de croazieră asupra Emiratelor Arabe Unite începând de sâmbătă, a declarat ministerul apărării din Emiratele Arabe Unite într-un comunicat. UPDATE Opoziția din Iran anunță că și fostul președinte al țării, Mahmoud Ahmadinejad, a fost ucis într-un atac israelian. UPDATE Ministerul Transporturilor explică drepturile pasagerilor, în cazul în care românii sunt blocați în Orientul Mijlociu Ministerul Transporturilor a transmis, duminică, ce drepturi au pasagerii afectați de anularea zborurilor către și dinspre Orientul Mijlociu, în contextul deteriorării situației de securitate și al restricțiilor de spațiu aerian impuse în regiune. UPDATE Haos în transportul aerian din cauza crizei din Orientul Mijlociu. Mii de zboruri din întreaga lume, anulate Mii de zboruri din întreaga lume au fost anulate sau sunt sub semnul întrebării din cauza crizei din Orientul Mijlociu. Haos este pe numeroase aeroporturi în care sunt blocați turiști și alți călători. UPDATE Starmer dă asigurări că Cipru nu a fost vizat, afirmă președintele cipriot Premierul britanic Keir Starmer a confirmat „clar și fără echivoc” că Cipru nu a fost o țintă, potrivit președintelui insulei, scrie BBC. Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a declarat că Starmer l-a sunat direct pentru a-l reasigura, pe fondul tensiunilor regionale în creștere. Declarația vine după informații apărute din surse ale apărării britanice, potrivit cărora două rachete iraniene ar fi fost lansate către Cipru, unde se află baze militare britanice. Totuși, un purtător de cuvânt al guvernului cipriot a respins ulterior aceste afirmații. Acesta a precizat că „nu există nicio indicație că ar fi existat o amenințare la adresa țării”. Schimbul de mesaje are loc în contextul îngrijorărilor tot mai mari privind o posibilă extindere a conflictului în regiune. UPDATE Cel puțin 4 israelieni uciși într-un atac Cel puțin 4 israelieni au fost uciși în Beit Shemesh, Ierusalim, după un atac cu rachete iraniane. Anunțul a fost făcut de serviciile de urgență ale Israelului. UPDATE Imagini senzaționale cu israelieni și iranieni sărbătorind împreună dispariția lui Khamenei pe străzile din Londra Iranienii și israelienii au sărbătorit împreună dispariția liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei. Imaginile senzaționale au fost surprinse la Londra. Oamenii au dansat pe străzi și au fluturat steagurile Iranului, Israelului și SUA. UPDATE Atacurile israeliene de la Teheran vizează unitățile regimului care reprimă protestele tinerilor, relatează WSJ Atacurile israeliene de la Teheran, în această dimineață, au vizat organele regimului responsabile de reprimarea protestelor, a relatat Wall Street Journal . Surse au declarat publicației că printre ținte se numără sediul Tharallah, o componentă cheie a aparatului regimului împotriva tulburărilor civile. Tharallah coordonează serviciile de informații, poliția Basij – miliția paramilitară de voluntari – și aplicarea legii la nivel de stradă, precum și operațiunile psihologice. Israelul a atacat, de asemenea, sediul unităților speciale ale poliției iraniene, cunoscute sub numele de Faraja, care supraveghează protestele, monitorizează tulburările publice și aplică controlul populației, potrivit raportului. UPDATE Opec+ majorează producția de petrol după loviturile SUA-Israel asupra Iranului, care zguduie piețele energetice globale Opec+ majorează producția de petrol după loviturile SUA-Israel asupra Iranului, în timp ce blocajele din Strâmtoarea Hormuz afectează piețele, potrivit FT. Opec+ va crește producția de petrol după ce loviturile aeriene americano-israeliene l-au ucis pe liderul suprem al Iranului. Măsura are scopul de a calma piețele energetice volatile din Orientul Mijlociu și dincolo de regiune. UPDATE Situație de criză: Cel puțin 150 de petroliere ale lumii sunt prinse în apele Golfului, în plin război din Iran Conform datelor maritime, cel puțin 150 de petroliere așteaptă în afara Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute petroliere din lume. Strâmtoare este controlată de Iran, care a amenințat că va închide calea navigabilă, relatează SkyNews. Zeci de alte nave sunt staționate pe cealaltă parte a punctului de strangulare. UPDATE Iran și-a pus vecinii în cap. Un lider din Golf vorbește despre o escaladare periculoasă Iran și-a pus vecinii în cap după ce a atacat ținte militare și civile din mai multe țări din Orientul Mijlociu. Un lider din Golf vorbește despre o încălcare gravă și o escaladare periculoasă după atacul iranian asupra unui port și a unei nave din Oman. UPDATE Presa de stat iraniană: 57 de morți după 60 de atacuri asupra Teheranului în 24 de ore Presa de stat din Iran relatează că 57 de persoane au fost ucise în urma unui val de atacuri asupra Teheranului. Agenția Islamic Republic News Agency (IRNA), citând Societatea Semilunii Roșii din provincia Teheran, a transmis că capitala a fost lovită de 60 de ori în decurs de 24 de ore, scrie BBC. Potrivit raportului, atacurile s-au soldat cu zeci de victime în diferite zone ale orașului. Armata israeliană a confirmat că vizează Teheranul în cadrul operațiunilor sale. De asemenea, 12 soldați din Forțele de Apărare ale Iranului au fost uciși în orașul Kashan, din provincia Isfahan, în urma atacurilor Israelului și Statelor Unite, potrivit ISNA. Imagini care circulă online arată coloane dense de fum ridicându-se deasupra unor părți ale capitalei iraniene în urma loviturilor. UPDATE Șefa diplomației UE: „Moartea lui Khamenei este un moment definitoriu în istoria Iranului” Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a comentat informația privitoare la eliminarea liderului spiritual iranian Ali Khamenei. Moartea lui Khamenei este un moment definitoriu în istoria Iranului, a transmis Kallas care a avut un mesaj pentru poporul iranian. UPDATE Explozie la baza Gărzilor Revoluționare Explozie la baza Basij a Gărzilor Revoluționare la Teheran, în urma atacurilor IDF de astăzi. Presa raportează că ar putea exista un număr mare de morți. UPDATE China și Coreea de Nord condamnă atacurile americano-iraeliene Ministrul chinez de externe, Wang Yi: Faptul că Statele Unite și Israelul lansează atacuri asupra Iranului în timpul negocierilor este inacceptabil. Și Coreea de Nord condamnă atacurile americane
Războiul din Orientul Mijlociu: A fost numit succesorul interimar al lui Khamenei / Fiul lui Khamenei, considerat succesor, a fost eliminat / 40 de zile de doliu național și numirea conducerii interimare astăzi / Trump amenință Iranul

UPDATE Putin descrie moartea lui Ali Khamenei drept o „crimă cinică” care încalcă toate standardele moralității Vladimir Putin și-a exprimat condoleanțele președintelui iranian Pezeshkian pentru moartea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei. Liderul Rusiei descrie moartea lui Khamenei drept o „crimă cinică” care încalcă toate standardele moralității umane și ale dreptului internațional. UPDATE Ayatollahul Alireza Arafi a fost numit succesor interimar al lui Khamenei Ayatollahul Alireza Arafi a fost numit membru jurist al consiliului de conducere, însărcinat cu îndeplinirea temporară a rolului de Lider Suprem, a relatat agenția iraniană ISNA. UPDATE Peste 4.000 de maghiari din Golf solicită protecție consulară după atacurile iraniene Peste 4.000 de maghiari care locuiesc în regiunea Golfului au solicitat protecție consulară. Creșterea vine după noi atacuri iraniene cu rachete și drone asupra mai multor state arabe. Guvernul Ungariei a confirmat o majorare semnificativă a înregistrărilor într-o singură zi. Numărul maghiarilor înregistrați pentru protecție a crescut de la 1.893 la 4.144. UPDATE Trump a depășit o „linie roșie foarte periculoasă”, spune vice-ministrul iranian de externe Donald Trump a depășit „o linie roșie foarte periculoasă” prin uciderea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, a declarat duminică ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Iranului, Saeed Khatibzadeh, într-un interviu exclusiv acordat CNN. Khatibzadeh a afirmat că mulți adepți șiiți din întreaga lume vor reacționa la uciderea lui Khamenei. UPDATE Iranul a lansat rachete spre bazele din Cipru – ministrul britanic al Apărării Rachete iraniene au fost lansate către bazele militare britanice din Cipru, afirmă ministrul apărării din Marea Britanie. Forțele britanice „au doborât” și dronele iraniene care au amenințat interesele britanice în Orientul Mijlociu în urma războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului. UPDATE Președintele iranian susține că SUA și Israel au pornit un război împotriva musulmanilor și cere răzbunare Președintele iranian susține că SUA și Israel au pornit un război împotriva musulmanilor. El a emis o declarație prin care cere răzbunare pentru atacurile asupra Iranului și uciderea liderului suprem Ali Khamenei. Soarta președintelui a fost mult timp necunoscută. Într-o declarație publicată recent, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a spus că răzbunarea este un „drept și o datorie legitimă”, potrivit Sky News. UPDATE Celula de criză a MAE funcționează permanent. Spațiile aeriene din mai multe state rămân închise Spațiile aeriene din mai multe state din regiune rămân închise, în contextul atacurilor cu drone și rachete din Orientul Mijlociu, iar situația este în continuare fluidă, potrivit informațiilor transmise, duminică, de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Reprezentanții instituției au precizat că celula de criză funcționează în regim permanent. În colaborare cu oficiile consulare, MAE menține legătura cu cetățenii români aflați în zonele afectate care și-au anunțat prezența sau au solicitat informații ori asistență consulară. UPDATE SUA au folosit instrumentul de inteligență artificială Claude de la Anthropic, în atacul împotriva Iranului La câteva ore după ce a declarat că guvernul federal va înceta utilizarea instrumentelor de inteligență artificială create de compania de tehnologie Anthropic, președintele Trump a lansat un atac aerian major în Iran cu ajutorul acelorași instrumente. Comandamentele din întreaga lume, inclusiv Comandamentul Central al SUA din Orientul Mijlociu, utilizează instrumentul Claude AI al Anthropic, au confirmat persoane familiarizate cu acest subiect, relatează Wall Street Journal. UPDATE Prințul moștenitor saudit i-a cerut lui Trump un atac militar asupra Iranului Moștenitorul tronului saudit, Mohammed bin Salman, a avut recent convorbiri telefonice frecvente cu Donald Trump și l-a îndemnat să lanseze o operațiune militară împotriva Iranului, potrivit WaPo. UPDATE Israelul afirmă că „o amplă serie de atacuri” a fost lansată în „inima Teheranului” Armata israeliană a transmis o scurtă informare cu privire la război. În cadrul operațiunii denumite „Răgetul leului”, armata afirmă că lovește regimul în „inima Teheranului”. „Forțele aeriene, ghidate de serviciile de informații militare, au lansat o serie de atacuri împotriva țintelor regimului terorist iranian din inima Teheranului”, a adăugat armata, potrivit SkyNews. UPDATE Mesajul unui oficial din Emiratele Arabe Unite pentru iranieni: „Războiul vostru nu este cu vecinii voștri” Un oficial de rang înalt din Emiratele Arabe Unite a transmis un mesaj tranșant Iranului. „Războiul vostru nu este cu vecinii voștri”, a spus oficialul. În ultimele 24 de ore, armata Iraniană a atacat numeroase ținte militare și civile din mai multe țări din Orientul Mijlociu. Anwar Gargash, consilier diplomatic al liderului Emiratelor Arabe Unite, a spus că atacurile Iranului din Golf au izolat țara, potrivit Al Jazeera. Totodată, el a avertizat Teheranul să nu-și mai vizeze vecinii, așa cum s-a întâmplat în ultimele ore. UPDATE Portul din Oman a fost atacat cu drone Conflictul din Orientul Mijlociu se extinde. Duminică, portul din Oman ar fi fost atacat cu drone iraniene. Un muncitor a fost rănit, iar Ambasada SUA le-a cerut americanilor din Oman să se adăpostească. Cel puțin două drone au vizat portul Duqm din Oman, anunță Al Jazeera care citează o sursă din domeniul securității. Un muncitor străin a fost rănit după ce una dintre drone a lovit o locuință mobilă a angajaților. UPDATE Val de atacuri israeliene în Iran, la această oră Explozii sunt raportate în Teheran dar și în Bandar Abbas. UPDATE Israelul susține că ofensiva împotriva adversarilor regionali a remodelat Orientul Mijlociu Israelul afirmă că a remodelat Orientul Mijlociu după eliminarea unor lideri-cheie ai Hamas, Hezbollah și Iranului, inclusiv a Ayatollahului Khamenei. Israel consideră că recenta sa campanie militară a schimbat fundamental echilibrul din Orientul Mijlociu, potrivit CNN. În ultimii doi ani, a vizat și a eliminat în mod repetat adversari regionali de rang înalt. Oficialii susțin că strategia a urmărit destructurarea a ceea ce Iranul numește „Axa Rezistenței”. UPDATE Protestatari uciși în Pakistan după ce au luat cu asalt consulatul SUA Mai mulți protestatari au fost uciși în Pakistan după ce au luat cu asalt consulatul SUA. Incidentul s-a produs în orașul Karachi. Sute de oameni au participat la atacul asupra clădirii. Cel puțin zece protestatari au fost uciși și alți 20 au fost răniți după ce au luat cu asalt consulatul SUA, anunță CNN. Clădirea puternic fortificată se află în orașul portuar Karachi din Pakistan. UPDATE IDF anunță oficial: Ali Khamenei, liderul regimului iranian, a fost eliminat Forțele de