Nicușor Dan, discuții cu românii la Londra: Se vor întâmpla niște lucruri în Justiție, dar o să dureze

Nicușor Dan a spus că în perioada următoare vor fi ascultați cei care reclamă abuzuri în Justiție. „Dăm microfon tuturor celor care reclamă abuzuri. După care vom da microfon celor care se vor apăra. Și o să avem o dezbatere, să-l modificăm. Dar nu vreau să facem asta în o săptămână, zece zile. În două luni, așa, ca să fie ceva stabil”, le-a spus românilor în fața Ambasadei Nicușor Dan. De ce nu a avut doamna Savonea contracandidat Șeful statului a fost întrebat ce părere are de numirea Liei Savonea cu trei luni înainte de concursul stabilit. „Există speculații cum că acest concurs a fost organizat înainte de alegerile dumneavoastră pentru ca dumneavoastră să nu aveți un cuvânt de spus în privința asta”, i-a spus președintelui un român în fața Ambasadei României la Londra. „Oricum nu am conform legii. Știți că nu am conform legii. Deci că s-a organizat cu trei luni înainte sau că s-a organizat cu trei luni după, într-adevăr, a fost o ilegalitate. Dar, întrebarea este, de ce nu a avut doamna Savonea contracandidat. Pentru că peste trei luni s-ar fi întâmplat același lucru”, a spus președintele. Este o chestiune și de corp profesional Întrebat dacă există o opțiune să avem o variantă sănătoasă pentru Legile Justiției, șeful statului a spus: „Eu sunt sigur că facem. Dar nu e o chestiune numai de lege, să știți. Este o chestiune și de corp profesional”. El a explicat o parte dintre aceste probleme. „Președinții de instanță au multă putere, mult prea multă, și asta e o chestiune legislativă. Mai sunt de acord cu faptul că concursurile nu sunt, din cauză că sunt bazate numai pe niște lucrări și pe un interviu care este evident subiectiv, nu totdeauna oamenii sau se întâmplă ca oameni buni să nu promoveze, ba chiar unii nici nu mai concurează știind că nu o să promoveze. Deci avem niște probleme în sistemul de justiție. Numai că în justiție când afirmi niște lucruri trebuie să le și dovedești. Adică cumva multă lume ne-a spus că e așa, dar trebuie să venim și cu treaba”, a spus șeful statului. Întrebat, de asemenea, dacă sistemul va încuraja oamenii să critice, Nicușor Dan a spus: „Acum 20 de ani eu eram un cercetător la Institutul de Matematică și mă preocupa urbanismul și am avut curajul să dau sistemul în judecată. De ce niște oameni magistrați care au ieșit la pensie și care își permit și care au toate instrumentele justiției, de ce nu au făcut asta până în momentul ăsta? Asta e o întrebare pe care mi-o pun”. „Se vor întâmpla niște lucruri în justiție. Dar vreau să vă sfătuiesc să vă modulați așteptările pentru că o să dureze”, a mai spus Nicușor Dan.
După documentar, eroul Recorder, Laurențiu Beșu, nu mai vrea să fie judecător. Se face procuror, după ce a fost la DGIPI

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, care a făcut așa zise „dezvăluiri” în documentarul Recorder, nu mai vrea să fie judecător, vrea să devină procuror. La Giurgiu. Asta după ce în trecut a activat la DGIPI. După ce Inspecția Judiciară a intrat pe fir, Beșu se face procuror Pe site-ul CSM a fost postat un anunț în care se precizează că, marți, în data de 16 decembrie, va avea loc la Secția pentru procurori a CSM susținerea interviului în cadrul procedurii pentru numirea din funcția de judecător în cea de procuror, potrivit prevederilor art.194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Printre cei 14 judecători care vor să devină procurori se află și Laurențiu Beșu, actual magistrat la Tribunalul București. El este primul care solicită să fie numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, după ce CSM a anunțat că verifică prin Inspecția Judiciară acuzațiile din documentarul cu pricina. Procedura prevede că, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiți în funcția de judecător la judecătorii, prin decret al președintelui României, la propunerea Secției CSM. Înainte să fie judecător, Beșu a fost ofițer DGIPI Potrivit portalului justiției, judecătorul Laurențiu Beșu a fost în trecut ofițer de poliție judiciară și a activat în serviciul secret al Ministerului de Interne – DGIPI. Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a anunțat ieri, în cadrul conferinței de presă că, în cazul judecătorului Laurențiu Beșu, au fost trimise sesizări către Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ce urmează în atacul taberei USR asupra Justiției. Ministrul Justiției pentru Gândul : „Simplele alegații nu pot construi un adevăr” Juriști marcanți și magistrați celebri descifrează asaltul taberei #rezist asupra Justiției: „Nicușor Dan se joacă cu focul! Cine este acest Recorder, nu cumva sunt cei care căutau case în Brazilia și ne-am pierdut 2 luni? Am înnebunit cu toții?”/„Asistăm la un asalt al USR-ului pentru șefia marilor parchete/ Au murit dosarele când Bologa a condus DNA”/ „Asistăm la o încercare de resubordonare a Justiției”
Trei persoane sunt urmărite penal, după ce au amenințat cu moartea magistrații. Denunțul a fost făcut de CSM. Mesajele au fost scrise pe o platformă online
Parchetul General a anunțat joi că a deschis trei dosare penale care vizează persoane care au adresat ameninţări cu moartea unor magistraţi. Plângerile au fost formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Reamintim că, în ultima perioadă, în peisajul justiției din România, au apărut constant nemulțumirile magistraţilor care s-au opus constant proiectului de lege care vizează creşterea vârstei de pensionare şi micşorarea cuantumului pensiei. Acest subiect sensibil a generat presiuni și nemulțumiri în societate – cu privire la vârsta de pensionare și la statutul magistraților – culminând cu aceste situații expuse de mnagistrați. ”În cursul zilei de astăzi, 4 decembrie 2005, procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 3 suspecţi, persoane fizice fără calitate specială, în cadrul a trei dosare penale distincte, pentru săvârşirea unor infracţiuni de instigare publică”, a transmis, joi, Parchetul General. Instituţia precizează că infracţiunile care fac obiectul celor trei dosare penale constau în fapte de îndemnare a publicului, prin intermediul unor mesaje scrise pe o platformă online, să săvârşească infracţiuni de omor/omor calificat/ultraj judiciar împotriva magistraţilor români şi/sau a membrilor de familie ori a apropiaţilor acestora. ”Cele trei dosare penale au fost constituite în urma denunţului formulat, în luna septembrie 2025, de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a precizat Parchetul General. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: CSM îi răspunde din nou tranșant lui Ilie Bolojan în legătură cu pensiile magistraților: „Nu aveți abilitarea legală de a iniția un astfel de demers”
CSM consultă magistrații pe legea pensiilor de serviciu. Adunări generale convocate urgent

Joi, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a transmis Consiliului Superior al Magistraturii Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în vederea acordării avizului conform art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022. Consiliul a decis transmiterea proiectului către instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea și convocarea adunărilor generale pentru exprimarea punctelor de vedere ale magistraților, după un calendar stabilit pentru zilele de 24 și 25 noiembrie 2025. Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituțional Ulterior transmiterii de către instanțele judecătorești și parchete a punctelor de vedere exprimate și centralizării la nivelul Consiliului, Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituțional. Mai devreme, Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, anunța că proiectul privind pensiile magistraților va fi trimis joi spre avizare la CSM. „Speranța, dorința este ca dacă CSM va emite aviz până săptămâna viitoare, joi sau vineri, să aibă loc angajarea răspunderii guvernului pentru acest proiect de lege. Dacă nu va veni avizul CSM, desigur, conform deciziei Curții Constituționale, el va fi așteptat până la termenul de 30 de zile”, a declarat Ioana Nadina Dogioiu. Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat, miercuri, în procedură de transparență decizională. Potrivit proiectului, pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net, iar vârsta de pensionare a magistraților va crește la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de 15 ani.
Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM: Ni se cere aviz în câteva zile. Vi se pare o chestie serioasă din partea unui Guvern?
Claudiu Sandu, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat la Digi24 că magistrații nu pot accepta forma în care Guvernul intenționează să modifice pensiile de serviciu. El susține că Executivul încalcă principiul echității și pune presiune pe magistrații aflați încă în activitate. „Noi am spus 65%, la fel ca toate celelalte categorii de funcționari care au pensii de serviciu. Din brut. Se învârte undeva în jur de 85% după impozitare. A fost o discuție, dar nu am căzut de acord asupra niciunei etapizări”, a explicat Sandu. „Avem mii de pensii mai mari decât salariul și nu se intervine asupra lor” Sandu afirmă că Guvernul evită să reglementeze cazurile extreme deja existente și, în schimb, „lovește” în magistrații care duc greul sistemului. „Ceea ce nu acceptăm este această chestiune de-a dreptul neserioasă: nerespectarea principiului echitabilității. Avem câteva mii de pensii mai mari decât salariul, împotriva cărora nu se face nicio intervenție legislativă. Însă se țintește magistratul în activitate, cel care va duce greul următorii 20 de ani până la 65 de ani, în timp ce unii s-au pensionat la 48 de ani cu pensii mai mari decât salariul”, a spus Sandu. Acesta avertizează că se creează o polarizare periculoasă în societate: „Se țintește doar ticăloșii de magistrați în funcție. Este o ură propagată în spațiul public care nu va dispărea 50 de ani. Este incorect față de colegii care rămân să-și facă datoria, în timp ce cei care au ‘scăpat’ vor rămâne cu pensii foarte mari și cu vârste foarte mici de pensionare”. CSM, critici la adresa Guvernului: „Ni se cere aviz în câteva zile. Este serios?” Vicepreședintele CSM spune că Executivul presează instituția să avizeze rapid noul proiect, fără consultarea corpului magistraților. „Guvernul trimite joi, pe 20, un proiect și are pretenția să-l avizăm de urgență, iar pe 28 să fie și asumarea guvernamentală în Parlament. Vi se pare o chestie serioasă din partea unui Guvern?”, a întrebat retoric Sandu. Acesta subliniază că CSM nu poate da un aviz în nume propriu, fără consultarea magistraților:„Noi suntem un organ ales de judecători și procurori. Este corect să-i consultăm înainte să dăm un aviz. Nu suntem aici pe capul nostru. Adunările generale trebuie să se pronunțe. Câteva zile, două-trei, sunt necesare”. Coaliția a decis, potrivit unor surse politice, ca pensia magistraților să fie 70% din salariu net și a mărit perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani.
Protest anti – Savonea în fața Curții Supreme de Justiție. CSM acuză că manifestațiile sunt organizate de politicieni
Protest anti-Savonea, organizat de Asociația Corupţia Ucide, Rezistenţa şi Declic, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Până în prezent, în jur de 250 de persoane s-au adunat în fața Curții Supreme de Justiție. Motivul nemulțumirilor, susțin organizatorii, îl reprezintă deciziile controversate ale șefei Curții Supreme, Lia Savonea. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar Reamintim că este o perioadă tensionată pentru justiția din România, cauzată de anunțul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor magistraților. Totodată, mai multe organizații de magistrați au făcut scut în jurul șefei Înaltei Curți, trăgând un semnal de alarmă cu privire la asaltul politicului asupra independenței justiției. Pe rețelele de socializare, ONG-urile apropiate de liderii USR au anunțat declanșarea unor proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar. Prima „țintă” luată în vizor este cea aproape în mod tradițional atacată: șefa Curții Supreme, Lia Savonea, care nu a fost de acord cu modul de comportament și acțiunile în forță ale actualei guvernări asupra sistemului judiciar. (Materialul integral AICI) Protest împotriva Liei Savonea, şefa Instanţei Supreme CSM sare în apărarea Liei Savonea: „Reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică” „Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar. Independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată. Subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”, susține Consiliul Superior al Magistraturii care și-a declarat susținerea pentru Lia Savonea. (Materialul integral AICI) Ce spune CSM despre protestul anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale Secția de Judecători a CSM iese în apărarea Curții Supreme și susține că informațiile „false sau denaturate” afectează încrederea publică în Justiție și lezează independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de politicieni. CSM face referire și la protestele organizate astăzi de ONG-uri apropiate USR în fața ÎCCJ și spune că „independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată iar subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”. „Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile față de magistrați, care au potențialul de a afecta încrederea publică în justiție și de a leza independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de factorul politic. În acest context, demersul de contestare publică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor instanței supreme, anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției. În aceste condiții, Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât afectarea independenței acesteia, prin acțiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiției și subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională, aceea de a garanta funcționarea societății democratice în respect deplin față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, precizează CSM. (Materialul integralAICI) CSM sare în apărarea Liei Savonea, șefa Înaltei Curți Președinții Curților de Apel din țară fac scut în jurul Liei Savonea Președinții Curților de Apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului.” (Materialul integral AICI) Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești.” „Ce face Lia cu Justiția din România?” De cealaltă parte, organizaţiile reproşează că, de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Protestul este ”o reacție pașnică, dar fermă la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea și acțiunile actualei președinte a ÎCCJ, Lia Savonea, și la atitudinea de autoapărare instituțională a CSM și a Înaltei Curți, care confundă independența justiției cu impunitatea celor aflați la vârf”, transmit organizatorii care cer revocarea Liei Savonea și ”o resetare morală” a Curții Supreme. Mai multe organizaţii civice organizează un protest în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Corupția Ucide ,,Opriți derapajele din justiție. Revocați-o pe președinta CSM!” Peste 50.000 de cetățeni cer, printr-o petiție Declic, revocarea președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, pentru acțiuni ce subminează independența justiției. Sub conducerea Elenei Costache, CSM a devenit instrument de intimidare, prin plângeri penale și alte acțiuni pornite împotriva oricui contestă sistemul privilegiilor din justiție. Acțiunile, dar și inacțiunile șefei CSM sunt în evidentă contradicție cu rolul de garant al independenței justiției și cu îndeplinirea condiției de bună reputație, condiție imperativă impusă magistraților. Prin petiția semnată, cetățenii le cer judecătorilor independenți să declanșeze procedura de revocare a președintei CSM. Sursă foto și VIDEO: Gândul / Asociația Corupția Ucide RECOMANDAREA AUTORULUI: Începe asaltul asupra Justiției! Susținătorii lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan pregătesc proteste împotriva magistraților. „Nu avem toată Puterea, până nu luăm și Justiția”, ideea USL din 2012 revine în 2025 – îmbrățișată chiar de cei care o contestau Avocații din România reacționează în SCANDALUL Gheorghiu și se
Oana Țoiu denunță atacuri în rafală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, reacționează după atacurile îndreptate împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu. Într-un mesaj, șefa diplomației române acuză existența unor „campanii de intimidare” menite să blocheze orice încercare de reformă și să protejeze „vechile rețele care încearcă să-și conserve monopolul asupra resurselor publice”. Potrivit Oanei Țoiu, atacurile nu au legătură cu dezbaterea publică, ci sunt „rafale” coordonate care vizează descurajarea oamenilor profesioniști și independenți să se implice în administrație. „Intimidează ca să fie stopat brutal orice demers reformator”, spune ministra, care susține că aceste strategii urmăresc să sperie și să reducă la tăcere vocile reformiste. Ea afirmă că oamenii onești sunt ținta preferată a acestor mecanisme pentru că „rețelele funcționează cu oameni slabi, dependenți și șantajabili, nu cu cei care pot spune nu unei șpăgi”. În opinia sa, atacurile vin de la cei care au ignorat corupția și amenințările hibride și care încearcă acum să compromită „exact pe cei capabili și independenți”. În final, Oana Țoiu face apel la societate să respingă manipulările și campaniile de denigrare: „Este nevoie ca oamenii cu mintea limpede să nu lase aceste atacuri să aibă efecte”. CSM a publicat luni un comunicat de presă privind poziţia CSM faţă de declaraţiile Oanei Gheorghiu, vicepremierul Guvernului României, despre pensiile speciale. Aceștia au transmis că „astfel de alegaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor”. Oana Gheorghiu a făcut, în cadrul unui interviu la Digi24, declaraţii care au deranjat grav Consiliul Superior al Magistraţilor (CSM). Ea a afirmat că pensiile speciale ale magistraţilor sunt „un fel de Caritas”. „Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj, le-aş spune că îi înţeleg, este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat, din perspectiva societăţii, un privilegiu. Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”, a spus vicepremierul.
CTP îl critică dur pe Nicușor Dan: Se poziționează ca o caricatură de Xi Jinping

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a lansat un nou atac public, susținând că președintele Nicușor Dan se poziționează ca un „mediator fals”, de fapt un susținător al „mafiei magistraților”, în disputa privind pensiile speciale, scrie Adevărul. Într-o postare publicată pe Facebook, jurnalistul ironizează consultările recente dintre reprezentanți ai justiției și lideri politici, pe care le compară cu o încercare de a câștiga capital electoral. „ Dialogul este doar un pretext, fără soluții reale” CTP stabilește o paralelă între negocierile privind reforma pensiilor speciale și întâlnirea anulată dintre Vladimir Putin și Donald Trump, despre care afirmă că avea scop exclusiv propagandistic. Potrivit jurnalistului, atât în cazul Budapesta, cât și la București, „dialogul” este doar un pretext, iar nicio parte nu este dispusă la concesii. Popescu îl acuză pe Nicușor Dan că joacă rolul de „împăciuitor”, în timp ce ignoră interesul cetățenilor și susține poziția magistraților, care refuză orice modificare a privilegiilor. El critică totodată și încercarea ministrului Sorin Grindeanu de a se folosi de negocieri pentru avantaje politice. Textul postării „Întâlnirea «pentru pace» de la Budapesta nu mai are loc. Dacă ar fi avut, ar fi fost aidoma grupului de lucru Grindeanu, șefa CSM, «unica» Elena Costache, șefa ÎCCJ, Savonea. V. Orban nu urmărea altceva decât să-și facă imagine în vederea alegerilor care-i bat la ușă. Știa foarte bine că nu e nimic de negociat. Putin nu vrea să cedeze niciun metru pătrat, ba chiar vrea mai mult. Trump năzuiește să-l împingă la pace, dar fără a recurge până acum la presiuni adevărate. Grindeanu nu urmărește altceva decât să-și facă imagine, atât în vederea alegerilor din PSD cât și din perspectiva funcției de premier pe care s-o înhațe la momentul oportun. Știe foarte bine că nu e nimic de negociat. Prevederile legii Bolojan nu sunt nici măcar aspre, sunt corecte și de bun-simț: 10 ani tranziție de la 48 la 65 de ani vârsta de pensionare pentru magistrați, 70% pensia față de salariu. Aidoma lui Putin, magistrații României nu vor să cedeze nimic, niciun leuț. Ei sunt „unici”. Cuvântul cheie aruncat de Putin, Orban și Grindeanu este „dialog”, să vorbim discuții, să vibrăm aerul, să insultăm: Kremlinul pe Trump, Grindeanu pe Bolojan. Iar președintele nostru se plasează ca o caricatură de Xi Jinping: mediator, împăciuitor, dar, de fapt, susținător al mafiei magistraților. Asta în vreme ce simplii cetățeni văd foarte bine unde e Dreptatea, dar nu mai știu unde e Justiția în România”, scrie CTP în postarea sa. Curtea Constituțională a respins proiectul de reformă a pensiilor speciale ale magistraților
CCR face anunțul oficial! Legea pensiilor de serviciu, neconstituțională din cauza lipsei avizului CSM
Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, anunță CCR după ce a respins reforma pensiilor magistraților. Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că, deși Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind modificarea pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție – întrucât a reglementat un domeniu omogen și a justificat urgența și necesitatea adoptării actului normativ –, procedura nu a fost integral conformă cu dispozițiile constituționale. Curtea a reținut că Executivul a omis să respecte termenul de 30 de zile prevăzut de Legea nr.305/2022 pentru obținerea avizului CSM, ceea ce contravine art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție. Lipsa acestui aviz, coroborată cu graba Guvernului de a adopta legea fără a aștepta expirarea termenului legal, a determinat Curtea să declare actul normativ neconstituțional în ansamblu. În ceea ce privește celelalte critici, Curtea a apreciat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului a respectat cadrul constituțional, fiind un mecanism valid de legiferare care asigură controlul parlamentar. De asemenea, magistrații au subliniat că Parlamentul poate interveni legislativ ori de câte ori consideră necesar, chiar și succesiv, în același domeniu, atâta timp cât modificările urmăresc o finalitate coerentă și nu afectează securitatea juridică. Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Legea privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu nu poate fi promulgată și trebuie reexaminată în Parlament.
Dragoș Pîslaru: Declarația CSM privind îndeplinirea jalonului pensiilor speciale este gravă și falsă
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat dur la declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit căreia jalonul privind reforma pensiilor speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Declarația CSM este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică realitatea confirmată de Comisia Europeană”, a declarat ministrul. Dragoș Pîslaru a subliniat că, din perspectiva Comisiei Europene, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene în valoare de 231 de milioane de euro au fost suspendate până la clarificarea situației. Ministrul a precizat că a discutat personal cu Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, care i-a confirmat că doar după finalizarea modificărilor asumate, jalonul va putea fi considerat îndeplinit. „Afirmațiile CSM sunt nefondate și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate”, a adăugat Pîslaru. Oficialul a respins ideea că reforma pensiilor speciale ar fi o „vânătoare de magistrați”, explicând că este vorba despre un sistem nesustenabil care trebuie reformat pentru ca România să-și poată respecta promisiunile față de cetățeni și partenerii europeni. „Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru și responsabilitate, astfel încât, până la termenul-limită din 28 noiembrie, România să poată debloca fondurile suspendate”, a precizat ministrul. Dragoș Pîslaru a încheiat subliniind că reforma nu înseamnă atac, ci corectitudine, echitate și sustenabilitate, valori esențiale pentru orice stat european modern. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, arăta vineri Consiliul Superior al Magistraturii într-un comunicat referitor la „pretinsa neîndeplinire a unui jalon din PNRR din cauza pensiilor de serviciu ale magistraților”.