Marian Coman: Sunt copii care mor în Ucraina, așa cum mor în poveștile mele. Scriitorul spune că noul roman spune povestea lumii în care trăim, dar filtrată printr-o mască fantastică
Marian Coman a lansat joi seară, 11 iunie 2026, la Heavy Yard București, ultimul volum al trilogiei „Haiganu”, o serie care mută basmul românesc într-o zonă de dark fantasy contemporan. În dialog cu scriitoarea și conferențiara Cristina Bogdan, autorul a vorbit despre blocajul revenirii la propria lume ficțională, despre mitologia locală ca materie literară și despre felul în care conflictele armate din jurul nostru au făcut ca fantasticul să semene tot mai mult cu realitatea. Seara a avut aerul unei întâlniri așteptate îndelung. În fața publicului venit în număr mare, Marian Coman a vorbit despre finalizarea unei serii pe care a purtat-o cu sine ani la rând și despre dificultatea de a reveni într-un univers pe care îl lăsase, pentru o vreme, în urmă. „Întâi de toate vreau să vă mulțumesc că ați venit în seara asta aici, în număr atât de mare. Sunt copleșit și emoționat”, a spus Marian Coman la începutul întâlnirii. Apoi a numit sentimentul care îl însoțește odată cu încheierea trilogiei: „Mă simt eliberat de o mare povară.” O lume dusă până la capăt În fața publicului, Marian Coman a vorbit despre anii în care universul „Haiganu” a rămas neterminat și despre teama că ultimul roman ar putea să nu mai fie scris niciodată. Autorul a mărturisit că, la un moment dat, finalizarea seriei părea improbabilă. „A fost momentul în care, nu vă ascund, am crezut că nu mai e posibil, că nu mai am timp pentru ea și că nu mai pot să termin”, a spus scriitorul. Întoarcerea la „Haiganu” nu a însemnat doar reluarea unei povești. A fost și revenirea la personaje ale căror voci se îndepărtaseră de autor. Marian Coman a povestit că, după ani de pauză, nu mai găsea nici drumul spre lumea ficțională, nici felul în care personajele ar fi trebuit să vorbească și să acționeze. „Nu mai găseam vocile personajelor mele, nu mă mai găseam nici pe mine. Mi-a fost foarte greu”, a spus autorul. În acel punct, a recunoscut el, era pregătit să abandoneze proiectul și să accepte că trilogia va rămâne o poveste neterminată. Blocajul de la Oradea și cheia ultimului roman Eli Bădică a dus discuția spre felul în care Marian Coman s-a întors efectiv la acest univers după ce lucrase în alte direcții literare. Autorul a povestit că se mutase la Oradea pentru o lună, convins că va scrie repede un roman scurt, de cel mult 200 de pagini, prin care să încheie seria. Planul s-a lovit însă de un blocaj total. „M-am așezat la birou, în noua mea cameră din Oradea, și mă uitam la monitor ca broasca la polizor”, a spus Marian Coman. După două săptămâni, nu scrisese niciun rând. Nu mai știa ce vor personajele, încotro trebuie să meargă povestea sau ce gândise cu ani în urmă. Ieșirea din blocaj a venit când a înțeles că ultimul volum trebuia să coboare mai adânc în trecutul propriei lumi. „Mi-am dat seama că trebuie să fac un prequel la povestea lui Haiganu în cel de-al treilea roman. Și, în momentul acela, am găsit cheia”, a explicat scriitorul. Această soluție a complicat însă proiectul. Pe lângă lumea deja construită, autorul a fost nevoit să creeze încă una: lumea zeilor, lumea de dinaintea lui Haiganu. Astfel, ultimul volum a devenit și o explorare a originilor universului ficțional. De la „Harap Alb continuă” la basmul modern Seria „Haiganu” s-a născut în contextul revistei „Harap Alb continuă”, proiect care propunea o continuare modernă, în cheie fantasy, a lumii lui Ion Creangă. Marian Coman a intrat inițial în proiect cu intenția de a scrie o povestire plasată cu sute de ani înaintea basmului „Harap-Alb”. „Trebuia să scriu un short story”, a spus Marian Coman. În timp, acel text s-a transformat într-o trilogie. Autorul a explicat că îl interesa, încă de atunci, ideea de sincronizare a literaturii române cu literatura fantasy mondială. „Noi nu eram sincronizați cu literatura fantasy mondială. Noi nu aveam acest dark fantasy”, a spus scriitorul. Miza seriei a fost, așadar, construirea unui fantasy de extracție românească, nu prin folosirea decorativă a basmelor sau a folclorului, ci prin transformarea lor într-o lume coerentă, întunecată și vie. „Eu nu am dorit să scriu un fantasy de extracție românească doar de formă”, a explicat Marian Coman. Autorul a spus că, așa cum George R.R. Martin și-a sprijinit lumea pe istoria Marii Britanii, iar J.R.R. Tolkien pe mitologia nordică, el a încercat să construiască pornind de la basmele, mitologia locală, cântecele și folclorul românesc. „Am citit ce mi-a plăcut, m-am jucat cu ce-am avut” În discuția despre documentare, Marian Coman a precizat că seria nu trebuie citită ca o lucrare academică, ci ca o poveste modernă ridicată pe o fundație veche. Autorul a folosit basme, cronici, legende, mitologii locale și forme arhaice de limbaj, însă nu a urmărit reconstituirea fidelă a unei tradiții, ci crearea unei lumi proprii. El a vorbit despre dificultatea de a construi un fantasy românesc în lipsa unei tradiții scrise foarte întinse, comparabile cu cele pe care le-au avut la dispoziție alți autori fantasy din spații culturale diferite. „Noi nu avem literatură întinsă pe mii de ani, nu avem texte scrise foarte, foarte vechi”, a spus Marian Coman. De aceea, a adăugat el, a fost nevoie să lucreze cu legende, povești orale, mitologii și reinterpretări. Cronicile i-au fost utile mai ales pentru limbaj. Autorul a folosit ritmul și structura lor pentru a da credibilitate cronicilor ficționale din romane. „A fost un efort de documentare, dar a fost mai degrabă o joacă”, a spus Marian Coman. „Am citit ce mi-a plăcut, m-am jucat cu ce-am avut și din asta au ieșit cărțile.” Când fantasticul se apropie de realitate Marian Coman a legat scrierea ultimului volum de violența lumii contemporane. În timpul lucrului la roman, realitatea din jur – războaiele, imaginile cu oameni uciși, copiii care mor – a început să se suprapună peste întunericul ficțiunii. „Senzația asta că nu mai scriu despre o lume fantastică, ci că scriu despre lumea de lângă noi, doar că cu o
Prima ședință a Ralucăi Încrosnatu cu directorii ICR din străinătate: accent pe eficientizare și problemele din teritoriu
Numirea Corinei Încrosnatu la conducerea Institutului Cultural Român (ICR) a generat, previzibil, discuții în spațiul public privind capacitatea noii echipe de a asigura un management eficient al instituției, scrie EVZ. Dincolo de speculațiile apărute în ultimele zile, prima ședință cu directorii reprezentanțelor ICR din străinătate a indicat intenția noii conduceri de a iniția un proces de reorganizare și eficientizare administrativă, într-o instituție care gestionează o rețea externă importantă. ICR are 18 reprezentanțe în străinătate, în capitale și centre culturale relevante, iar bugetul instituției, de aproximativ 50 de milioane de lei, trebuie administrat cu atenție. Din această sumă, doar 15-20 de milioane de lei ar rămâne pentru activități culturale, restul fiind destinat salariilor și cheltuielilor administrative. De aceea, cheltuielile fostului președinte al ICR, Liviu Jicman, cu deplasări de sute de mii de lei erau considerate ca fiind scandaloase. O schimbare de abordare la ICR La prima întâlnire cu directorii de filiale, noua conducere a transmis un mesaj axat pe eficiență, comunicare și identificarea problemelor concrete din rețeaua externă. În locul unui discurs strict formal, accentul a fost pus pe soluții administrative și pe o mai bună coordonare între sediul central și reprezentanțele din străinătate. Corina Încrosnatu a setat încă din primele zile un ton orientat spre rezultate, ignorând polemicile sterile pentru a se concentra pe fundamentele operaționale care pot alinia ICR la standardele diplomației culturale europene. Unul dintre participanți, director al unei filiale ICR, a descris discuția drept una pragmatică: „Președinta ICR a vorbit direct, a cerut loialitate totală față de instituție, pentru că toți avem un scop comun care se numește ICR. Ne-a cerut să transmitem, până săptămâna viitoare, o listă cu toate problemele logistice și operaționale pe care le întâmpină, pentru a le analiza și a găsi soluții imediate de îmbunătățire. Un discurs corect, pragmatic”. Dialog direct cu reprezentanțele externe Una dintre primele măsuri anunțate vizează organizarea unor sesiuni lunare de comunicare prin videoconferință cu directorii reprezentanțelor din străinătate. Măsura este prezentată ca o modalitate de a reduce distanța administrativă dintre sediul central și filialele externe și de a crea un canal de dialog predictibil. Participanții la prima întâlnire de lucru au vorbit despre o schimbare de ton în relația cu conducerea centrală. Un director din rețeaua externă a declarat, sub protecția anonimatului, pentru EVZ: „Pentru prima dată, nu am mai simțit că suntem la o ședință formală în care bifăm prezența. S-a trecut direct la problemele de fond: cum optimizăm bugetele pentru a avea un impact real în țara unde activăm și cum reducem timpii de răspuns de la București. A fost o discuție deschisă, tranșantă, în care ni s-a cerut să fim parteneri în eficientizare, nu simpli executanți”. Centralizarea problemelor din teritoriu O altă sursă de „tensiuni” invocată de critici, solicitarea către reprezentanțe de a-și centraliza vulnerabilitățile logistice, se dovedește a fi un demers de audit participativ, nu o acțiune punitivă. Prin colectarea de date brute direct din teritoriu, managementul vrea să demonstreze că deciziile viitoare nu vor mai fi luate în birourile din București, ci vor reflecta realitățile logistice concrete ale fiecărei țări-gazdă, optimizând astfel alocarea bugetară. Unul dintre punctele discutate a fost deficitul de personal, considerat de mai mulți directori o problemă cronică în funcționarea reprezentanțelor. Noua conducere a transmis că intenționează să analizeze posibilitatea completării schemelor de personal cu referenți calificați, acolo unde acest lucru este necesar. De asemenea, conducerea ICR a anunțat că va susține demersuri pentru asigurarea unui buget adecvat activităților culturale, astfel încât reprezentanțele externe să poată avea un impact mai consistent în țările în care activează. Dezbaterile recente par să reflecte mai degrabă rezistența naturală a unui sistem care refuză adaptarea la standarde de performanță. Tranziția de la un model reactiv la unul proactiv nu este lipsită de frământări, însă „tensiunile” invocate par să fie doar efectul secundar al profesionalizării instituției. Prin impunerea unor obiective clare și a unei responsabilități partajate, noul președinte, Corina Încrosnatu aliniază Institutul Cultural Român la bunele practici globale, unde eficiența nu mai este opțională, ci devine fundamentul promovării valorilor românești în lume.
Ibérica – atunci când focul, disciplina și nostalgia devin dans, o seară în care sudul Europei se reinventează pe scena Bucharest Opera Festival
Duminică, 14 iunie, de la ora 19:00, în cea de-a patra zi a Bucharest Opera Festival, această transformare poartă un nume cu rezonanță aproape senzorială: Ibérica. O producție de balet semnată de Opera Maghiară Cluj-Napoca, spectacolul aduce pe scenă un univers inspirat din pulsația sudului european, acolo unde tradiția și temperamentul se aprind reciproc. Și poate că aici începe întrebarea esențială a serii: cât de multă pasiune poate fi transformată în formă artistică fără să se consume complet pe sine? Trei compozitori. Un singur foc interior Universul muzical al spectacolului se construiește pe partiturile a trei nume care au definit sensibilitatea iberică și franceză în moduri radical diferite: Isaac Albéniz, cu acea eleganță nostalgică în care Spania este amintire și arhitectură sonoră, Manuel de Falla, în care ritmul nu mai este acompaniament, ci forță telurică, și Jules Massenet, maestrul rafinamentului melodic, ce poate să transforme fragilitatea în intensitate controlată. Împreună, ei conturează o hartă emoțională a sudului Europei — nu ca geografie, ci ca stare. Dansul ca tensiune, nu ca ornament „Ibérica” nu este un balet decorativ, din contră, explorează contrastul: între disciplină și abandon, între geometrie și impuls, între eleganță și combustie interioară. Pe scenă, corpul dansatorului se transformă într-un instrument de memorie culturală și fiecare gest pare să poarte urme de tradiție, dar și de revoltă controlată. Dar cât de aproape poți ajunge de intensitate fără să pierzi controlul? În acest tip de spectacol, controlul nu este opusul pasiunii, ci forma ei cea mai periculoasă. Sudul ca stare de spirit În cadrul Bucharest Opera Festival, „Ibérica” funcționează ca o deschidere spre o altă logică scenică: una în care muzica evocă, iar dansul provoacă. Nu există o singură poveste, ci stări suprapuse: melancolie care se aprinde, bucurie care aproape doare, ritm care devine respirație colectivă. Și dacă ai fi acolo, în sală, ai putea ignora întrebarea care apare inevitabil? Când exact emoția încetează să mai fie spectacol și devine experiență personală? Un moment care nu cere atenție. O cere în întregime. „Ibérica” nu se consumă ușor, pentru că nu este construită pentru privire pasivă, ci pentru implicare, pentru acea formă de prezență în care publicul nu mai urmărește doar scena, ci începe să se recunoască în ea. Sunt spectacole care te distrează, spectacole care te impresionează și altele care îți modifică, discret, ritmul interior. Acesta pare să aspire la ultima categorie. Duminică, 14 iunie, de la ora 19:00, în a patra zi a festivalului, dansul nu mai este doar artă coregrafică, ci un limbaj al tensiunii dintre identitate și memorie, iar uneori, exact acolo, în acel spațiu dintre control și abandon, se află adevărata scenă.
Guvernul alocă peste 244 milioane de lei pentru 73 de instituții de spectacole din țară. Propunerea, venită de la Ministerul Dezvoltării
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de vineri, să aloce peste 244 de milioane de lei pentru finanțarea a 73 de instituții publice de spectacole din mai multe județe ale țării. Banii sunt destinați teatrelor, operelor, filarmonicilor și unui ateneu aflate în subordinea autorităților locale. Conform Ministerului Dezvoltării, suma totală aprobată este de 244.081.025,69 de lei și va ajunge la instituții din 47 de localități, aflate în 34 de județe. „Prin această măsură, venim în sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale pentru care dezvoltarea infrastructurii culturale este foarte importantă, dar care nu au capacitatea financiară de a susţine toate cheltuielile legate de asigurarea funcţionării şi de continuarea investiţiilor”, a declarat ministrul Cseke Attila. Fondurile reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 30 mai 2026 și sunt distribuite în funcție de solicitările trimise către Ministerul Dezvoltării de autoritățile locale până pe 5 iunie. Lista include județe din aproape toate regiunile țării, printre care Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timiș, Suceava și multe altele, iar fiecare beneficiază de finanțări pentru instituțiile culturale din subordine. În topul sumelor alocate se află Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, care primește 12.142.684,97 de lei. Urmează Opera Brașov, cu 10.364.048,83 de lei, și Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, cu 9.340.546,84 de lei. Autoritățile spun că aceste fonduri sunt foarte importante pentru funcționarea instituțiilor culturale.
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională. Cum se desfășoară probele
Absolvenții de liceu susțin în perioada 11-12 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională, etapă inclusă în cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această probă urmează evaluarea competențelor digitale, programată în intervalul 15-17 iunie. Ministerul Educației reamintește că participarea la toate probele de competențe lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat. Cum sunt structurate subiectele După susținerea probelor de comunicare orală în limba română și, după caz, în limba maternă, candidații participă acum la evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională. Proba este alcătuită din trei componente. Prima parte a examenului include verificarea înțelegerii unui mesaj audio, pe baza unei înregistrări și a unor cerințe specifice. A doua parte testează capacitatea de interpretare a unui text scris, prin exerciții care urmăresc vocabularul și gramatica. Ultima componentă constă într-o evaluare orală, în cadrul căreia elevii trebuie să susțină un monolog, să citească un text și să participe la un dialog cu profesorii evaluatori. Seria evaluărilor de competențe se va încheia cu proba D, dedicată competențelor digitale. Această ultimă probă se desfășoară pe calculator și include pentru elevi itemi teoretici, dar și aplicații practice privind utilizarea tehnologiei informației. Candidații vor fi evaluați la redactarea documentelor, prelucrarea datelor în foi de calcul, folosirea internetului și la modul în care gestionează corespondența electronică. Conform regulamentului, proba poate fi echivalată pentru elevii care dețin certificări internaționale recunoscute, precum ECDL sau ICDL. Cine evaluează probele de competențe Conform Ministerului Educației, fiecare candidat este evaluat de doi examinatori, mai exact profesorul care a predat disciplina la clasă și un alt cadru didactic de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu pot fi respectate aceste condiții sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt acordate rezultatele La probele de competențe lingvistice, atât în limba română, cât și în limba maternă sau într-o limbă străină, rezultatele nu sunt exprimate prin note și nici prin calificative de tip „admis” sau „respins”. Fiecare candidat primește un nivel de performanță stabilit conform standardelor naționale și europene aflate în vigoare. Același sistem este aplicat și în cazul probei de competențe digitale, unde rezultatele sunt raportate la nivelurile de performanță prevăzute de metodologia examenului și de standardele europene recunoscute. Condiții obligatorii pentru promovare Ministerul Educației precizează că susținerea tuturor probelor de competențe reprezintă o condiție esențială pentru promovarea Bacalaureatului 2026. În cazul în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe, acesta este considerat absent la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen este obligatorie prezentarea unui document de identitate valabil, fie carte de identitate, fie pașaport. Regulamentul interzice introducerea și utilizarea oricăror materiale care ar putea facilita rezolvarea subiectelor, precum și a dispozitivelor electronice, inclusiv telefoanele mobile. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D) Calendarul probelor scrise – sesiunea iunie-iulie 2026 29 iunie 2026 – Limba și literatura română, proba E.a) 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului, proba E.c) 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării, proba E.d) 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă, proba E.b) 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor între orele 14:00-18:00 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale
Eurovision 2027: Care sunt cele patru orașe din Bulgaria intrate în competiția pentru găzduirea concursului muzical
Patru orașe din Bulgaria – Sofia, Varna, Burgas și Plovdiv – se află în competiția pentru găzduirea ediției de anul viitor a concursului muzical Eurovision. Potrivit Novinite, oficialii BNT și reprezentanți ai municipalităților au purtat primele discuții oficiale, în cadrul cărora a fost prezentată procedura generală. Acum, orașele aflate în competiția pentru găzduirea ediției din 2027 trebuie să prezinte informații detaliate privind infrastructura, pregătirea tehnică și logistică, potențialele locații, precum și programul cultural și evenimentele conexe planificate. O decizie finală privind orașul-gazdă, în luna iulie Calendarul oficial al EBU (Uniunea Europeană de Radiodifuziune) permite ca o decizie finală privind orașul-gazdă să fie luată până în luna august. Totuși, potrivit directorului general al BNT, Milena Milotinova, o decizie finală este așteptată în luna iulie, întrucât BNT intenționează să accelereze procesul de selecție. Milotinova a subliniat, de asemenea, și care sunt beneficiile găzduirii concursului muzical, în special în ceea ce privește vizibilitatea și impactul economic. „Anul acesta, la Viena, 320.000 de turiști au vizitat orașul exclusiv datorită Eurovisionului”, a spus ea, potrivit Novinite. Bulgaria va găzdui în 2027 concursul Eurovision, după ce reprezentanta țării la ediția din acest an, Dara, s-a clasat pe primul loc cu piesa „Bangaranga”, obținând 516 puncte. De asemenea, este pentru prima dată când Bulgaria va găzdui concursul muzical.
Moment istoric: Marele vis al lui Gaudi, Sagrada Familia, binecuvântat de Papa Leon – VIDEO
Papa Leon al XIV-lea a sosit la Sagrada Familia și s-a rugat la mormântul lui Antoni Gaudí, arhitectul Sagrada Familia, de la a cărui moarte se împlinesc, miercuri, 100 de ani. Autoritățile au intrat în catedrală în timp ce Papa s-a îndreaptat spre sacristie pentru a îmbrăca hainele sfinte și a face pregătirile liturgice. Sagrada Familia are două sacristii Gaudí a plasat două sacristii în capul Sagrada Familia, dintre care doar una a fost construită, și le-a conectat la claustru. Pe baza instrucțiunilor arhitectului și a modelului original din ipsos, au fost efectuate studiile necesare pentru a finaliza construcția unde Papa s-a pregătit cu câteva minute înainte de Liturghie. Un moment de neuitat este că la Liturghie vor participa 600 de cântăreți distribuiți printre corurile proiectate de Gaudí, care a aranjat vocalul în jurul templului, la o înălțime mare, între 15 și 20 de metri deasupra solului. Această dispunere elevată și bolțile hiperbolice acționează ca un difuzor natural, învăluind credincioșii într-un sunet coral omnidirecțional, scrie El Diario Vasco. Regele și Regina Spaniei participă la slujbă Regele Felipe al VI-lea și Regina Letizia ai Spaniei participă la eveniment. Când au ajuns, cei doi au salutat autoritățile deja prezente. Prim-ministrul, Pedro Sánchez, și soția sa, Begoña Gómez, au ajuns la Sagrada Familia împreună cu președintele Guvernului Cataloniei, Salvador Illa, președintele Congresului Deputaților, Francina Armengol, președintele Consiliului de Construcție al Templului Ispășitor al Sagrada Familia, Esteve Camps, și primarul Barcelonei, Jaume Collboni.
A.REST 1989 Arhiva video a Securității. Probe și artefacte, expuse pentru prima dată în România
Potrivit anunțului dat de MNIR și Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), expoziția reconstituie universul cercetărilor penale ale Securității din 1989, anchetele și unitatea de arest, făcând publice, pentru prima oară, înregistrări operative audio-video din timpul interogatoriilor și din celule. Vor fi expuse și mijloace de probă din cadrul dosarelor penale de la acea vreme, dar și alte artefacte din arestul securității, pentru prima dată în România. Unul dintre acestea este tiparnița cu care grupul din jurul lui Petre Mihai Băcanu a tipărit ziarul clandestin „România”, confiscată de Securitate în noaptea de 24 ianuarie 1989, recuperată și adusă special în țară în 14 aprilie 2026, după mai bine de 27 de ani, cu ocazia acestei expoziții. Cu prilejul vernisajului va fi lansat și site-ul www.arestulsecuritatii.ro, care este gândit ca o platformă de studiu, care adună istorii, cazuri, documente, înregistrări audio-video operative și interviuri luate fostelor victime ale Securității. A.REST 1989 restituie publicului spațiul celulelor și al anchetelor, identitatea victimelor și practicile Direcției Cercetări Penale a Securității. Astfel, curioșii vor avea posibilitatea să cunoască mai mult despre influența Securității – poliția politică a PCR – exercitată prin intermediul mijloacelor directe, intruzive, folosite de ofițeri pentru supravegherea atentă a victimelor și controlul deplin al acțiunii penale. În lumea „justiției” Securității, reținuții sau arestații erau simpli prizonieri, captivi în labirintul operativ al construcției culpabilității. Pentru statul totalitar, vinovăția era un dat. Securitatea își izola victimele în secret, fără înștiințarea familiilor sau apropiaților, fără ca locul reținerii să fie cunoscut public. Mult timp, instituția secretului a protejat opresorii și imaginea edulcorată a autocrației, potrivit sursei citate. „Proiectul nostru nu înseamnă doar recuperarea unei istorii niciodată văzute sau auzite, ci și un avertisment, pentru o istorie care a fost mult timp negată, falsificată sau minimalizată de foștii ofițeri implicați, dar și relativizată, uitată sau distorsionată în strategiile de dezinformare și manipulare publică legate de comunismul târziu”, transmit organizatorii. Expoziția este deschisă până pe data de 20 septembrie 2026 și poate fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00 (ultimul acces la 17:15). Expoziția este o colaborare între CNSAS și MNIR, în parteneriat cu MAI, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, alături de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor la limba maternă. Cum se desfășoară probele și care sunt condițiile de promovare
Absolvenții de liceu susțin în zilele de 10 și 11 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba maternă din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această etapă urmează evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională și testarea competențelor digitale. Rolul acestor probe este să verifice competențele esențiale dobândite de elevi pe parcursul liceului, de la capacitatea de comunicare și exprimare până la folosirea tehnologiei și gestionarea informațiilor. Cum sunt structurate probele de competențe După proba A, dedicată evaluării competențelor de comunicare orală în limba română, candidații care au studiat într-o limbă a minorităților naționale susțin, în perioada 10-11 iunie, proba B. Aceasta se desfășoară după un model asemănător cu cel utilizat la limba română, însă conținutul este adaptat fiecărei limbi materne, precum maghiara sau germana. Elevii extrag un bilet cu anumite texte și cerințe, beneficiază de un timp de pregătire, după care susțin răspunsurile în fața comisiei de evaluare. Proba C se referă la competențele de comunicare într-o limbă de circulație internațională și include trei categorii. Candidații trebuie să demonstreze că înțeleg un mesaj audio, să rezolve cerințe pe baza unui text scris, iar apoi să susțină o probă orală, ce presupune prezentarea unui monolog, lectura unui text și participarea la un dialog cu evaluatorii. Ultima etapă este proba D, care are ca subiect competențele digitale. Examenul se desfășoară pe calculator și cuprinde în egală măsură întrebări teoretice, dar și aplicații practice. Sunt evaluate competențe precum redactarea documentelor, utilizarea foilor de calcul, navigarea pe internet și gestionarea corespondenței electronice. Candidații care dețin certificări recunoscute internațional, precum ECDL sau ICDL, pot beneficia de echivalarea acestei probe. Cine evaluează candidații Ministerul Educației precizează că fiecare candidat este evaluat de doi profesori: cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt profesor de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu există suficiente cadre didactice sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt stabilite rezultatele La probele de comunicare orală în limba română, limba maternă și limba străină nu se acordă note și nici calificative de tip „admis” sau „respins”. Rezultatele la examene sunt desemnate prin niveluri de competență stabilite conform standardelor naționale și europene. Același sistem este aplicat și la proba de competențe digitale, unde elevii sunt încadrați într-un anumit nivel de performanță, fără a primi note. Condiții obligatorii pentru promovarea examenului Participarea la toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat 2026. Ministerul Educației precizează că elevii care refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe sunt considerați absenți la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen, candidații trebuie să prezinte un document de identitate valabil, fie cartea de identitate, fie pașaportul. Cei care participă la examen trebuie să țină cont de faptul că introducerea materialelor ajutătoare și a dispozitivelor electronice, inclusiv a telefoanelor mobile, este strict interzisă. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D)
Vocea umană – fragilitatea iubirii spusă într-o singură respirație muzicală la Bucharest Opera Festival 2026
Prezentată de Orchestra de Cameră Radio, această lucrare într-un act își păstrează, dincolo de timp și interpretări, forța unui paradox artistic rar: o operă construită din absență, din ceea ce nu se vede, din ceea ce nu mai este. În spațiul scenic al Operei Naționale București, se va desfășura una dintre cele mai radicale forme de minimalism emoțional din repertoriul liric al secolului XX: o femeie, un telefon și o convorbire care se destramă, secundă cu secundă, până când cuvintele nu mai pot susține realitatea sentimentului. Scrisă pe libretul lui Jean Cocteau, La Voix humaine este o meditație lucidă asupra despărțirii, nu ca eveniment, ci ca proces interior, în timp ce muzica lui Poulenc dezvăluie și expune, fiecare frază fiind o oscilație între control și prăbușire, între demnitate și vulnerabilitate. În această ediție a festivalului, dedicată temei „Love Affairs”, lucrarea capătă o rezonanță aparte, pentru că nu vorbește despre iubire în forma ei idealizată, ci despre ceea ce rămâne atunci când iubirea încetează să mai fie reciprocă: așteptarea, negarea, luciditatea dureroasă a sfârșitului. Și poate că adevărata forță a acestei seri nu stă în intensitatea dramatică, ci în tăcerea pe care o lasă în urmă, pentru că ”Vocea umană” nu cere reacții imediate, ci o formă rară de prezență: atenția deplină. Într-o lume în care emoțiile sunt consumate rapid și uitate la fel de repede, acest tip de experiență scenică reprezintă aproape un act de rezistență culturală, o întoarcere la esențial, la voce, la pauză, la ascultare. ”Vocea umană” este genul de producție despre care spectatorii vorbesc nu pentru că aduce efecte grandioase, ci pentru că reușește ceva rar: te face să taci. Sâmbătă, 13 iunie, ora 19:00, este o invitație la o formă de intimitate artistică pe care rareori o mai întâlnim în spațiul public, iar uneori, exact această raritate îi conferă greutatea reală.