CSM înaintează către Ministerul Justiției propunerile legislative pentru degrevarea instanțelor
În urma analizei realizate la nivelul Consiliului au fost reținute o serie de propuneri de reglementare în materie non-penală, subsumate scopului asumat vizând degrevarea activității instanțelor judecătorești. Una dintre propuneri este excluderea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor judecătorești: – excluderea cauzelor având ca obiect dizolvarea şi radierea de drept din materia societăților. – excluderea cererilor necontencioase în materie de înscriere, modificare și desființare a persoanelor juridice fără scop lucrativ și înlăturarea obligaţiei de a ţine registrele de evidenţă privind aceste persoane juridice. – excluderea cauzelor având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității; eliminarea efectului suspensiv de executare al introducerii plângerii contravenționale, în special în materia contravențiilor la regimul rutier. – renunțarea la procedura încuviințării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, precum și simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite a altor titluri executorii altele decât hotărârile judecătorești. – partajarea atribuţiilor de control privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară şi instanţa judecătorească; excluderea din competența instanței judecătorești a unor cereri privitoare la curatelă. – excluderea cauzelor având ca obiect divorțul prin acord. O altă propunere este degrevarea judecătorilor de unele atribuții corelativ cu transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului Propuneri vizând modificarea competenței instanțelor judecătorești: – modificarea competenței teritoriale prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor. – lărgirea competenţei judecătorilor stagiari care îşi desfăşoară activitatea de stagiatură în instanţe. – reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a se pronunța asupra contestațiilor formulate de persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului ANP de schimbare a locului detenției sau de respingere a cererilor de transfer. – preluarea soluției legislative prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la competenţa teritorială şi în materia litigiilor de muncă. – modificarea competenței teritoriale exclusive a Curții de Apel București în materia concurenței; competenţa prevăzută de O.U.G nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRE; competența prevăzută O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Sunt și propuneri vizând modificarea legislației în materia taxelor judiciare de timbru – majorarea/actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiție, luând în considerare cheltuielile pe care le implică procedura judiciară și realitățile economice; actualizarea acestor taxe față de devalorizarea monedei naționale. Sunt și propuneri vizând încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigiilor și instituirea altor proceduri, precum și pentru utilizarea procedurii administrării probelor prin avocați – acordarea anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor (ex. restituirea parțială/integrală a taxei judiciare de timbru). – o soluție asemănătoare pentru situațiile în care părțile convin asupra administrării probelor prin avocați. Propuneri vizând modificarea reglementării procesual-civile referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată și la redactarea hotărârii judecătorești, precum şi alte propuneri privind desfășurarea procesului civil (ex. preschimbarea termenelor prin rezoluţie, facilitarea procedurii de citare, reglementarea unor situaţii în care cauzele sunt soluţionate doar în procedură scrisă) Propuneri cu privire la procedura specială a cererilor cu valoare redusă reglementată în Cartea a VI-a, Titlul X din Codul de procedură civilă (articolele 1.026-1.033) – formular standardizat pentru cererea de apel; eliminarea dezbaterilor în calea de atac a apelului, judecata urmând a se realiza în camera de consiliu, fără citarea părților, în măsura în care una dintre părți nu solicită în mod expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică, cu citarea părților. – reglementarea posibilității instanței de judecată ca, în măsura în care pârâtul nu formulează apărări, să procedeze la soluționarea cauzei prin emiterea unui certificat executoriu standardizat. Propuneri de modificare a reglementării aplicabile în materia achizițiilor publice – modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la calea de atac a recursului și în această materie, în locul apelului. – modificarea art. 53 alin. (1) și (11) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la atribuirea în competența instanțelor civile a litigiilor şi cererilor care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă, prin degrevarea secțiilor de contencios administrativ și fiscal. Propuneri vizând proceduri informatice și îmbunătățirea digitalizării la nivelul instanțelor judecătorești – implementarea unei baze de date comune pentru degrevarea activității de la compartimentele de executări civile și penale în ceea ce privește comunicarea soluțiilor către instituțiile statului. – dezvoltarea programului informatic REJUST pentru a genera proiectul de minută și de hotărâre judecătorească pentru cauzele de complexitate redusă. – calculul automat al taxei judiciare de timbru la introducerea obiectului/valorii cererii. – implementarea unei proceduri digitalizate, în colaborare cu UNEJ, la nivel național, pentru transmiterea cererilor de încuviinţare a executării silite în format electronic, semnarea elecronică a încheierilor de încuviinţare şi restituirea tot în format electronic. – acordarea accesului la toate bazele de date ale instituțiilor publice relevante, fiind evitată amânarea judecării cauzelor în vederea primirii de răspunsuri de la diverse instituții. – simplificarea accesului la bazele de date existente, inclusiv de către grefierul de şedinţă şi judecătorul cauzei și asigurarea faptului că toate instanţele judecătorești beneficiază de acces la aceste baze de date. Totodată, în cadrul Proiectului „Eliminarea factorilor pentru inflaţia de cauze, identificarea elementelor normative şi a tendinţelor de aglomerare – EFICIENŢĂ” au fost formulate mai multe propuneri de modificări legislative, precum adoptarea unei proceduri pentru judecarea şi pronunţarea hotărârii în cauzele repetitive. În continuarea aplicării calendarului dat publicităţii, urmează ca până la finalul lunii februarie 2026 să fie consultaţi reprezentanții UNBR și reprezentanții altor profesii juridice cu privire la eventualele dificultăți practice care ar putea fi generate de procesul de normare şi, de asemenea, să fie definitivat mecanismul de normare și adaptarea corespunzătoare a legislației secundare relevante.
Nici n-a adoptat bine toate pachetele de reformă, că Ilie Bolojan a mai anunțat una: reforma pensiilor în sectorul de ordine publică și apărare
Premierul Ilie Bolojan a anunțat într-un interviu pentru G4Media că, după adoptarea reformei privind tăierile din administrația publică, următorul pachet e reformă vizează pensiile din sistemul de ordine publică și apărare națională. Potrivit datelor CSM, dacă în magistratură vorbim despre 5000 de pensii de serviciu, în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională – beneficiarii pensiilor de serviciu sunt peste 210.000. Ilie Bolojan: „Următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare” Întrebat de jurnaliști dacă vizează o reformă a „pensiilor militarilor care să crească vârsta de pensionare”, premierul Bolojan a răspuns: „Și acest lucru trebuie făcut pentru că, orice s-ar spune, este anormal să aveți o știre cu șeful Poliției din Sibiu care s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri, când văd o astfel de știre. Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută și este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii, care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitatea sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni, dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”. Pachetul privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților – care vizează în jur de 5000 de persoane – este în continuare în discuția Curții Constituționale, care trebuie să ia o decizie pe constituționalitate, pe 11 februarie. Modificările pe care insistă Bolojan sunt respinse atât de magistrați, de CSM, dar și de Curtea Supremă care a atacat pachetul la CCR. Însă în ceea ce privește pensiile de serviciu din zona de ordine publică, apărare și siguranță națională – acestea sunt în jur de 210.000 – potrivit datelor din CSM. Potrivit jurisprudenței CCR, de pensii de serviciu beneficiază Ministerul Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerul Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale. RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Trebuie să facă proba!” Ilie Bolojan se ceartă cu Rareș Bogdan și sugerează că fostul prim-vicepreședinte PNL este mincinos Ilie Bolojan constată că românii au obosit „total”, pentru că nu văd rezultatele guvernării sale. Premierul nu exclude să adopte reforma administrației publice prin OUG. Ce spune de pensiile speciale și CCR Bolojan îl lasă pe Nicușor Dan să vină cu propuneri pentru SRI și SIE: „Mi se pare un aspect de politețe”
CSM cere Guvernului deblocarea concursurilor de admitere în magistratură
Concursurile de admitere în magistratură au fost suspendate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. CSM cere acum deblocarea concursurilor de admitere, la fel cum s-a procedat în alte domenii de activitate, precum domeniul sănătăţii sau educaţiei, susținând că „realizarea actului de justiţie are o importanţă socială cel puţin egală”. „În condiţiile unui deficit de judecători de aproximativ 15% în luna ianuarie 2026, fiind vacante 751 de posturi de judecător dintr-o schemă naţională de 5070 de posturi, buna funcţionare a justiţiei în vederea realizării unui act de justiţie de calitate este grav afectată, în detrimentul cetăţenilor, iar dispozițiile legale care au blocat organizarea concursurilor de admitere în magistratură nu fac decât să genereze premisele amplificării lipsei cronice de resurse umane la nivelul instanţelor judecătoreşti. Adoptarea imediată a acestor măsuri se impune cu atât mai mult în contextul actual din sistemul judiciar, caracterizat de creșterea exponențială a volumului de activitate, aspecte ignorate de puterea executivă, deşi Consiliul a semnalat public de mai multe ori situaţia resurselor umane şi a solicitat implementarea de măsuri legislative pentru ocuparea posturilor vacante. Iar în condiţiile actuale, caracterizate de instabilitatea statutului magistratului şi atacuri repetate la adresa corpului profesional din partea celorlalte puteri în stat şi a unor reprezentanţi mass-media, există riscul diminuării în continuare a numărului de judecători prin plecări voluntare din sistemul judiciar”, potrivit unui comunicat de presă transmis marți de CSM. Potrivt documentului citat, instanţele din România se află pe primul loc în Uniunea Europeană ca volum de activitate, în cursul anului 2025 fiind înregistrate aproximativ 3,6 milioane de dosare pe rolul instanţelor judecătoreşti, care au fost gestionate în condiţiile unui deficit de judecători situat în jurul procentului de 20% pe tot parcursul anului de referinţă. „Totodată, trebuie conştientizat că potrivit statisticii întocmite de Consiliu, în România 49 de judecătorii funcţionează în sistem de avarie, încărcătura pe judecător fiind în cazul multora dintre acestea peste încărcătura medie la nivel naţional, astfel cum s-a evidenţiat în documentul ataşat. Astfel, dintr-o schemă aprobată de 4 – 5 posturi de judecător, în cadrul unora dintre aceste instanţe sunt efectiv în funcţie între 1 – 3 judecători, cu consecinţa afectării profunde a eficienţei actului de justiţie şi a duratei procedurilor derulate”, se arată în comunicat. Secţia pentru judecători solicită Guvernului României să îşi asume măsuri legislative concrete pentru a crea cadrul legal necesar acoperirii deficitului de judecători, întrucât pentru buna funcţionare a societăţii româneşti este esențială eficientizarea activității instanțelor de judecată, prin prioritizarea componentei de resurse umane, consecinţele deficitului de personal asupra dreptului constituţional al cetăţenilor de acces la justiţie într-un termen rezonabil fiind directe şi grave.
Radu Marinescu: Procurorii trebuie să fie apolitici
„Opinia mea este că activitatea judiciară trebuie să fie una străină de fenomenul politic. Eu cred că justiția trebuie să fie apolitică și atunci cred că toate aceste selecții care se fac inclusiv pentru procurorii șefi, trebuie să fie făcute într-un mod care să fie strict legal și în conformitate cu criteriile de profesionalism, de responsabilitate care sunt prevăzute de lege”, a declarat Ministrul Justiției, Radu Marinescu. Întrebat dacă, potrivit legii, procurorii șefi indiferent dacă este vorba despre DNA sau DIICOT pot să rămână în funcție pentru un al doilea mandat, în contextul în care șeful statului s-ar declara nemulțumit de activitatea lor, ministrul Justiției a precizat: „Sigur că poate exista mulțumire sau nemulțumire cu privire la activitatea oricărui reprezentant al statului, până la urmă și cu siguranță se pot face evaluări și pot exista astfel de aprecieri pozitive sau negative, inclusiv în ceea ce privește conducătorii parchetelor. Cu siguranță o astfel de evaluare se face și în momentul în care cineva își depune, să zicem, candidatura. Pentru că examinarea activității sale anterioare, indiferent unde a activat, este o componentă a analizei care se face pentru a se vedea dacă pentru viitor este sau nu este apt să ocupe funcția respectivă. Însă de planul, de la bun început, nimeni nu poate să fie exclus”, a declarat Radu Marinescu. Acesta a precizat că orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute de lege se poate înscrie pentru candidatură. „A exclude cumva verbal, a declara că cineva este binevenit sau nu este binevenit, din punctul meu de vedere, ar reprezenta în exercitarea atribuțiilor noastre ale Ministerului Justiției un demers neconform legii. Și atunci nu pot să spun decât că declanșăm o procedură. Orice procuror care îndeplinește condițiile legale poate să participe. Sigur, selecția va fi făcută într-un mod riguros, într-un mod profesionist, ținând cont de criterii, trecând prin filtru CSM și apoi, bineînțeles, domnul președinte are o foarte importantă misiune, aceea de a încuviința numirile respective sau de a le respinge și atunci le luăm procedura”, a declarat Radu Marinescu. Reamintim că recent, Ministerul Justiției a anunțat că va declanșa procedura de numire a noului Procuror General, dar și a șefilor DNA și DIICOT.
Nicușor Dan spune când vor avea loc consultările cu magistrații și referendum intern, după dezvăluirile Recorder despre justiție
Documentarul Recorder a generat un val de reacții în rândul judecătorilor și procurorilor, mulți dintre aceștia semnalând presiuni, disfuncționalități instituționale și lipsa unor mecanisme reale de dialog. În acest context, mai mulți magistrați au solicitat discuții directe cu președintele României. Referindu-se la aceste solicitări, Nicușor Dan a explicat că întâlnirile vor avea loc în cursul lunii ianuarie. „Pe magistratură, în prima parte a întrebării, mai sunt cam 30 de persoane care și-au exprimat intenția de a veni la o discuție și cărora le-am spus că ne vom întâlni în ianuarie. O să facem asta, adică o să-i contactăm pe rând și o să vedem când putem să ne întâlnim cu ei.” Șeful statului a confirmat și organizarea referendumului intern despre care vorbise anterior, precizând că este vorba despre o consultare în interiorul sistemului judiciar, nu despre un referendum național. „În ceea ce privește acele referendumuri în consultare despre care vorbeați, am spus că le facem și le facem în acest mod. O să stabilim detaliile chiar în aceste zile de început de an și, probabil, în cursul lunii ianuarie le vom organiza.” Întrebat dacă ia în calcul participarea la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, Nicușor Dan a spus că acest lucru este posibil, dar că așteaptă mai întâi date suplimentare. „O să vedeți. O să mergem la o ședință a CSM, dar aștept niște date înainte de a face acest lucru”, a conchis președintele.
Prima reacție din CSM după declarațiile lui Nicușor Dan: Referendumul în Justiție este un demers absolut inacceptabil
Judecătorul Alin Ene, membru al CSM, a catalogat drept „absolut inacceptabile” declarațiile președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în Justiție, subliniind că șeful statului nu are niciun temei legal să inițieze un astfel de demers și că acesta încalcă principiul separației puterilor în stat, relatează Mediafax. Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a criticat dur declarațiile președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în Justiție, catalogându-le drept „absolut inacceptabile în orice stat democratic”. Alin Ene, membru al CSM: ”Pe când un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul și Preşedintele României se mai bucură de susținerea poporului?” Ene susține că nu există niciun temei legal care să permită președintelui organizarea unui „referendum în cadrul corpului magistraților” pentru revocarea membrilor CSM. Potrivit judecătorului, o astfel de acțiune ar încălca grav principiul separației puterilor în stat, comparând ipotetic situația cu un referendum organizat de Justiție pentru demiterea Președintelui sau dizolvarea Parlamentului.Membrii CSM pot fi revocați doar prin decizia Adunărilor Generale ale judecătorilor, precizează Ene, iar orice inițiativă individuală, chiar din partea Președintelui țării, nu are nicio competență în acest sens. Judecătorul a mai atras atenția că demersuri de tip plebiscitar, precum cel propus de Nicușor Dan, riscă să erodeze statul de drept și să creeze dezamăgire în rândul magistraților, dat fiind că din 885 de semnatari ai unei petiții pe tema libertății de exprimare, doar 20 au dorit să se întâlnească cu președintele. „Așadar, pe când un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul și Preşedintele României se mai bucură de susținerea poporului? Asemenea declarații și demersuri sunt absolut inacceptabile în orice stat democratic. Dacă vrem ca România să rămână un stat de drept și membru al UE, trebuie să ne menținem respectul pentru independența Justiției și separația puterilor în stat”, a concluzionat Alin Ene. Nicușor Dan a anunțat că inițiază, în premieră, referendum în magistratură. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților pentru a afla dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interiorul unui bresle. Nicușor Dan a anunțat că, pentru a clarifica aceste aspecte, va organiza în ianuarie un Referendum în cadrul Corpului Magistraților, în cadrul căreia va exista o singură întrebare esențială: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistrații vor decide că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative și tot ceea ce am planificat. Dar dacă, însă, magistrații în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus președintele. RECOMANDAREA AUTORULUI
Prima reacție din CSM după declarațiile lui Nicușor Dan: Referendumul în Justiție este un demers absolut inacceptabil
Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a criticat dur declarațiile președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în Justiție, catalogându-le drept „absolut inacceptabile în orice stat democratic”. Ene a subliniat că nu există niciun temei legal care să permită președintelui organizarea unui „referendum în cadrul corpului magistraților” pentru revocarea membrilor CSM. Potrivit judecătorului, o astfel de acțiune ar încălca grav principiul separației puterilor în stat, comparând ipotetic situația cu un referendum organizat de Justiție pentru demiterea Președintelui sau dizolvarea Parlamentului. Membrii CSM pot fi revocați doar prin decizia Adunărilor Generale ale judecătorilor, precizează Ene, iar orice inițiativă individuală, chiar din partea Președintelui țării, nu are nicio competență în acest sens. Judecătorul a mai atras atenția că demersuri de tip plebiscitar, precum cel propus de Nicușor Dan, riscă să erodeze statul de drept și să creeze dezamăgire în rândul magistraților, dat fiind că din 885 de semnatari ai unei petiții pe tema libertății de exprimare, doar 20 au dorit să se întâlnească cu președintele. „Așadar, pe când un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul și Preşedintele României se mai bucură de susținerea poporului? Asemenea declarații și demersuri sunt absolut inacceptabile în orice stat democratic. Dacă vrem ca România să rămână un stat de drept și membru al UE, trebuie să ne menținem respectul pentru independența Justiției și separația puterilor în stat”, a concluzionat Alin Ene. Nicușor Dan anunță un Referendum în Corpul magistraților Președintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților pentru a afla dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interiorul unui bresle. Nicușor Dan a anunțat că, pentru a clarifica aceste aspecte, va organiza în ianuarie un Referendum în cadrul Corpului Magistraților, în cadrul căreia va exista o singură întrebare esențială: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistrații vor decide că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative și tot ceea ce am planificat. Dar dacă, însă, magistrații în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus președintele.
Nicușor Dan, discuții cu românii la Londra: Se vor întâmpla niște lucruri în Justiție, dar o să dureze
Nicușor Dan a spus că în perioada următoare vor fi ascultați cei care reclamă abuzuri în Justiție. „Dăm microfon tuturor celor care reclamă abuzuri. După care vom da microfon celor care se vor apăra. Și o să avem o dezbatere, să-l modificăm. Dar nu vreau să facem asta în o săptămână, zece zile. În două luni, așa, ca să fie ceva stabil”, le-a spus românilor în fața Ambasadei Nicușor Dan. De ce nu a avut doamna Savonea contracandidat Șeful statului a fost întrebat ce părere are de numirea Liei Savonea cu trei luni înainte de concursul stabilit. „Există speculații cum că acest concurs a fost organizat înainte de alegerile dumneavoastră pentru ca dumneavoastră să nu aveți un cuvânt de spus în privința asta”, i-a spus președintelui un român în fața Ambasadei României la Londra. „Oricum nu am conform legii. Știți că nu am conform legii. Deci că s-a organizat cu trei luni înainte sau că s-a organizat cu trei luni după, într-adevăr, a fost o ilegalitate. Dar, întrebarea este, de ce nu a avut doamna Savonea contracandidat. Pentru că peste trei luni s-ar fi întâmplat același lucru”, a spus președintele. Este o chestiune și de corp profesional Întrebat dacă există o opțiune să avem o variantă sănătoasă pentru Legile Justiției, șeful statului a spus: „Eu sunt sigur că facem. Dar nu e o chestiune numai de lege, să știți. Este o chestiune și de corp profesional”. El a explicat o parte dintre aceste probleme. „Președinții de instanță au multă putere, mult prea multă, și asta e o chestiune legislativă. Mai sunt de acord cu faptul că concursurile nu sunt, din cauză că sunt bazate numai pe niște lucrări și pe un interviu care este evident subiectiv, nu totdeauna oamenii sau se întâmplă ca oameni buni să nu promoveze, ba chiar unii nici nu mai concurează știind că nu o să promoveze. Deci avem niște probleme în sistemul de justiție. Numai că în justiție când afirmi niște lucruri trebuie să le și dovedești. Adică cumva multă lume ne-a spus că e așa, dar trebuie să venim și cu treaba”, a spus șeful statului. Întrebat, de asemenea, dacă sistemul va încuraja oamenii să critice, Nicușor Dan a spus: „Acum 20 de ani eu eram un cercetător la Institutul de Matematică și mă preocupa urbanismul și am avut curajul să dau sistemul în judecată. De ce niște oameni magistrați care au ieșit la pensie și care își permit și care au toate instrumentele justiției, de ce nu au făcut asta până în momentul ăsta? Asta e o întrebare pe care mi-o pun”. „Se vor întâmpla niște lucruri în justiție. Dar vreau să vă sfătuiesc să vă modulați așteptările pentru că o să dureze”, a mai spus Nicușor Dan.
După documentar, eroul Recorder, Laurențiu Beșu, nu mai vrea să fie judecător. Se face procuror, după ce a fost la DGIPI
Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, care a făcut așa zise „dezvăluiri” în documentarul Recorder, nu mai vrea să fie judecător, vrea să devină procuror. La Giurgiu. Asta după ce în trecut a activat la DGIPI. După ce Inspecția Judiciară a intrat pe fir, Beșu se face procuror Pe site-ul CSM a fost postat un anunț în care se precizează că, marți, în data de 16 decembrie, va avea loc la Secția pentru procurori a CSM susținerea interviului în cadrul procedurii pentru numirea din funcția de judecător în cea de procuror, potrivit prevederilor art.194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Printre cei 14 judecători care vor să devină procurori se află și Laurențiu Beșu, actual magistrat la Tribunalul București. El este primul care solicită să fie numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, după ce CSM a anunțat că verifică prin Inspecția Judiciară acuzațiile din documentarul cu pricina. Procedura prevede că, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiți în funcția de judecător la judecătorii, prin decret al președintelui României, la propunerea Secției CSM. Înainte să fie judecător, Beșu a fost ofițer DGIPI Potrivit portalului justiției, judecătorul Laurențiu Beșu a fost în trecut ofițer de poliție judiciară și a activat în serviciul secret al Ministerului de Interne – DGIPI. Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a anunțat ieri, în cadrul conferinței de presă că, în cazul judecătorului Laurențiu Beșu, au fost trimise sesizări către Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ce urmează în atacul taberei USR asupra Justiției. Ministrul Justiției pentru Gândul : „Simplele alegații nu pot construi un adevăr” Juriști marcanți și magistrați celebri descifrează asaltul taberei #rezist asupra Justiției: „Nicușor Dan se joacă cu focul! Cine este acest Recorder, nu cumva sunt cei care căutau case în Brazilia și ne-am pierdut 2 luni? Am înnebunit cu toții?”/„Asistăm la un asalt al USR-ului pentru șefia marilor parchete/ Au murit dosarele când Bologa a condus DNA”/ „Asistăm la o încercare de resubordonare a Justiției”
Trei persoane sunt urmărite penal, după ce au amenințat cu moartea magistrații. Denunțul a fost făcut de CSM. Mesajele au fost scrise pe o platformă online
Parchetul General a anunțat joi că a deschis trei dosare penale care vizează persoane care au adresat ameninţări cu moartea unor magistraţi. Plângerile au fost formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Reamintim că, în ultima perioadă, în peisajul justiției din România, au apărut constant nemulțumirile magistraţilor care s-au opus constant proiectului de lege care vizează creşterea vârstei de pensionare şi micşorarea cuantumului pensiei. Acest subiect sensibil a generat presiuni și nemulțumiri în societate – cu privire la vârsta de pensionare și la statutul magistraților – culminând cu aceste situații expuse de mnagistrați. ”În cursul zilei de astăzi, 4 decembrie 2005, procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 3 suspecţi, persoane fizice fără calitate specială, în cadrul a trei dosare penale distincte, pentru săvârşirea unor infracţiuni de instigare publică”, a transmis, joi, Parchetul General. Instituţia precizează că infracţiunile care fac obiectul celor trei dosare penale constau în fapte de îndemnare a publicului, prin intermediul unor mesaje scrise pe o platformă online, să săvârşească infracţiuni de omor/omor calificat/ultraj judiciar împotriva magistraţilor români şi/sau a membrilor de familie ori a apropiaţilor acestora. ”Cele trei dosare penale au fost constituite în urma denunţului formulat, în luna septembrie 2025, de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a precizat Parchetul General. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: CSM îi răspunde din nou tranșant lui Ilie Bolojan în legătură cu pensiile magistraților: „Nu aveți abilitarea legală de a iniția un astfel de demers”