Destinație de vacanță la o aruncătură de băț: 5 dintre cele mai frumoase palate și castele din Ungaria
Organizația de turism „Visit Hungary” încurajează vizitatorii să descopere castelele și palatele cu o arhitectură spectaculoasă și o istorie fascinantă, răspândite prin zona rurală. Timp de secole, acestea au constituit scena unor bătălii decisive și a unor puncte de întâlnire culturală, iar multe dintre ele au fost supuse unor lucrări de renovare minuțioase pentru a fi mai accesibile vizitatorilor iubitori de istorie și arhitectură, potrivit Euronews. Destinațiile fac parte din patrimoniul istoric și turistic din cadrul circuitului palatelor și castelelor din Ungaria. Vestigiile se află în diferite regiuni, de la zona lacului Balaton până în nordul și vestul Ungariei. Printre acestea se numără Palatul Festetics din Keszthely, situat în vestul Ungariei, pe malul vestic al lacului Balaton, în comitatul Zala. În nord-vestul țării, în apropierea graniței cu Austria, se află Palatul Esterházy din Fertőd, în comitatul Győr-Moson-Sopron, unul dintre cele mai importante ansambluri baroce din Ungaria, cunoscut și sub numele de „Versailles-ul Ungariei”. Tot în vestul țării se regăsește Conacul Nádasdy din Nádasdladány, în comitatul Fejér, în regiunea Transdanubia Centrală. Lista este completată de obiective din nordul Ungariei: Castelul Eger – Muzeul Castelului „István Dobó”, în orașul Eger, și Castelul Szigliget, în localitatea Szigliget, pe malul nordic al lacului Balaton. Grădină spectaculoasă, cu paturi de flori și o bibliotecă cu mii de cărți Palatul Festetics din Keszthely este al treilea palat ca mărime din Ungaria, această reședință barocă cu un singur etaj are 101 de camere, printre care se numără și o imensă bibliotecă privată aristocratică cu 86.000 de cărți. Este situat într-o grădină întinsă de 42 de hectare, cu copaci seculari, paturi de flori colorate, un iaz, fântâni și statui. În prezent, palatul funcționează în principal ca muzeu și centru de evenimente culturale, oferind atât vizite ghidate, cât și vizite pe cont propriu. Versailles, în Ungaria Supranumit „Versailles-ul maghiar”, Palatul Esterházy, complex arhitectural baroc cu 126 de camere, este una dintre cele mai populare atracții din nord-vestul Ungariei. Palatul numără 126 de camere. Cei care trec pragul acestui palat pot să vadă impresionanta galerie Esterházy, ce adăpostește 650 de tablouri. Teatrul de marionete inaugurat în 1773 de împărăteasa Maria Tereza este un loc unde și în prezent sunt organizate evenimente culturale. Castelul are și o grădină franceză de 300 de hectare, dar și o capelă. Timp de peste două decenii, a fost reședința celebrului compozitor Joseph Haydn. Un conac medieval, platou de filmare pentru două producții media Conacul Nádasdy combină stiluri arhitecturale precum cel neogotic, istorist și Tudor, fiind apreciat de vizitatorii care îi trec pragul. Aici s-a filmat filmul horror Underworld (2003), precum și serialul The Borgias (2011–2013). Astfel, porțile de fier ale grădinilor conacului, dar și tapițeria reînnoită a mobilierului din interior au fost modificate special pentru filmarea acestor două show-uri TV. Locul unde comemorarea înfrângerii Otomanilor continuă și astăzi Castelul din Eger, care găzduiește Muzeul Castelului István Dobó, este una dintre cele mai importante fortificații istorice ale Ungariei. Construit în stil gotic, acest castel povestește, prin tururi ghidate și expoziții interactive momentele în care Imperiul Otoman a fost înfrânt de apărătorii maghiari în 1552. Zilnic, la castel victoria este marcată chiar și în zilele noastre, de o salvă de tun trasă în fiecare zi la ora 15:52. „Castelul Balatonului” Castelul Szigliget, singurul din apropierea Lacului Balaton care este deschis vizitatorilor, este adesea numit „Castelul Balatonului”. Ruinele acestei cetăți, care odinioară era suficient de puternică pentru a rezista atacurilor forțelor otomane, oferă acum vizitatorilor o privire atât asupra istoriei Ungariei, cât și asupra lacului însuși, de o frumusețe uimitoare.
23 august 1944, de la Regele Mihai la paradele comuniste. Cum s-a schimbat povestea unei zile istorice
Mareșalul Ion Antonescu se afla la conducerea României în momentul în care Regele Mihai I a decis schimbarea regimului. Antonescu fusese numit în funcția de prim-ministru de regele Carol al II-lea, în septembrie 1940. În timpul guvernării sale, România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Puterile Axei, formate din Germania Nazistă, Japonia și Italia Fascistă. La 23 august 1944, Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu și a cerut arestarea acestuia. Decizia a dus la încetarea guvernării militare și la schimbarea poziției României în război. România a întors armele împotriva Germaniei Naziste În urma deciziilor luate la 23 august 1944, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și s-a alăturat Aliaților, respectiv Națiunilor Unite – URSS, SUA și Anglia. România a început tratativele pentru încheierea armistițiului și s-a aliat cu Uniunea Sovietică. În seara zilei de 23 august, Regele Mihai I s-a adresat populației și a citit Proclamația către țară. „În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”, transmitea Regele Mihai I. În aceeași proclamație, Regele Mihai I anunța sfârșitul dictaturii și garanta drepturile și libertățile cetățenilor. 23 august 1944 și schimbarea regimului politic din România După demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, guvernarea țării a fost preluată de generalul Constantin Sănătescu. Noul cabinet a fost format din reprezentanți ai partidelor democrate, ofițeri ai armatei și politicieni comuniști. Armistițiul semnat cu Uniunea Sovietică a fost urmat de pierderi teritoriale și de creșterea treptată a influenței comuniștilor în conducerea României. În urma schimbării taberei în război, România a recuperat Transilvania de Nord, inclusiv orașele Cluj, Carei, Satu Mare și Oradea. Cadrilaterul a rămas Bulgariei, în timp ce Basarabia și Bucovina de Nord au rămas Uniunii Sovietice. De la schimbarea alianței la regimul comunist La 23 august 1944 a început o perioadă care avea să ducă, în anii următori, la schimbarea profundă a regimului politic din România. Ziua de 23 august a devenit zi națională în timpul regimului comunist, fiind prezentată drept un moment important al istoriei țării. La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost obligat să abdice. Evenimentul a marcat începutul sovietizării României și venirea comuniștilor la putere, regim care a durat până în decembrie 1989. Paradele de 23 august în timpul regimului comunist În perioada regimului comunist, 23 august a devenit sărbătoare națională și una dintre cele mai importante zile din calendarul oficial al României. Data era prezentată drept momentul „eliberării” țării de sub ocupația fascistă, iar în marile orașe erau organizate parade militare și manifestații de amploare. Mii de oameni participau la defilări, în timp ce muncitorii, elevii și reprezentanții diferitelor instituții erau mobilizați să ia parte la festivități. Paradele au devenit, astfel, un instrument de propagandă al regimului comunist, iar discursul oficial a pus treptat în plan secund rolul Regelui Mihai I și al actului de la 23 august 1944, accentuând contribuția Partidului Comunist și a Uniunii Sovietice la schimbarea regimului și la încheierea războiului.
O peșteră din Turcia ar putea fi locul de naștere al epopeii homerice Odiseea
Potrivit unui cercetător turc, Odiseea ar fi putut avea originea într-o peșteră cu vedere la dealurile acoperite de măslini din Bornova, în provincia Izmir, pe coasta Mării Egee a Turciei. Autoritățile locale speră la un impuls din cauza interesului reînnoit pentru Homer în urma filmului lui Christopher Nolan, potrivit Le Figaro. „Acest loc a fost întotdeauna numit Valea lui Homer de către localnici. Călători din întreaga lume obișnuiau să vină să vadă peștera unde se spune că Homer și-a compus poeziile”, explică cercetătorul Altan Altin, care tocmai a publicat o carte pe această temă. Totuși, în absența unor dovezi concrete, povestea peșterii lui Homer a rămas mult timp un mit. „Smirneenii au râul Meles, cu apele sale încântătoare, iar la izvorul său se află peștera unde, se spune, Homer și-a compus poeziile”, a scris geograful grec Pausanias în secolul al II-lea, alimentând o dezbatere care continuă până în zilele noastre despre viața lui Homer și locația râului lângă care se presupune că s-a născut poetul în secolul al VIII-lea î.Hr. Originea lui Homer, revendicată și în alte locuri În timp ce alte locuri, în special insula grecească Chios, îl revendică și ele ca loc de naștere, antica Smirna, acum Izmir, și zonele din interiorul ei, unde se află Bornova, sunt strâns asociate cu poetul. „Pentru mine, nu există nicio îndoială, Homer este din Bornova, este din Izmir. Cu siguranță este din Ionia, care include Smirna și Chios. Este din aceste meleaguri”, spune Altan Altin. Pentru a-și susține teza, Altan Altin se bazează în special pe un basorelief din secolul al III-lea î.Hr. care înfățișează divinizarea lui Homer. Potrivit acestuia, scena reproduce peștera Bornova cu o precizie uimitoare. „Acest basorelief era cunoscut, dar nimeni nu observase detalii identice cu peștera lui Homer. Pentru prima dată, o descriere geografică atât de detaliată a ieșit la iveală”, explică cercetătorul. Accesul în peșteră, care este plină de stânci, rămâne dificil. Pereții săi poartă inscripții și graffiti a căror vechime rămâne necunoscută. „Iliada și Odiseea au fost scrise în dialecte ionice și eolice, ceea ce sugerează că antica Smirna și Bornova ar putea fi una dintre patriile lui Homer ”, adaugă el. Autoritățile din Turcia intenționează să renoveze Peștera lui Homer pentru a o deschide vizitatorilor Dincolo de dezbaterea academică, figura lui Homer este omniprezentă în Bornova. La tumulul Yesilova, un sit datând din perioada neolitică și considerat cea mai veche așezare umană din Izmir, un bust al lui Homer, însoțit de o inscripție care proclamă „Am compus Iliada și Odiseea pe acest pământ. Am locuit în Bornova”, îi întâmpină pe vizitatori. Pe lângă Valea lui Homer și un târg de carte dedicat poetului, municipalitatea Bornova a ridicat o statuie a lui Hector, eroul Războiului Troian, într-un parc central al orașului și intenționează să renoveze Peștera lui Homer pentru a o deschide vizitatorilor. „Păstrarea moștenirii lui Homer este o datorie față de umanitate. El este unul dintre părinții fondatori ai literaturii. Poveștile pe care le spune sunt cele ale acestui pământ. Întrebarea nu este dacă să-l revendicăm sau nu pe Homer. Povestea lui este și a noastră”, spune primarul din Bornova, Ömer Eski. Această viziune, însă, nu este unanim acceptată. În 2024, oficialii municipali din partidul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan au propus redenumirea Văii lui Homer după un soldat turc, argumentând că situl nu ar trebui să poarte un nume grecesc. „Ștergerea numelui lui Homer ar fi unul dintre cele mai grave lucruri care i s-ar putea face orașului Bornova”, a replicat primarul, care vrea „să-l facă cunoscut lumii pe Homer ca fiind din Bornova” și să-l transforme într-o atracție turistică. Succesul filmului Odiseea a stârnit un interes reînnoit pentru Homer și a sporit vânzările epopeiilor sale, spune Mustafa Kocyigit de la librăria Gargantua din Izmir.
Acuzații de hărțuire la Teatrul de Operetă. Președintele comisiei de cercetare disciplinară face dezvăluiri în premieră: Balerinele mergeau ca niște umbre
Au fost audiați victime și martori, însă procedura disciplinară nu a mai putut fi finalizată după încetarea contractului de muncă al celui învinuit, la acea vreme director general adjunct. Acesta și-a dat demisia, iar reprezentanții Comsiei au sesizat organele de cercetare penală. Ulterior, ministrul Culturii l-a „premiat” pe cel acuzat, numindu-l director interimar al Teatrului Național de Operă și Balet din Constanța. Incidentul de la Sebeș Potrivit raportului comisiei disciplinare, unul dintre principalele incidente reclamate s-ar fi produs în mai 2024, în timpul unei deplasări la Sebeș pentru spectacolul „Meșterul Manole”. Practic, în seara de 18 mai, ex-directorul general adjunct (C.A.) ar fi băut exagerat de mult și ar fi propus în holul hotelului „un poker pe dezbrăcate”. Balerinele l-au refuzat și au plecat. Atunci, refuzat și în stare de ebrietate, el ar fi intrat în camerele mai multor angajate și ar fi făcut din nou propuneri cu conotație sexuală. De asemenea, ar fi avut un comportament fizic agresiv față de una dintre balerine peste care a intrat în cameră și, potrivit documentelor, dacă nu ar fi fost ajutată să scape de celelalte fete, cel mai probabil ar fi fost abuzată. Patru persoane vătămate audiate ulterior au descris, în declarații separate, că fostul director s-ar fi aflat în stare de ebrietate în acea seară. Balerină lovită cu biciul Un alt episod adus în discuție datează din iunie 2024, în perioada reprezentațiilor spectacolului „Prințesa Circului”. Mai multe declarații susțin că adjunctul TNOMID de la acea vreme ar fi lovit cu un bici balerine și un balerin peste fese sau coapse, în pofida refuzului acestora. În noiembrie 2024, mai multe angajate au transmis conducerii TNOMID o sesizare colectivă și confidențială privind existența unui climat de hărțuire în teatru și în timpul deplasărilor. Sesizarea, înregistrată cu numărul 4621/15.11.2024, nominaliza mai multe persoane, inclusiv pe C.A. Conducerea teatrului a constituit în decembrie o comisie de cercetare disciplinară, care a audiat separat cele patru semnatare ale sesizării și, ulterior, persoanele care au reclamat incidentele de la Sebeș. Declarațiile victimelor directe au confirmat și detaliat, potrivit raportului, faptele reclamate în timpul deplasării. Alexandru Pătrașcu, director general adjunct al TNOMID și președintele comisiei de cercetare disciplinară, spune acum că a condus audierile în condiții de imparțialitate, întrucât fusese angajat de numai câteva zile și nu îi cunoștea personal pe cei implicați. „Am condus audierile comisiei în condiții aproape ideale de imparțialitate: fusesem angajat abia de câteva zile, nu cunoșteam personal pe nimeni dintre cei implicați. De altfel nici până în ziua de azi nu l-am întâlnit pe domnul acuzat”, afirmă Pătrașcu. Acesta descrie starea în care, potrivit propriilor observații, se aflau angajatele care au reclamat hărțuirea. „În acele zile nu mă puteam abține să nu observ comportamentul fetelor care au denunțat hărțuirea sexuală: mergeau ca niște umbre, scurgându-se pe lângă pereți, incapabile să privească în ochi pe cineva”, spune directorul adjunct. Pătrașcu susține că victimele nu ar fi cerut comisiei pedepse exemplare, ci încetarea comportamentelor reclamate. „De altfel, toate victimele hărțuirii mi-au spus același lucru: că nu vor pedepse exemplare pentru cei care le hărțuiau ci vor doar ca aceste abuzuri să înceteze”, afirmă acesta. Simptome tipice ale unei traume Directorul adjunct Pătrașcu relatează și discuția avută cu una dintre balerine, despre care spune că prezenta simptome pe care le-a asociat unei traume provocate de abuz. „Una dintre balerine prezenta simptomele tipice ale unei traume cauzate de abuz. Țin minte că am întrebat-o cum se simte, privind în urmă episodul și mi-a răspuns că s-a simțit vinovată atunci când a fost abuzată, s-a simțit vinovată când a făcut sesizarea, chiar dacă în jurul ei s-a constituit o solidaritate și a altor victime și că se simte vinovată și acum când vorbea cu mine”, afirmă Pătrașcu. În ceea ce privește finalizarea cercetării disciplinare, Pătrașcu susține că plecarea fostului director adjunct din instituție a făcut ca, din punct de vedere factual, să nu mai existe o sancțiune profesională mai severă care putea fi aplicată. „Legislația referitoare la hărțuirea sexuală condamnă ferm astfel de comportamente și îndeamnă la vigilență maximă a conducerii, la prevenție, dar când vine vorba despre consecințe totul devine ambiguu, sancțiunea maximă fiind aceea că se poate ajunge chiar și până la desfacerea contractului de muncă. Din acest punct de vedere, demisia domnului respectiv, chiar și prin acordul părților, așa cum a solicitat, era echivalentă, factual, cu rezultatul maximum posibil”, spune Pătrașcu. Procedură nefinalizată Procedura disciplinară nu a mai putut însă fi dusă la capăt. La 10 ianuarie 2025, cel acuzat de hărțuite a fost convocat în fața comisiei pentru a-și prezenta apărarea, însă trei zile mai târziu și-a încetat contractul de muncă prin acordul părților. Comisia a consemnat că existau indicii că plecarea ar fi reprezentat o „măsură de protecție” deliberată. Raportul final, întocmit la 20 ianuarie, a stabilit că sesizarea nu mai putea face obiectul unei proceduri disciplinare deoarece persoana cercetată nu mai era angajată a teatrului. Pătrașcu spune că, în urma cercetării, recomandarea sa către conducerea teatrului a vizat prevenirea unor situații similare prin asumarea explicită a Codului Etic al instituției de către angajați. „Recomandarea făcută directorului general a fost aceea de a fi conștientizat Codul Etic al instituției prin semnarea nominală a lui de către fiecare angajat. Am fost uluit când, la o primă iterație, au existat persoane care au refuzat să semneze de luarea la cunoștință a Codului Etic”, afirmă acesta. În martie 2025, TNOMID a transmis Ministerului Culturii sesizarea oficială, împreună cu raportul comisiei, folosind explicit sintagma „hărțuire sexuală”. Sesizarea a fost înregistrată la Ministerul Culturii la 10 martie 2025. În paralel, teatrul a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Ministerul Culturii i-a dat acuzatului altă funcție Pătrașcu critică și modul în care Ministerul Culturii ar fi gestionat ulterior situația. „Nu mă miră că Ministerul Culturii a ascuns sub preș povestea, e un reflex instituțional tipic. Dar chiar dacă nu mă miră, nu înseamnă că e acceptabil”, spune directorul adjunct. El susține, de asemenea, că a fost revoltat de modul în care ministrul Culturii ar fi abordat subiectul hărțuirii în
Un celebru actor român a impresionat juriul Festivalului de Film de la Sarajevo. Ce premiu a primit
Actorul Adrian Văncică a obținut, vineri, o recunoaștere internațională de prestigiu. Juriul Festivalului de Film de la Sarajevo i-a acordat premiul pentru cel mai bun actor pentru rolul său din „Nu e locul tău aici”, o producție regizată de Florin Șerban. Distincția este menționată și pe site-ul oficial al evenimentului, în contextul în care ceremonia de decernare a premiilor a avut loc pe 21 august. „Nu e locul tău aici”, în competiția oficială Lungmetrajul „Nu e locul tău aici”, regizat de Florin Șerban, a fost selectat în competiția oficială a Festivalului de Film de la Sarajevo. Filmul a fost prezentat în premieră internațională în competiția oficială a ediției din 2026 a Festivalului de Film de la Locarno, în Elveția. Din distribuția noului lungmetraj fac parte Adrian Văncică, Teodor Butănescu, Alex Conovaru, Cristina Richter, Janir Izdrăilă și Cosmin Dominte. Filmul spune povestea lui Marius, un chirurg respectat și tată singur, care află că fiul său adolescent este suspectat de crimă și descoperă că acesta face parte dintr-o organizație de tineri rasiști. Rolul este jucat de Adrian Văncică. Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo s-a desfășurat în perioada 14-21 august 2026, în capitala Bosniei și Herțegovinei, și este unul dintre principalele evenimente cinematografice din Europa de Sud-Est. Producția regizată de Florin Șerban a câștigat marele premiu al Festivalului de Film de la Locarno Săptămâna trecută, regizorul român Florin Șerban a câștigat Leopardul de Aur, marele premiu al Festivalului Internațional de Film de la Locarno, cu pelicula „Nu e locul tău aici”. Filmul marchează revenirea cineastului român la lungmetraj după o pauză de opt ani. Juriul a remarcat filmul pentru forța scenariului, caracterul distinct al viziunii regizorale și stăpânirea limbajului cinematografic.
BBC: Meghan Markle, soția Prințului Harry, poartă discuții pentru un rol în serialul Netflix The Gentlemen
Mai multe publicații internaționale relatează faptul că Meghan Markle, soția Prințului Harry, ar purta discuții pentru un rol în sezonul 3 al serialului Netflix „The Gentlemen”, care nu a primit încă undă verde oficială. Potrivit informațiilor BBC, discuțiile se află într-un stadiu incipient, dar acesta ar fi primul rol important al lui Meghan de la căsătoria ei cu prințul Harry. O mare parte din cele două sezoane anterioare ale serialului „The Gentlemen”, creat de Guy Ritchie, au fost filmate în Cotswolds. Potrivit The Guardian, rolul lui Meghan în serial rămâne deocamdată necunoscut, întrucât contractul nu este semnat și nu există un anunț oficial în acest sens. Informația vine în contextul în care în această săptămână, marile publicații internaționale au relatat că ducele și ducesa de Sussex se vor muta în Marea Britanie din SUA, unde au locuit timp de șase ani. Se crede că se vor întoarce în septembrie, iar primele zvonuri sugerează că acest lucru ar avea legătură cu revenirea lui Meghan la actorie. Meghan Markle, cunoscută în lumea actoriei pentru rolul din serialul „Suits” Soția Prințului Harry a devenit cunoscută în lumea actoriei mai ales datorită rolului său din serialul juridic american „Suits”, în care a interpretat-o pe avocata Rachel Zane timp de șapte sezoane. Ultimul ei episod a fost difuzat în 2018. A apărut în peste 100 de episoade ale serialului înainte de a-și anunța retragerea, odată cu începerea noii sale vieți în cadrul familiei regale. Potrivit The Guardian, într-un interviu din 2022, Meghan a afirmat că o revenire la actorie este puțin probabilă. „Am terminat”, a spus ea. „Presupun că nu trebuie să spui niciodată «niciodată», dar intenția mea este să nu o fac sub nicio formă.”
BNR lansează prima monedă dreptunghiulară cu un cunoscut pictor român. Cu cât se vinde moneda
„Începând cu data de 24 august 2026, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint dintr-o nouă serie, dedicată pictorilor români. Prima monedă din această serie, „Pictori români” – Nicolae Tonitza este și prima monedă de formă dreptunghiulară lansată de Banca Națională a României în circuitul numismatic”, a anunțat BNR. Moneda este una din Argint, are valoarea de 10 lei, dimensiunea de 43 × 31 mm, adică seamănă cu mărimea unei monede de 50 de bani. Fundalul monedei este lucios, iar imaginile ieșite în relief au un aspect mat, standardul „proof” fiind specific monedelor de colecție. Moneda are un cant zimțat și are o greutate de peste 31 de grame. Aversul colorat al monedei prezintă tabloul „Flori galbene” de Nicolae Tonitza aflat în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și care a făcut parte, în perioada interbelică, din colecția de artă a Băncii Naționale a României. Cât costă noua monedă de colecție? Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Pentru această monedă, BNR a tipărit un tiraj de 500 de piese. Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 1.150,00 lei cu TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate. Monedele din argint din Seria „Pictori români” – Nicolae Tonitza au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatică.
Gara de poveste a României, restaurată după aproape 150 de ani. Împărați și regi i-au trecut pragul
CFR Infrastructură a publicat primele imagini care prezintă viitoarea înfățișare a stației Băile Herculane, una dintre cele mai importante clădiri istorice ale stațiunii. Proiectul prevede restaurarea ansamblului istoric și adaptarea acestuia la cerințele actuale de confort, siguranță și accesibilitate, cu păstrarea elementelor arhitecturale care definesc identitatea gării. O gară inspirată de Schönbrunn Gara Băile Herculane a fost construită în perioada 1878–1886, după planurile inginerului austriac Auguste de Serres Wieczffinski. Potrivit informațiilor publicate de Primăria Băile Herculane, clădirea este considerată una dintre cele mai frumoase și mai romantice stații feroviare din România. Construită în stil baroc, gara are ca sursă de inspirație un pavilion ridicat în 1759 pentru împăratul Francisc I și Maria Tereza, în complexul Schönbrunn din Viena. Clădirea a fost inaugurată la 20 mai 1878, odată cu linia de cale ferată Timișoara–Caransebeș–Orșova. Gara prin care au trecut Franz Joseph și Sissi Istoria gării este legată și de personalitățile care au ajuns la Băile Herculane. Potrivit Primăriei Băile Herculane, pragul gării a fost trecut de Franz Joseph, împărăteasa Sissi, Alexandru I al Serbiei și Carol I al României. Un document al Primăriei menționează, de asemenea, că, înainte de a deveni gară, construcția reprezenta casa de vânătoare a împăratului Franz Joseph al Austriei. Gara și clădirea sa auxiliară sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice, grupa A. Cum va fi restaurată gara Proiectul de restaurare include lucrări ample la clădirea principală și la clădirea auxiliară. Printre intervențiile prevăzute se numără: • consolidarea și restaurarea clădirilor; • repararea cupolei, cu păstrarea solzilor metalici colorați și a elementelor decorative originale; • restaurarea fațadelor, a tâmplăriei din lemn și a elementelor decorative din piatră; • restaurarea pardoselilor din mozaic policrom, a picturilor și a componentelor artistice din sala centrală; • restaurarea pergolelor istorice, a balustradelor din fier forjat, a lampadarelor și a ceasului exterior; • reabilitarea platformei aferente liniei 1, pe o suprafață de aproximativ 2.940 de metri pătrați; • instalarea unor sisteme moderne de informare a călătorilor, sonorizare și supraveghere video; • refacerea instalațiilor electrice, sanitare și termice; • amenajarea unor trasee accesibile pentru persoanele cu dizabilități; • amenajarea spațiilor verzi și păstrarea vegetației cățărătoare de pe pergole; • realizarea unei parcări cu 11 locuri, dintre care două pentru persoanele cu dizabilități. Clădirea principală va păstra funcțiunile destinate călătorilor, inclusiv sala de așteptare și spațiile pentru informare. Clădirea auxiliară va fi restaurată și reconfigurată pentru a găzdui un centru de instruire destinat personalului feroviar. Investiție de peste 17 milioane de lei Contractul de proiectare și execuție are o valoare de 17.007.003 lei, fără TVA, și a fost atribuit asocierii GDO MOV IMPEX SRL – GLB TRANSARK SRL. Durata contractuală este de 9 luni pentru proiectare și 17 luni pentru execuția lucrărilor, urmată de o perioadă de garanție de 60 de luni. Prin proiect, una dintre cele mai cunoscute clădiri ale patrimoniului feroviar românesc urmează să fie readusă la aspectul său istoric, în timp ce spațiile destinate călătorilor vor fi adaptate standardelor actuale de confort, siguranță și accesibilitate.
Dor de Dichiseanu, o seară de muzică și emoție la București
În 13 octombrie 2026, de la ora 19:00, Asociația Culturală Teatralis, în colaborare cu Teatrul „Ion Dacian” și în parteneriat cu TVR, va aduce împreună artiști îndrăgiți ai României într-un spectacol-eveniment: Paul Surugiu – FUEGO, Simona Florescu, Marcel Pavel, Ștefan Doniga, Diana Jipa, Alexandra Coman și Anastasia Artene, nepoata maestrului. Alături de ei, Orchestra Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, sub bagheta dirijorului Alexandru Ilie, și invitați surpriză din lumea teatrului și filmului promit o seară încărcată de momente artistice de excepție. Gazda serii este Ioana Dichiseanu, însăși fiica marelui artist, care ne va împărtăși amintiri personale și trăiri autentice, transformând concertul într-o adevărată călătorie în timp. Repertoriul reunește melodiile care l-au consacrat pe Ion Dichiseanu, completate de evocări și surprize muzicale pregătite special pentru această noapte de sărbătoare. „Dor de Dichiseanu” este mai mult decât un concert, este o întâlnire cu farmecul unei epoci fascinante și cu moștenirea culturală a unui artist care a marcat generații întregi. Fiecare acord, fiecare poveste și fiecare dintre aplauze sunt dedicate celui care a rămas pentru totdeauna un reper pe scena românească. Evenimentul celebrează viața, talentul și bucuria pe care Ion Dichiseanu le-a dăruit publicului. Biletele sunt disponibile exclusiv prin rețelele partenere, Iabilet.ro și Tickestore.ro.
Primul muzeu construit de la zero în perioada postcomunistă se deschide la Cluj. Intrarea va fi gratuită
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a anunțat oficial inaugurarea MuTRA – Galeria istorică a Transilvaniei, noua clădire a instituției din Florești. Evenimentul va avea loc duminică, 30 august 2026, între orele 14.00 și 21.00. Potrivit MNIT, inaugurarea reprezintă un moment important pentru cultura românească, fiind vorba despre „primul sediu de muzeu cu toate funcțiunile integrate, construit de la zero în perioada postcomunistă”. Un muzeu proiectat după modele europene Proiectarea unui muzeu presupune cerințe speciale de conservare, securitate și expunere a patrimoniului, iar pentru MuTRA – Galeria istorică a Transilvaniei au fost folosite ca repere mai multe proiecte europene. Unul dintre principalele modele a fost Moesgaard Museum din Danemarca, o clădire semi-îngropată, amplasată în afara orașului și integrată în peisaj. Muzeul danez este cunoscut pentru expozițiile sale dedicate istoriei și arheologiei. Un alt model important a fost centrul de depozitare de la Vinge, Frederikssund, construit pentru Muzeul Național și Biblioteca Regală din Danemarca. Experiența daneză a fost folosită inclusiv pentru conceperea depozitelor de patrimoniu și a soluțiilor de securitate ale noului muzeu din Florești. Depozite fără încălzire și fără răcire activă Una dintre particularitățile proiectului MuTRA este modul în care au fost concepute spațiile destinate depozitării patrimoniului. Soluțiile au fost adaptate condițiilor climatice din România după simulări detaliate de microclimat, realizate inițial în colaborare cu o echipă din Danemarca și ulterior cu una din Germania. În urma acestor studii au fost stabilite inclusiv soluțiile de izolație și grosimile necesare pentru zona depozitelor semi-îngropate. Conceptul este unul neobișnuit: depozitele nu au nevoie de încălzire și nici de răcire activă. Temperatura este lăsată să varieze lent, în ritmul schimbărilor sezoniere. Dezumidificarea este folosită doar în anumite perioade, în timp ce umidificarea nu este necesară dacă depozitele nu sunt încălzite în timpul iernii. Potrivit conceptului proiectului, în varianta optimă, un astfel de depozit poate funcționa integral cu energie produsă de panouri fotovoltaice, fără dependență de rețeaua electrică. Un nou spațiu pentru Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei MuTRA – Galeria istorică a Transilvaniei este amplasată pe Bulevardul Cetatea Fetei din Florești, județul Cluj. Proiectul a fost prezentat anterior de primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu, drept primul muzeu construit de la zero în România în ultimii 100 de ani. Acesta spunea că investiția se ridică la 146 de milioane de lei și că finanțarea este asigurată din fonduri europene. Programul inaugurării Pentru ziua inaugurării, MNIT a pregătit un program care se întinde pe șapte ore și include concerte, tururi ghidate, spectacole, reconstituiri istorice și activități pentru public. • 14:00 – deschiderea evenimentului; • 14:30 – „Flauto Dolce”, ansamblu de muzică veche – concert; • 15:00 – proiecție și tururi ghidate; • 15:30 – „Passeggio” – dansuri renascentiste; • 16:00 – reenactment „Omnis Barbaria”; • 16:30 – Cvintetul de alămuri al Filarmonicii de Stat „Transilvania”; • 17:30 – Erich Türk – recital la orgă; • 18:00 – reenactment „Omnis Barbaria”; • 19:00 – „MUTRE din istorie” – spectacol de teatru, în regia lui Ionuț Caras; • 20:00 – „Yesterday’s Pasta” – concert. Pe parcursul întregii zile vor avea loc și proiecții „Fețele istoriei”, în sala de expoziții de la etajul I. Vor fi organizate, de asemenea, ateliere de educație muzeală, la orele 14:30, 16:30 și 18:30: „Istoria medicamentelor, de la Praf de Mumie la Paracetamol” și ateliere de meșterit. Accesul la evenimentul de inaugurare este gratuit.