Scandal în Justiție: Fina își acuză nașa, propusă ministru. Falsă!
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a propus-o la Ministerul Justiției pe fosta judecătoare Andrea Chiș, magistrat care a părăsit sistemul la 49 de ani și care beneficiază de o pensie specială de aproximativ 7.500 de euro. Surprinzător este faptul că, după ce a depus programul de guvernare la Parlament, același Mureșan a adus critici la adresa magistraților care beneficiază de „pensii mai mari decât salariile”. Dar foiletonul în care Andrea Chiș este personaj principal nu se oprește aici. Mai nou, fosta judecătoare Adina Daria Lupea, căreia Andrea Chiș îi este nașă de cununie, o acuză pe posibila viitoare ministră de „prefăcătorie, minciună și duplicitate”. De asemenea, fina îi amintește nașei că, la starea civilă, invitații „au stat ca proștii până când au așteptat-o să își termine piața și curățenia” și aduce în atenția publicului faptul că, după ce finii au divorțat, nașa „insita să meargă la evenimente cu finul ei”. Loading … „Dacă un singur cuvânt e minciună, o aștept în instanță” / „Când am candidat amândouă pentru CSM, mă bârfea din birou în birou” Într-o postare publicată pe pagina personală de Facebook, Adina Daria Lupea aduce acuzații grave la adresa fostei sale colege, propusă pentru funcția de ministru al Justiției. Judecătoarea afirmă că nașa ei este „o prefăcută”, care „s-a băgat în reportajul Recorder (n.r. – Justiție Capturată) ori din lipsă de ocupație, ori pentru că aștepta ceva”. „Acum vedem ce. Un post înalt!”, mai spune Lupea. „V-am promis că vă spun ceva în plus și urmează. Ani de zile am tăcut din colegialitate, respect, ani de zile m-am lăsat umilită. Acum gata! Despre doamna Chiș vorbesc, și dacă un singur cuvant e minciună o aștept în instanță. O prefăcută. La nunta mea unde era nașă, singura nașă, în 1999, am stat toți ca proștii în fața stării civile pentru că doamna a decis ca întâi să își facă piața și curățenia de sâmbătă, și abia apoi să ajungă. Sunt foarte multe episoade și nu aș vrea să dau din casă chestii, deși poate puteam să o fac de mult timp. Dar am câteva. Când am candidat noi două pentru CSM umbla din birou în birou să mă bârfească. De față cu mine, în biroul meu, se agăța de o colegă să o ajute la proiectul pentru CSM. Am tăcut. Eram de față și am tăcut să nu îi spun ce nesimțită e. M-am tras deoparte. Ani de zile după colegii din țară mi-au reproșat că de ce nu am vorbit atunci. Ce puteam să fac? Era nașa mea, cum părea să ies public împotriva ei?”, afirmă judecătoarea. Fosta judecătoare Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției „Prefăcută, mincinoasă duplicitară, aceasta este Andrea Chiș” / „Nu are nici cea mai vagă idee despre dreptul penal, dar vorbește de prescripție” „Apoi a ieșit în 2016 în CSM și a schimbat macazul. Colega, al cărui nume nu îl dau, care a ajutat-o să își facă proiectul, i-a devenit inamic. A reclamat-o la Inspecție, a tracasat-o, s-a judecat cu ea. Singurul meu rol a fost să o iau în brațe și să îi spun: Ți-am spus! Prefăcută, mincinoasă, duplicitară, aceasta este Andrea Chiș. Și repet, dacă nu am dreptate să mă dea în judecată! Aștept! Ea nu are nici cea mai vagă idee despre dreptul penal, dar vorbește de prescripție. S-a băgat în reportajul Recorder ori din lipsă de ocupație, ori că aștepta ceva și acum vedem ce. Un post înalt! Nu voi vorbi deocamdată despre cât rău mi-a făcut pe plan famillial și cum la luni de zile după divorț insista să meargă la evenimente cu fostul meu soț. Finul ei. Să vadă lumea ce nașă minunată a fost ea!”, o acuză Adina Daria Lupea pe judecătoarea propusă la Ministerul Justiției. Fosta judecătoare Adina Daria Lupea, fina judecătoarei Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției „A organizat un eveniment de retragere și a spus că oamenii nu au venit că le era teamă” / „Nu aveau chef de tine!” / „Nici măcar un sfert nu am spus” „Două lucruri vă mai spun și mă retrag. După reportajul Recorder s-a victimizat peste tot că nu mai au curaj studenții să vorbească cu ea, că a zis ea grele acolo. Nimic mai fals. Colegii ei de catedră, mulți avocați, au dezavuat mesajul ei. Pe bună dreptate s-au simțit ofensați. După aceea și-a organizat un eveniment de retragere din studenție, adică din viața academică, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj. Nu a avut participarea așteptată pesemne și a spus că oamenii nu au venit că le era teamă de represalii!!! Oamenii de genul ei, dacă nu există opresori, îi inventează. Parcă se cer oarecum să fie abuzați și nimeni nimic! Un rahat. Lumea nu a venit că nu avea chef de tine! Punct! Doamnă potențiala ministră, veți avea viață grea cu mine. Că nici măcar un sfert nu am spus! Noapte bună!”, scrie Adina Daria Lupea în postarea publicată pe Facebook. Fosta judecătoare Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției | Sursa foto: Mediafax Siegfried Mureșan o vrea pe judecătoarea Recorder Andrea Chiș în funcția de ministru al Justiției Alianța PNL-USR-UDMR a propus-o, pentru funcția de ministru al Justiției, pe judecătoarea Andrea Chiș. Aceasta a ocupat funcția de judecător în municipiul Cluj-Napoca și a fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în perioada 2017-2023. Gândul scria, la scurt timp după publicarea documentarului Recorder, că judecătoarea a făcut cerere de pensionare încă din data de 30 decembrie 2019. La acea vreme, pensia de serviciu stabilită pentru Chiș a fost de 37.616 lei, adică 7.523 de euro. La data deciziei de pensionare, judecătoarea Chiș avea vârsta de 49 de ani și 9 luni, avea vechimea prevăzută de lege de 25 de ani în magistratură, iar baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei de serviciu a fost de 47.020 lei. Premierul desemnat Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Un judecător CSM atrage atenția asupra ipocriziei lui Siegfried Mureșan, după ce a propus-o la Justiție pe Andrea Chiș Alin Ene, judecător în Consiliul Superior al Magistraturii, a atras atenția asupra
Radu Marinescu, despre programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan:Nu este reformist, e orwellian
Într-o postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul conține „formulări aproximative, generice” și foarte puține măsuri concrete. Potrivit acestuia, accentul este pus în special pe reorganizarea și „puterea din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce mai multe probleme importante ale justiției ar fi rămase fără soluții. Critici privind independența justiției Marinescu susține că direcția propusă ar putea afecta independența sistemului judiciar. El interpretează formulările referitoare la limitarea, distribuirea și controlul puterii judiciare drept o încercare de modificare a echilibrului existent în sistem. „Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Marinescu. El contestă, totodată, ideea că ar exista o problemă majoră privind independența magistraților în interiorul sistemului judiciar și susține că evaluările și consultările desfășurate în sistem nu ar fi confirmat existența unui fenomen de „persecuție internă” sau de manipulare a procedurilor. Marinescu consideră că unele dintre propunerile programului nu sunt susținute de studii sau evaluări de specialitate suficiente și afirmă că mai multe dintre modificările avute în vedere au fost propuse și respinse anterior. Critici la adresa reorganizării CSM O parte importantă a mesajului este dedicată propunerilor privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Marinescu contestă ideea unui sistem electoral național pe care îl consideră inspirat din mecanismele politice și susține că acesta ar putea diminua rolul judecătorilor și procurorilor din structurile judiciare superioare. În opinia sa, o asemenea modificare ar putea genera inclusiv situații în care judecătorii instanțelor superioare să fie influențați, în activitatea lor, de relația electorală cu magistrații din instanțele inferioare. „Politicul dorește să imprime matricea sa electorală sistemului de justiție”, susține Marinescu, care avertizează asupra unor posibile efecte asupra independenței și funcționării CSM. El critică și propunerea privind alegerea membrilor colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor, afirmând că o formulă similară ar mai fi fost utilizată în trecut și ar fi generat conflicte și blocaje administrative. Contestă mai multe măsuri din program Marinescu susține că unele dintre măsurile prezentate drept obiective pentru viitor sunt deja implementate sau se află în diverse stadii de realizare. În cazul digitalizării justiției, el afirmă că proiectele ECRIS V și DEN au fost deja finalizate și că nu ar mai trebui prezentate ca proiecte care urmează să fie implementate. Marinescu susține, de asemenea, că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale au fost deja asumate ca priorități în mandatul său. Programul de guvernare propus de Mureșan include, între cele 18 măsuri ale capitolului Justiție, teme precum digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și reorganizarea unor instituții. Fostul ministru critică și propunerea privind trecerea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, considerând că aceasta nu rezolvă problemele structurale ale instituției. În privința combaterii corupției, Marinescu afirmă că programul se limitează la o formulare generală și acuză lipsa unor măsuri concrete referitoare la recuperarea produsului infracțional, combaterea evaziunii fiscale și cooperarea judiciară internațională. Îngrijorări privind „monitorizarea” litigiilor Un alt punct criticat de Marinescu este propunerea ca Ministerul Justiției să monitorizeze, printr-o structură nouă, litigiile în care sunt implicate autorități ale administrației publice. El afirmă că această măsură ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi exercitată o astfel de monitorizare și la eventualele efecte asupra independenței actului de justiție. Marinescu compară propunerea cu un mecanism de tip „Big Brother” și cere clarificări privind temeiul juridic și limitele unei asemenea intervenții. Critici privind prescripția și combaterea criminalității În ceea ce privește combaterea prescripției răspunderii penale, Marinescu consideră că programul folosește mai degrabă o formulare politică decât să prezinte soluții legislative concrete. El atrage atenția asupra diferențelor dintre situațiile juridice privind faptele comise după modificările legislative din 2022 și cauzele referitoare la fapte mai vechi, susținând că acestea din urmă trebuie soluționate prin aplicarea legislației și jurisprudenței relevante de către instanțe. Marinescu reclamă, de asemenea, lipsa unor măsuri detaliate privind combaterea criminalității grave și recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni. În finalul mesajului, Radu Marinescu afirmă că programul de guvernare nu reprezintă, în opinia sa, o reformă reală a sistemului judiciar. „Programul nu este reformist ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”, susține Marinescu. Acesta anunță, totodată, că PSD va vota împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan.
Procurorii din CSM decid vineri dacă sesizează Inspecția Judiciară privind felul de introducere la ICCJ a unei acțiuni de strămutare a unui dosar. În acel dosar se dorea sesizarea CJUE iar cererea ar fi fost introdusă de procurorul general
Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dezbătut, miercuri, posibilitatea sesizării Inspecției Judiciare, în legătură cu felul în care s-a introdus la instanța supremă o cerere de strămutare a unui dosar de la Curtea de Apel Craiova, în care magistratul respectivului caz ar fi urmat să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). După dezbateri discuțiile s-au amânat pentru vineri, un amănunt esențial fiind acela că la ședință a fost prezent prin videoconferință și Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Justiției în cadrul guvernului demis, care a votat cu Nu, sesizarea IJ. Loading … Prezența lui Predoiu Procurorul Claudiu Sandu a cerut să fie analizată calitatea de ministru interimar al MJ a lui Cătălin Predoiu. El a mai arătat că ședința secției pentru procurori are la bază mai multe sesizări venite de la procurorii din țară legat de situația strămutării dosarului de la CA Craiova. Predoiu a explicat că a verificat anterior dacă există un text legal care să îi interzică prezența în plenul sau la ședințele Secțiilor din CSM. Au fost examinate la nivelul Comisiei Europene „Vă rog să reflectați la coerența sistemului, unitatea de acțiune, la starea de legalitate și nevoia de a avea o conducere a ministerului public care să nu fie amputată încă de la bun început”, a spus Predoiu în susținerea cauzei dezbătute. Mesajul procurorului general în fața CSM La ședința de miercuri a fost prezent și procurorul general al României, Cristina Chiriac, care a arătat despre magistrații care au sesizat situația că „deciziile procurorului general au fost luate cu îndeplinirea tuturor condițiilor de legalitate și fără afectarea independenței procurorilor din subordine. Ea a mai arătat în fața secției pentru procurori că „apărarea independenței procurorilor e un principiu ce stă la baza PICCJ și după care eu mă ghidez ca procuror general, și vă asigura că independența vă este și vă va fi respectată cât eu voi fi procuror general”. Procurorul Daniel Horodniceanu a arătat că din punctul său de vedere ar mai trebui solicitate acte de la Parchetul Curții de Apel Craiova astfel încât să se stabilească cu claritate despre ce dosar penal este vorba. Scor egal, reluare votare După deliberări secția pentru procurori a stabilit înscrierea punctului pe ordinea de zi a unei ședințe ulterioare, respectiv, vineri. Totodată plenul secției pentru procurori a hotărât că Ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, poate participa la ședința Secției pentru procurori în calitate de membru de drept. „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere paritatea voturilor exprimate în ceea ce privește sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări cu privire la încălcarea independenței procurorilor, referitor la formularea unei cereri de strămutare aflate pe rolul Curții de Apel Craiova, și prin raportare la dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 122 din 06.07.2023, a hotărât înscrierea punctului pe ordinea de zi a unei ședințe ulterioare. (3 voturi da, 3 voturi nu, 1 vot nul)”, fost decizia procurorilor din CSM privind sesizarea Inspecției judiciare. Context Instanța supremă a decis strămutarea unei plângeri penale aflată pe rolul Curții de Apel Craiova la o altă instanță egală în grad. În cadrul judecării respectivei plângeri judecătoarea de caz ar fi pregătit terenul pentru sesizarea CJUE cu două întrebări. Cererea de strămutare introdusă la instanța supremă a fost introdusă de procurorul general al României, Cristina Chiriac, în urma refuzului procurorului ierarhic inferior de a introduce această acțiune. Urmare soluționării cauzei cu pricina de către instanța supremă judecarea respectivei plângeri, în care magistratul Curții de Apel Craiova dorea sesizarea CJUE cu două întrebări, a fost strămutată la un alt magistrat de la o altă instanță egală în grad. După primirea dosarului de către Curtea de Apel București și repartizarea aleatorie unui complet de judecată, respectivul complet va analiza toate actele efectuate de magistratul de la Curtea de Apel Craiova precum și dacă se impune anularea unora dintre acestea sau în integralitatea lor. Cererea parchetului instanței supreme privind strămutarea dosarului de la Craiova a fost înregistrată de ICCJ luni, 14 septembrie, și a fost soluționată a doua zi, în 15 septembrie.
CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Se impun clarificări / Reacția CCR: Nicio cauză nu se discută informal
UPDATE: Reacția CCR, după controversele privind întâlnirea cu Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal” Curtea Constituțională a României (CCR) transmite, în urma solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, că întâlnirile președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte administrative și organizatorice ale instituției. Precizările vin în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Potrivit CCR, funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR. Președinta Curții Constituționale reafirmă că nicio cauză aflată pe rolul CCR nu poate face obiectul unor discuții în afara procedurilor legale. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul transmis duminică seara. CCR mai susține că modul de exercitare a funcției, precum și reperele etice și profesionale ale președintei instituției exclud orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative. „Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, precizează Curtea. Știre inițială: CSM: Informațiile au generat „întrebări legitime” CSM afirmă că informațiile au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi avut loc într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. „Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit CSM, independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare și funcționare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate. CSM: Hotărârile CCR au efecte asupra întregului sistem judiciar Consiliul subliniază că aceste exigențe sunt cu atât mai importante în cazul Curții Constituționale, întrucât hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și sunt aplicate direct de instanțele judecătorești. În numeroase situații, deciziile CCR vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească. CSM amintește și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității CCR să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. „Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, afirmă CSM. Ce clarificări solicită Consiliul CSM apreciază că sunt necesare explicații publice privind: – împrejurările în care a avut loc întrevederea; – natura întâlnirii; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – temele care au făcut obiectul discuțiilor. Potrivit Consiliului, clarificările sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. CSM reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate. Președinții Curților de Apel, ai tribunalelor și judecătoriilor din țară au cerut clarificări urgente în legătură cu întâlnirea dintre șefa CCR, Elena-Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan.
Scandalul privind justiția din România ajunge la Parlamentul European. PSD reclamă PNL la Bruxelles
Europarlamentarii PSD au sesizat joi Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) a Parlamentului European, cerând ca declarațiile recente ale reprezentanților PNL despre justiție să fie analizate în cadrul dialogului european privind statul de drept. Social-democrații susțin că declarațiile liberalilor „ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept”. Potrivit PSD, demersul nu urmărește ca Parlamentul European să se pronunțe asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor din România, ci asupra „declarațiilor publice formulate în ultimele zile de reprezentanți ai Partidului Național Liberal, prin care au fost contestate modul de repartizare a completurilor de judecată și activitatea instanțelor în dosare privind propriul partid, precum și anchete penale referitoare la presupuse fapte de corupție în care sunt vizați lideri liberali”. PSD se sprijină pe poziția CSM Eurodeputații PSD citează reacția Consiliului Superior al Magistraturii, care a vorbit despre o „escaladare fără precedent” a discursului împotriva instanțelor și a avertizat că „astfel de mesaje pot afecta încrederea cetățenilor în imparțialitatea și autoritatea sistemului judiciar”. În același timp, social-democrații afirmă că „presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale sunt incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept”. De la contestația PNL la reacția magistraților Miercuri, Tribunalul București a suspendat hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Hotărârea a fost pronunțată de un complet specializat în litigii privind partidele politice. După anunțarea soluției, PNL a cerut transparență privind modul de constituire și repartizare a completurilor specializate care judecă dosarele referitoare la partide. Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu atribuțiile instanțelor și a susținut că justiția nu poate decide asupra unor chestiuni care țin de organizarea autorităților publice și de utilizarea fondurilor publice. Declarațiile au fost urmate de reacții din partea Tribunalului București, Curților de Apel, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii. Instituțiile au respins criticile privind activitatea instanțelor, au apărat independența justiției și au avertizat că astfel de declarații pot afecta încrederea publicului în sistemul judiciar.
Au fost decizii blitz. Așa ceva nu există: Pîslaru, despre decizia CSM privind pensiile speciale
Invitat miercuri seara la Digi 25, ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru a fost întrebat dacă suspectează o șicanare în justiție din partea colegilor săi din tabăra Adrian Veștea. „Categoric. Nu există dubii, sunt foarte explicit”, a răspuns Pîslaru. „Mai ales după întreg episodul cu pensiile speciale, în care știți că CSM-ul ne făcea mincinoși și pe prim-ministru și pe mine și s-a demonstrat la sfârșit că am recuperat 165 de milioane de euro într-un context în care, de fapt, dumnealor s-a demonstrat a fi în culpă și tot ce spuneau era, de fapt, fals”, a adăugat ministrul interimar. El a afirmat că „lucrurile acestea au lăsat niște urmări. Adică sunt probabil niște meciuri mai largi din acest punct de vedere”. „Nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime” Însă, a transmis că „nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime”. „Tot ce sperăm la Partidul Național Liberal este să ne apărăm”, a declarat Pîslaru. În contextul deciziei CSM privind pensiile speciale, ministrul interimar a subliniat că acestea au fost „decizii blitz”. „N-a fost niciodată, vreodată, stabilit un complet de judecători pe probleme legate de partide politice atât de repede. Brusc șase judecători, brusc complet, brusc decizia a fost luată peste noapte”, a explicat acesta. „Este evident ceva care nu e chiar la locul său” „Așa ceva nu există”, a afirmat Dragoș Pîslaru. „Termenele totdeauna erau de două luni, trei luni, patru luni. Este evident ceva care nu e chiar la locul său”. Întrebat câte acțiuni în instanță au fost depuse de colegii săi, ministrul interimar a răspuns „eu știu de trei”. „Prima, cea inițială, a fost practic judecată în aceeași zi aproape. Deci a fost cea mai rapidă decizie pe care Tribunalul Ilfov a luat-o vreodată”, a conchis Pîslaru.
Președintele CSM, Liviu Odagiu, respinge acuzațiile: CSM nu a întocmit niciun fel de liste negre
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Liviu Odagiu, a declarat în cadrul emisiunii „Off the Record” că acuzațiile din spațiul public legate de existența unor liste negre sunt complet false. Acesta susține că ideea reprezintă doar o poveste creată în afara sistemului de justiție și preluată rapid de mass-media. „Niciodată instanțele de judecată nu sunt investite cu situații ipotetice. Ele sunt investite cu fapte, fapte care nu sunt săvârșite de o entitate ipotetică, ci de persoane concrete. a identificat fapte, a identificat persoane, a identificat acțiuni al acestor persoane, a identificat un scop și un rezultat, care se urmărea a fi atins prin toate aceste acțiuni, care se derulează, iată, de aproape un an de zile”, a transmis acesta. Liviu Odagiu a explicat că CSM nu a întocmit liste secrete prin Hotărârea nr. 1348. și că acțiunile venite din exterior au o miză dublă. „Finalitatea, din punctul nostru de vedere, reținut și în cuprinsul acestei hotărâri, finalitatea tuturor acestor acțiuni este una dublă. Pe de o parte, schimbarea persoanelor care în mod legitim ocupă funcții de conducere în sistemul judiciar. Iar o a doua finalitate care se urmărea, schimbarea regulilor de organizare și de funcționare a profesiei”, susține Odagiu. Președintele CSM a subliniat că ideea unor liste negre este o minciună preluată rapid de presă și de ONG-uri. „Această narațiune a listelor negre a apărut imediat după publicarea hotărârii și a ca o pânză de păianjen s-a împânzit în toată presa și a fost preluată de toți influențării, de toate aceste organizații neguvernamentale care de-a lungul timpului au organizat proteste nu împotriva unor principii sau pentru susținerea unor principii, ci împotriva unor persoane, a unor judecători și împotriva modul în care acei judecători interpretează și aplică legea”, a declarat președintele CSM.
Justiția respinge legea salarizării a Guvernului Bolojan. CSM: „soluțiile sunt absurde, subminează definitiv sistemul judiciar”
În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Consiliul Superior al Magistraturii demontează proiectul și acuză Guvernul Ilie Bolojan: CSM: „Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea Justiţiei” „Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, consideră CSM. CSM: „Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde” CSM susține că noua lege diminuează din nou veniturile Justiției: „Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate. Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora. Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”. CSM: „Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar” „Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului. Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, susține CSM. Încă de la prezentarea proiectului, mai mulți magistrați, printre care și judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, au susținut că „proiectul noii legi a salarizării este inacceptabil”.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, anunț despre șefia marilor parchete după voturile din CSM: Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide.
„Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă această situație s-ar perpetua până la momentul la care ar trece cele 30 de zile rezervate CSM pentru a da un aviz. Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz. Pe mine nu mă încurcă și nu mă descurcă nimic, atât timp cât mă țin strict de procedură, de regulile legale. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide. În toate decide domnul președinte până la urmă, evident”, spune Radu Marinescu, fiind de întrebat de situația din CSM în care Secția de Procurori au exprimat un vot de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul Alex Florența și Marius Voineag. „Trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori” Zilele trecute, Secția de Procurori din CSM i-a avizat negativ ( cu un vot de 5 împotrivă și 1 pentru ) și pe Marinela Mincă, pentru funcția de adjunct al DNA, dar și pe Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat în OFF The Record, pe Mediafax, și această situație: „Iar la cei avizați negativ, legea spune că trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori. Pentru că eu la Secția de Procurori n-am trimis o propunere subiectivă. Eu am trimis o propunere bazată pe argumente concrete și sunt pagini întregi de motivare, de ce am considerat că o persoană este potrivită, a fost o comisie și la noi. Din comisie au făcut parte și colegi procurori. Am avut un psiholog, am avut un expert în management. Deci, sunt niște propuneri motivate. Și de la CSM vom primi probabil niște hotărâri motivate, vom vedea care sunt motivele și vom pune întrebări candidaților ca să verificăm toate cele aspecte să nu rămână nimic neverificat”. „Și eu, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie” Ministrul Radu Marinescu a comentat înscrierile în concurs: „Mi-a plăcut faptul că procurorii, în interviurile lor, au arătat că se simte nevoia unor anumite prioritizări, pe domenii. Cei care sunt la instituția specializată au vorbit și de Sănătate. (…) În contextul în care apăruse și acel material Recorder și se deschisese o discuție acută despre Justiție, a fost și contextul în care s-a discutat de procurorii curajoși, de judecătorii curajoși. Și în acest context, și eu, și alți factori, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie și mi-aș fi dorit să fie așa. (…) Nu pot să vă răspund (n.r. de ce n-au venit). Eu a trebuit să evaluez pe cei care s-au prezentat. Probabil, domnul Pîrlog, pentru a suplini numărul mai redus de candidați, dânsul s-a înscris în mai multe părți și e dreptul dânsului să o facă. Este foarte bine că au venit acești oameni. (…) Primul lucru – ca să câștigi, trebuie să participi la o competiție. De aceea, eu nu pot accepta retorica potrivit căreia totul ar fi lipsit de orice fel de semnificație, de orice fel de valoare, pentru că nu s-au înscris mai mulți sau nu s-au înscris nu știu pe cine are cineva în vedere care face o astfel de critică. (…) Pentru mine contează procedurile. Eu am o formare profesională în domeniul juridic în care rigoarea și normele și instrumentele contează. Retorica nu ajută la nimic aici. Trebuia să vină cineva, să depună un dosar, să depună un proiect. (…) Cei care s-au înscris au fost evaluați. Aceste evaluări au fost foarte meticuloase, au durat 2 ore pe candidat, s-au pus foarte multe întrebări (…)”. Radu Marinescu: „Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat.(…) Cine este președintele României? Este persoana cu cea mai mare reprezentativitate în statul român” Ministrul Radu Marinescu a susținut că actuala procedură de numire este una echilibrată între puterile statului: „Uneori noi funcționăm la extreme. (…) Am vrut foarte multă independență a Justiției, ne-am dorit să avem independență a Justiției pentru că ne-am temut că politicul contaminează Justiția, nu? Bun, și am adoptat acele lege ale Justiției din 2022 care sunt marca unei deosebite independențe a Justiției. Uitați-vă că președinte Înaltei Curți nu mai este numit de președinte. Dar sunt și foarte multe nemulțumiri. Nu? Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat. Justiția este ocupată de ea însăși. Cine o ocupă? Deci nici așa nu e bine. Am lăsat prea multă libertate, lipsesc checks and balances, pentru că toată filozofia aceasta plecând de la origini până în momentul de față a puterilor, presupune și ca ele să se controleze reciproc. Ori, mulți spun în momentul de față că nu avem checks and balances, pentru că justiția este închisă perfect în sistemul său de autoreglare, de autoguvernare, de autoconducere. Și atunci sunt voci care spun da, fac ce vor ei, da, uite că este ocupată de către o grupare sau o altă grupare sau a treia grupare sau nu mai știu ce grupări. Și atunci apare ideea de a se interveni cumva. Mie, ca Ministru a Justiției, mi se trimit sute și mii de mesaje spunând faceți, faceți, luați măsuri. Eu explic întotdeauna, de bună credință, cu legea în mână, că instrumentele ministrului sunt limitate și acestea sunt. Deci, avem o independență, dar se pare că nu e bine nici că o avem. Acum când vorbim de procurori, avem un mecanism care presupune… Păi și secția de procurori, ne-au venit nouă propunerii, evident, în care doresc să preia cu totul această procedură, pentru că, probabil, să scoată și Ministrul Justiției, să scoată și pe domnul președinte, să
CSM, după banii luați de la magistrați: guvernele pot eșalona, dar nu până la pierderea esenței dreptului
„În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026”, arată CSM. Într-un comunicat de presă transmis vineri de CSM, se precizează că instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite. Cu toate acestea, „nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând „un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”. Potrivit documentului citat, procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, „dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept”. „Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal. Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare. În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege”, se mai arată în documentul citat.