Oana Țoiu denunță atacuri în rafală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, reacționează după atacurile îndreptate împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu. Într-un mesaj, șefa diplomației române acuză existența unor „campanii de intimidare” menite să blocheze orice încercare de reformă și să protejeze „vechile rețele care încearcă să-și conserve monopolul asupra resurselor publice”. Potrivit Oanei Țoiu, atacurile nu au legătură cu dezbaterea publică, ci sunt „rafale” coordonate care vizează descurajarea oamenilor profesioniști și independenți să se implice în administrație. „Intimidează ca să fie stopat brutal orice demers reformator”, spune ministra, care susține că aceste strategii urmăresc să sperie și să reducă la tăcere vocile reformiste. Ea afirmă că oamenii onești sunt ținta preferată a acestor mecanisme pentru că „rețelele funcționează cu oameni slabi, dependenți și șantajabili, nu cu cei care pot spune nu unei șpăgi”. În opinia sa, atacurile vin de la cei care au ignorat corupția și amenințările hibride și care încearcă acum să compromită „exact pe cei capabili și independenți”. În final, Oana Țoiu face apel la societate să respingă manipulările și campaniile de denigrare: „Este nevoie ca oamenii cu mintea limpede să nu lase aceste atacuri să aibă efecte”. CSM a publicat luni un comunicat de presă privind poziţia CSM faţă de declaraţiile Oanei Gheorghiu, vicepremierul Guvernului României, despre pensiile speciale. Aceștia au transmis că „astfel de alegaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor”. Oana Gheorghiu a făcut, în cadrul unui interviu la Digi24, declaraţii care au deranjat grav Consiliul Superior al Magistraţilor (CSM). Ea a afirmat că pensiile speciale ale magistraţilor sunt „un fel de Caritas”. „Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj, le-aş spune că îi înţeleg, este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat, din perspectiva societăţii, un privilegiu. Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”, a spus vicepremierul.
CTP îl critică dur pe Nicușor Dan: Se poziționează ca o caricatură de Xi Jinping
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a lansat un nou atac public, susținând că președintele Nicușor Dan se poziționează ca un „mediator fals”, de fapt un susținător al „mafiei magistraților”, în disputa privind pensiile speciale, scrie Adevărul. Într-o postare publicată pe Facebook, jurnalistul ironizează consultările recente dintre reprezentanți ai justiției și lideri politici, pe care le compară cu o încercare de a câștiga capital electoral. „ Dialogul este doar un pretext, fără soluții reale” CTP stabilește o paralelă între negocierile privind reforma pensiilor speciale și întâlnirea anulată dintre Vladimir Putin și Donald Trump, despre care afirmă că avea scop exclusiv propagandistic. Potrivit jurnalistului, atât în cazul Budapesta, cât și la București, „dialogul” este doar un pretext, iar nicio parte nu este dispusă la concesii. Popescu îl acuză pe Nicușor Dan că joacă rolul de „împăciuitor”, în timp ce ignoră interesul cetățenilor și susține poziția magistraților, care refuză orice modificare a privilegiilor. El critică totodată și încercarea ministrului Sorin Grindeanu de a se folosi de negocieri pentru avantaje politice. Textul postării „Întâlnirea «pentru pace» de la Budapesta nu mai are loc. Dacă ar fi avut, ar fi fost aidoma grupului de lucru Grindeanu, șefa CSM, «unica» Elena Costache, șefa ÎCCJ, Savonea. V. Orban nu urmărea altceva decât să-și facă imagine în vederea alegerilor care-i bat la ușă. Știa foarte bine că nu e nimic de negociat. Putin nu vrea să cedeze niciun metru pătrat, ba chiar vrea mai mult. Trump năzuiește să-l împingă la pace, dar fără a recurge până acum la presiuni adevărate. Grindeanu nu urmărește altceva decât să-și facă imagine, atât în vederea alegerilor din PSD cât și din perspectiva funcției de premier pe care s-o înhațe la momentul oportun. Știe foarte bine că nu e nimic de negociat. Prevederile legii Bolojan nu sunt nici măcar aspre, sunt corecte și de bun-simț: 10 ani tranziție de la 48 la 65 de ani vârsta de pensionare pentru magistrați, 70% pensia față de salariu. Aidoma lui Putin, magistrații României nu vor să cedeze nimic, niciun leuț. Ei sunt „unici”. Cuvântul cheie aruncat de Putin, Orban și Grindeanu este „dialog”, să vorbim discuții, să vibrăm aerul, să insultăm: Kremlinul pe Trump, Grindeanu pe Bolojan. Iar președintele nostru se plasează ca o caricatură de Xi Jinping: mediator, împăciuitor, dar, de fapt, susținător al mafiei magistraților. Asta în vreme ce simplii cetățeni văd foarte bine unde e Dreptatea, dar nu mai știu unde e Justiția în România”, scrie CTP în postarea sa. Curtea Constituțională a respins proiectul de reformă a pensiilor speciale ale magistraților
CCR face anunțul oficial! Legea pensiilor de serviciu, neconstituțională din cauza lipsei avizului CSM
Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, anunță CCR după ce a respins reforma pensiilor magistraților. Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că, deși Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind modificarea pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție – întrucât a reglementat un domeniu omogen și a justificat urgența și necesitatea adoptării actului normativ –, procedura nu a fost integral conformă cu dispozițiile constituționale. Curtea a reținut că Executivul a omis să respecte termenul de 30 de zile prevăzut de Legea nr.305/2022 pentru obținerea avizului CSM, ceea ce contravine art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție. Lipsa acestui aviz, coroborată cu graba Guvernului de a adopta legea fără a aștepta expirarea termenului legal, a determinat Curtea să declare actul normativ neconstituțional în ansamblu. În ceea ce privește celelalte critici, Curtea a apreciat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului a respectat cadrul constituțional, fiind un mecanism valid de legiferare care asigură controlul parlamentar. De asemenea, magistrații au subliniat că Parlamentul poate interveni legislativ ori de câte ori consideră necesar, chiar și succesiv, în același domeniu, atâta timp cât modificările urmăresc o finalitate coerentă și nu afectează securitatea juridică. Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Legea privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu nu poate fi promulgată și trebuie reexaminată în Parlament.
Dragoș Pîslaru: Declarația CSM privind îndeplinirea jalonului pensiilor speciale este gravă și falsă
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat dur la declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit căreia jalonul privind reforma pensiilor speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Declarația CSM este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică realitatea confirmată de Comisia Europeană”, a declarat ministrul. Dragoș Pîslaru a subliniat că, din perspectiva Comisiei Europene, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene în valoare de 231 de milioane de euro au fost suspendate până la clarificarea situației. Ministrul a precizat că a discutat personal cu Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, care i-a confirmat că doar după finalizarea modificărilor asumate, jalonul va putea fi considerat îndeplinit. „Afirmațiile CSM sunt nefondate și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate”, a adăugat Pîslaru. Oficialul a respins ideea că reforma pensiilor speciale ar fi o „vânătoare de magistrați”, explicând că este vorba despre un sistem nesustenabil care trebuie reformat pentru ca România să-și poată respecta promisiunile față de cetățeni și partenerii europeni. „Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru și responsabilitate, astfel încât, până la termenul-limită din 28 noiembrie, România să poată debloca fondurile suspendate”, a precizat ministrul. Dragoș Pîslaru a încheiat subliniind că reforma nu înseamnă atac, ci corectitudine, echitate și sustenabilitate, valori esențiale pentru orice stat european modern. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, arăta vineri Consiliul Superior al Magistraturii într-un comunicat referitor la „pretinsa neîndeplinire a unui jalon din PNRR din cauza pensiilor de serviciu ale magistraților”.
De ce NU va trece de CCR reforma pensiilor speciale a lui Bolojan/Toni Neacșu pentru Gândul: Încalcă cel puțin 8 decizii ale Curții
Reforma pensiilor speciale a creat un dezacord între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Nicușor Dan a cerut „perioadă tranzitorie”, Bolojan nu a dat. „Probabil că Nicușor Dan chiar a vrut să salveze acest proiect”, a comentat avocatul Adrian Toni Neacșu, pentru Gândul. Reamintim că Nicușor Dan a solicitat 15 ani de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani, în loc de 10 ani, pentru că „spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologi lor din țări europene”. Bolojan a replicat, marți, că președintele a avut un „punct de vedere”. „În momentul în care Nicușor Dan a mers peste ei, în coaliție, a avut în vedere o eșalonare de 13 ani. Pentru că, o eșalonare pe 10 ani e neconstituțională. Probabil că Nicușor Dan chiar a vrut să salveze acest proiect și le-a dat sugestia. Dacă au ignorat-o, au făcut-o cu bună știință. E vorba de o victimizare (n.r. a lui Bolojan)”, a declarat Adrian Toni Neacșu, pentru Gândul. Fostul judecător CSM, Adrian Toni Neacșu, a identificat cel puțin opt decizii CCR încălcate de noul proiect și a explicat ce ar urmări, de fapt, premierul. „Am identificat cel puțin 8 decizii ale CCR încălcate prin aceste prevederi, ceea ce-mi întărește convingerea că se cunoștea că un astfel de proiect nu are cum să treacă, mai ales că, practic, sunt sfidate toate aceste hotărâri ale CCR. Au avut grijă să le încalce pe fiecare în parte, ca să se asigure că nu are cum să treacă. Acei specialiști pe care i-a consultat, probabil, au fost solicitați să scrie un proiect prin care încalcă toată această jurisprudență amplă la care am făcut referire. Practic, n-au iertat nicio hotărâre”, spune Toni Neacșu. Toni Neacșu: „Miza reală sunt pensiile militare” Fostul judecător consideră că intenția lui Bolojan nu este să treacă eliminarea pensiilor magistraților, ci eliminarea pensiilor militare. Asta pentru că, miza nu este una financiară, așa cum a prezentat premierul, de nenumărate ori, în susținerea reformelor sale. „Cred că-si dorește lucrul ăsta. I-ar permite să modifice și alte lucruri, ulterior. Miza reală, la nivel financiar, nu sunt pensiile judecătorilor și procurorilor. În fiecare seară, iese Bolojan și spune ce pensii au judecătorii și procurorii care au ieșit din sistem. Dar de ăia nu te atingi, că au ieșit și nu se aplică retroactiv. Ei oricum vor rămâne cu pensia mare. Din 2023 sunt alte reguli, nu mai depășește indemnizația în plată. Miza reală, cred eu, nu e financiară. Nu fac nicio economie. În nota de fundamentare a acestui proiect este trecut 0 lei. Miza reală sunt pensiile militare”, a mai spus Adrian Toni Neacșu. „Bolojan vrea să-și construiască imaginea asta de erou în lupta cu sistemul” Potrivit acestuia, în PNRR, la Jalonul 215, cei de la Comisie cer reformarea bugetului pentru „speciali”. Însă, aici intră și angajații din MApN, MAI, SRI, SIE. Financiar, ponderea cea mai mare este deținută de angajații din Ministerul de Interne și SRI, cu 210.000 de pensii în plată, în timp ce doar 5.300 de pensii sunt pentru magistrați și procurori. „Ponderea, la nivelul cheltuielilor statului este de 10% pentru judecători- procurori, iar 90% se duc pe pensiile militare. Sunt mult mai mulți. Miza reală a lui Bolojan sunt aceste pensii militare. Se creează un scandal, îi sare lumea în cap. Militarii o dau cu NATO…S-a mai încercat o dată. A ieșit Ciucă și-a zis că pensiile militare sunt nespeciale, apoi a ieșit la pensie înainte de 50 ani, cu o „pensie nespecială” de 40.000 lei. Cred că Bolojan o să primească acceptul public. E o victimă care luptă cu sistemul. I-a picat asta cu judecătorii, dar trebuie să-l sprijinim cu asta, măcar, cu militarii.” Nici legea care permite primarilor să beneficieze de pensii speciale, care acum se află în așteptare, nu va putea fi ținută prea mult în stand by, având în vedere că CCR se poate sesiza și invoca pericolul de neconstituționalitate în acest caz. „Nici aceea cu primarii nu poate fi amânată la nesfârșit, că va veni CCR să spună că e neconstituțional să amâni la nesfârșit. Bolojan vrea să-și construiască imaginea asta de erou în lupta cu sistemul. Să se victimizeze puțin. El se victimizează raportat la tot, până și la președinte. Toți îmi dau mie în cap, eu le vreau binele. Îi place chestia asta. Nu cred că-si dorește ca acel proiect să treacă de CCR”. RECOMANDAREA AUTORULUI: 🚨 Bolojan, pesimist cu privire la propriile măsuri. “Nu cred că putem închide anul cu un deficit sub 8%” / Premierul ia în calcul, din nou, demisia CTP explică de ce Bolojan refuză reorganizarea bugetară de 25%, pe principiul „să se revizuiască dar să nu se schimbe nimic”: „Este un fake ceaușist”
Ana Birchall atenționează CSM pentru numirea Liei Savonea la conducerea ICCJ: Era favorita în fruntea secției Nufărul, unde corupții își îngropau dosarele
Birchall întreabă de ce, în timpul procedurii de selecție, Consiliul Superior al Magistraturii nu a cerut explicații cu privire la o decizie a Curții Constituționale din 2020, care, potrivit fostei ministre, a constatat că Savonea ar fi folosit în mod abuziv funcția de președintă a CSM pentru a intimida un ministru al Justiției. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise”, afirmă Birchall, referindu-se la un conflict din 2019, când Savonea a sesizat CCR invocând un presupus conflict constituțional între ea și ministrul Justiției de atunci. Curtea a decis că nu a existat niciun conflict de natură constituțională. Fosta ministră susține că această acțiune a fost un act de hărțuire instituțională, menit să o sancționeze pentru că s-a opus, prin voturi repetate, numirii „favoritei” Liei Savonea la conducerea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ): „Pentru acest ‘refuz’, am fost șicanată, atacată, hărțuită instituțional de o persoană care și-a folosit funcția publică pentru răfuieli personale”. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise și care s-a opus, legal și ferm, numirii unei „favorite” a d-nei Lia Savonea în fruntea Secției Speciale ( zis și “Nufărul”) unde doreau să își îngroape toți corupții dosarele”, a afirmat Birchall. Birchall îl acuză pe actualul ministru al Justiției de pasivitate Ana Birchall mai atrage atenția asupra pasivității actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu, și a lipsei de reacție a Inspecției Judiciare: „Inspecția Judiciară ar fi trebuit să fie sesizată – sau să se autosesizeze – nu doar pentru folosirea funcției în interes personal, ci și pentru hotărârile judecătorești controversate pronunțate de doamna Savonea de-a lungul carierei sale”. „În orice stat de drept funcțional, un astfel de comportament în care o persoană aflată în fruntea CSM își folosește poziția pentru răfuieli personale ar fi dus la sancțiuni disciplinare și excluderea din magistratură, nu la promovarea în fruntea celei mai înalte instanțe din țară!”, scrie Birchall. Birchall întreabă public conducerea CSM și Secția pentru judecători de ce nu au considerat relevantă această conduită în analiza candidaturii Liei Savonea pentru șefia Înaltei Curți: „De ce o conduită abuzivă, confirmată de Curtea Constituțională, NU a contat în evaluarea candidaturii?” Fosta ministră avertizează că lipsa de reacție în fața unor astfel de acuzații subminează încrederea în justiție: „Cât timp în vârful justiției ajung oameni care au hărțuit un ministru fără să dea nicio explicație, justiția nu va fi nici dreaptă, nici credibilă”. Motivele invocate de Savonea, considerate „fără relevanță constituțională” În octombrie 2019, Lia Savonea, atunci președinte al CSM, a sesizat CCR cu un conflict juridic de natură constituțională contra Anei Birchall, ministru al Justiției, acuzând ingerințe grave în activitatea procurorilor, subminarea independenței justiției și blocarea activității CSM, inclusiv în legătură cu Secția Specială (SIIJ) și comunicarea în cazul Caracal. Pe 22 ianuarie 2020, CCR a respins aceste acuzații, constatând că nu exista niciun conflict juridic de natură constituțională între CSM și Ministerul Justiției, iar motivele invocate de Savonea au fost considerate „fără relevanță constituțională” și „animozități personale” Ana Birchall a declarat imediat după pronunțare că sesizarea Savonea a fost „o șicană și un abuz”, afirmând că șefa CSM ar trebui să demisioneze pentru a restabili credibilitatea instituției. Mai mult, Birchall a acuzat că Lia Savonea a încercat, de opt ori, prin mecanisme interne, să-i impună un favorit în fruntea Secției Speciale, iar acest refuz a generat represalii politice și instituționale din partea lui Savonea. Andrea Chiş, reclamă manevrele din jurul numirii Liei Savonea Fosta judecătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Andrea Chiş, reclamă lipsa motivării hotărârii de numire a Liei Savonea ca președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, document care nu este publicat pe site-ul CSM. Ea atrage atenția că decizia a fost adoptată pe 23 iunie 2025, dar termenul legal de cel mult 30 de zile pentru motivare a fost încălcat. Potrivit Anei Chiş, pensionarea președintei Corina Corbu a fost accelerată suspect cu o zi înainte de ședința care urma să aprobe pensionarea – un episod care ar fi facilitat începerea mai rapidă a mandatului viitoarei președinte Savonea. Chiş interpretează acest calendar ca o manevră ordonată din interiorul CSM împotriva propriei sale reguli procedurale. „Nu știu dacă e o întâmplare faptul că, în data de 7 iulie 2025, CSM a adresat o scrisoare deschisă Președintelui României, solicitându-i să semneze 50 de decrete de pensionare aflate pe masa sa. Imediat, adică a doua zi, în data de 8 iulie, președinta actuală a ÎCCJ își depune cerere de pensionare, pusă pe ordinea de zi a ședinței Secției de judecători și aprobată de îndată, adică în data de 9 iulie 2025. Mandatul doamnei judecător Corbu expiră abia în data de 16 septembrie 2025, deci este în curs. Pensionarea ei ar însemna începerea mai devreme a mandatului noii președinte. Dorința era încă din 20 iulie 2025, cum i-a fost solicitarea aprobată de Secția de judecători. Decizia de numire a noii președinte, dată de Secția de judecători încă din 23 iunie 2025, nu este publicată pe site-ul CSM nici până azi, deci presupun rezonabil că nu există”. a scris Chiș, pe pagina sa de Facebook. Andrea Chiş pune sub semnul întrebării integritatea și legalitatea procedurilor interne ale CSM: dacă instituția critică alții pentru întârzieri sau lipsă de semnătură într-un termen prevăzut de lege, cum poate să accepte propriile abateri fără sancțiuni?
Prima lună fără pensionări în MAGISTRATURĂ. CSM acuză: Președintele nu a semnat nici un decret de retragere din Justiție
Președintele Nicușor Dan nu a pensionat nici un magistrat de când a preluat mandatul, acuză Consiliului Superior al Magistraturii. Elena Costache, președinta CSM, sugerează că această situația fără precedent generează tensiuni în rândul judecătorilor și procurorilor aflați în așteptarea ieșirii din sistem, dar și dezechilibre în activitatea instanțelor și a parchetelor. În ședința plenului CSM de marți, 1 iulie, Elena Costache a adus în discuție o problemă administrativă cu impact major asupra funcționării sistemului judiciar: blocajul în semnarea decretelor de pensionare. Aceasta a semnalat că, de mai bine de o lună, niciun astfel de act nu a fost promulgat și publicat în Monitorul Oficial, citează știripesurse.ro. Elena Costache a subliniat că această situație nu îi afectează doar pe magistrații care așteaptă formalizarea ieșirii din sistem, ci are consecințe directe asupra instanțelor și parchetelor din care aceștia provin. În perioada premergătoare pensionării, conform legii, magistrații sunt degrevați de activitatea curentă pentru a-și pregăti dosarele și procedurile administrative. Lipsa unui orizont clar pentru emiterea decretelor creează, astfel, blocaje suplimentare. „Aș vrea să exprim și eu o altă îngrijorare în iureșul acestor evenimente. Din păcate, mai avem încă o chestiune ce se impune a fi semnalată cu acest prilej. De aproximativ o lună de zile, dacă nu mai bine, niciun decret de pensionare a vreunui magistrat din această țară nu a fost semnat și, în consecință, publicat în Monitorul Oficial”, a declarat președinta CSM. Mesaj sfâșietor Această perioadă de așteptare și prelungire, fără nicio speranță că într-un orizont de timp dat se va rezolva, nu face decât să perturbe, o dată în plus, activitatea în respectivele instanțe și parchete, a adăugat judecătoarea. Deși a preferat să considere această întârziere un incident întâmplător, Elena Costache a făcut apel la autoritățile competente să intervină rapid: „Poate cei care au atribuții în această chestiune se vor uita sau vor asculta ceea ce am vorbit noi astăzi aici și vor face ceva în acest sens”. Decretele de eliberare din funcție prin pensionare se emit de președintele României, la propunerea CSM. Citiți și: FOTO-VIDEO| Salariații de la Finanțe, Justiție și INS protestează în contextul măsurilor de AUSTERITATE anunțate de Ilie Bolojan / „Să vă fie rușine!” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
CSM îl dă pe mâna Inspecției Judiciare pe judecătorul Alexandru Vasile, de la Ploiești. Care sunt motivele invocate de magistrați
CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări a judecătorului Alexandru Vasile, în cazul sentinței pronunțată de Curtea de Apel Ploiești prin care a fost suspendată decizia CCR de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. În aproximativ 30 de alte cauze identice soluționate de curțile de apel din țară soluțiile pronunțate au fost de respingere a acțiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens, motivează CSM. În raport de interesul public manifestat față de soluția pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, Secția pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la săvârșirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul care a soluționat cauza, Alexandru Vasile. Măsura dispusă are în vedere faptul că în aproximativ 30 de alte cauze identice soluționate de curțile de apel din țară soluțiile pronunțate au fost de respingere a acțiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens, motivează CSM. Curtea de Apel Ploiești a suspendat executarea hotărârii prin care Curtea Constitutională a României a anulat alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Concret, judecătorul Alexandru Vasile a dispus joi, 24 aprilie 2025, suspendarea executării Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale. Din informațiile Gândul, decizia de la Ploiești nu afectează activitatea Biroului Electoral Central, pentru că acesta funcționează în baza Ordonantei nr. 1/ 2025. În același timp, CA Ploiești a anulat, în prima instanță aceeași hotărâre a CCR, decizia definitivă privind anularea, urmând să fie dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit informațiilor publicate de Luju.ro. Traseele lui Vasile Alexandru Vasile este judecător la secția de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Ploiești. Secția este condusă de judecătoarea Maria Stoicescu, potrivit informațiilor Hotnews.ro. Acesta a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 și 2017 a fost detașat la Ministerul Justiției. Jurnaliștii de justnews.ro au scris pe larg cum a fost „plimbat” judecătorul Alexandru Vasile de la Tribunalul Prahova la Ministerul Justiției și înapoi, în mai puțin de o lună. Citiți și: Curtea de Apel Ploiești SUSPENDĂ decizia CCR prin care au fost anulate alegerile. Ce urmează