Fjord, filmul lui Cristian Mungiu, selectat în competiția oficială de la Cannes. Sebastian Stan și Renate Reinsve, în rolurile principale
Directorul Festivalului de Film de la Cannes, Thierry Frémaux, a dezvăluit joi selecția oficială în cadrul unei conferințe de presă organizate la cinematograful Pathe Palace din Paris, alături de președinta festivalului, Iris Knobloch. „Fjord” este primul film al lui Cristian Mungiu realizat în limba engleză. Din distribuție fac parte Sebastian Stan, nominalizat la Oscar pentru rolul din „The Apprentice”, și actrița norvegiană Renate Reinsve, nominalizată la Oscar pentru rolul din „Sentimental Value”. Cristian Mungiu este un nume consacrat la Cannes, unde a câștigat Palme d’Or cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, premiul pentru scenariu cu „După dealuri” și premiul pentru regie cu „Bacalaureat”. Filmul urmărește povestea lui Mihai și Lisbet Gheorghiu, un cuplu româno-norvegian profund religios, care se mută din România în Norvegia împreună cu cei doi copii pentru a fi mai aproape de familia soției. Tensiunile apar după ce comunitatea începe să pună sub semnul întrebării educația strictă oferită copiilor. Pelicula explorează diferențele de viziune asupra familiei, libertății și progresului. Festivalul de Film de la Cannes va avea loc în perioada 12–23 mai.
Casa Albă îl atacă pe George Clooney după criticile la adresa lui Trump privind Iranul
Controversa a apărut în contextul tensiunilor recente dintre Statele Unite și Iran, înaintea anunțului privind un armistițiu de două săptămâni între cele două părți. George Clooney a condamnat declarațiile președintelui Donald Trump, care amenințase pe rețelele sociale că „o întreagă civilizație va muri în această noapte” dacă Iranul nu acceptă condițiile impuse de Washington. Actorul a vorbit despre situație în fața unor elevi de liceu, în timpul unui eveniment organizat în orașul Cuneo din Italia. El a spus că astfel de afirmații depășesc limitele acceptabile ale discursului politic, mai scrie Euronews. „Unii spun că Donald Trump este în regulă. Dar dacă cineva afirmă că vrea să distrugă o civilizație, acesta este un act care poate fi considerat o crimă de război”, a declarat Clooney. Actorul a adăugat că dezbaterea politică este legitimă, dar trebuie să existe limite morale. „Poți susține puncte de vedere conservatoare, dar trebuie să existe o linie a decenței pe care nu o putem depăși”, a spus el. Replica dură a Casei Albe Declarațiile lui Clooney au fost rapid criticate de directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung. Acesta a lansat un atac personal la adresa actorului. „Singura persoană care comite crime de război este George Clooney, pentru filmele sale groaznice și talentul actoricesc îndoielnic”, a spus Cheung într-o declarație pentru publicația The Independent. Comentariul a fost perceput de mulți ca o încercare de a discredita actorul în contextul dezbaterii privind politica externă a administrației Trump. Răspunsul actorului George Clooney a reacționat la aceste remarci într-o declarație acordată publicației Deadline. Actorul a calificat atacul drept „o serie de insulte copilărești”. „Familii își pierd persoanele dragi. Copii au murit. Economia globală este într-un moment critic. Acesta este momentul pentru o dezbatere serioasă la cel mai înalt nivel, nu pentru insulte infantile”, a spus el. Clooney a adăugat că termenul „crimă de război” are o definiție clară în dreptul internațional, referindu-se la intenția de a distruge o națiune sau un grup. Actorul a ironizat și criticile legate de cariera sa cinematografică. „Dacă administrația crede că cea mai bună apărare este să mă numească actor ratat, pot să accept asta. Am jucat totuși în Batman & Robin”, a spus el. Nu este prima confruntare publică între Clooney și Donald Trump. Președintele american l-a criticat în trecut pe actor pe rețeaua Truth Social, descriindu-l drept „un star mediocru care a căutat mai multă atenție prin politică decât prin filme”. Trump a comentat și decizia lui Clooney și a soției sale, avocata Amal Clooney, de a obține cetățenia franceză.
Filmul despre Michael Jackson a fost modificat: de ce au fost eliminate acuzațiile de abuz
Filmul „Michael” urma inițial să fie lansat în aprilie 2025, însă premiera a fost amânată de mai multe ori. Lansarea este acum programată pentru săptămâna care începe pe 22 aprilie 2026. Potrivit publicației Variety, motivul întârzierii a fost refacerea completă a ultimei părți a filmului și eliminarea mai multor scene. Versiunea inițială a filmului includea referiri la acuzațiile de abuz sexual asupra unor minori formulate împotriva lui Michael Jackson în anii ’90. Povestea trebuia să înceapă cu o scenă plasată în 1993, anul în care cântărețul a fost acuzat pentru prima dată de abuz sexual asupra unui minor, Jordan Chandler, atunci în vârstă de 13 ani. Ulterior, producătorii au descoperit că în acordul de înțelegere încheiat cu familia Chandler exista o clauză care interzice menționarea cazului sau a numelui acestuia în orice producție cinematografică. Din acest motiv, scenariul finalului filmului a trebuit rescris complet. Filmările suplimentare au costat milioane de dolari Actorii s-au reunit în iunie anul trecut pentru a filma noile scene. Procesul a durat aproximativ 22 de zile. Costurile suplimentare sunt estimate între 10 și 15 milioane de dolari. Bugetul total al producției era deja unul foarte mare, de aproximativ 155 de milioane de dolari. Cheltuielile suplimentare vor fi acoperite de organizația care administrează patrimoniul și drepturile lui Michael Jackson, implicată și în producția filmului. După modificări, filmul nu mai ajunge în perioada acuzațiilor din anii ’90. Acțiunea se va opri în 1987, când Michael Jackson se pregătea pentru turneul albumului „Bad”. Cel mai controversat aspect din viața artistului prezentat în film rămâne relația tensionată cu tatăl său, Joe Jackson. Rolul lui Michael Jackson este interpretat de Jaafar Jackson, nepotul artistului. Personajul Joe Jackson este jucat de actorul Colman Domingo. Un film așteptat cu mari încasări Michael Jackson a murit în 2009, într-o perioadă în care acuzațiile împotriva sa erau cunoscute, dar discutate mai puțin public. În 2019, documentarul „Leaving Neverland” a readus subiectul în atenția publicului, prezentând mărturiile a doi bărbați care au susținut că au fost abuzați de artist în copilărie. Cu toate acestea, popularitatea muzicii lui Michael Jackson a rămas ridicată, iar producătorii filmului se așteaptă la încasări mari. Estimările arată că pelicula ar putea obține peste 55 de milioane de dolari în primul weekend în Statele Unite și aproximativ 700 de milioane de dolari la nivel global.
De ce se ciocnesc ouăle roșii de Paște și ce simbolizează acest obicei vechi
Ouăle roșii sunt unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Sărbătorii Paștelui, alături de pască și alte preparate tradiționale. În mod obișnuit, acestea se pregătesc în Joia Mare, zi despre care există credința că ouăle vopsite atunci nu se strică tot anul, ba chiar rezistă foarte mult timp fără să se altereze. Obiceiul vopsirii ouălor înainte de Paște este explicat prin mai multe legende creștine care leagă acest simbol de patimile lui Iisus Hristos. Una dintre cele mai răspândite povești spune că Maica Domnului a venit la locul răstignirii cu un coș de ouă, pe care l-a așezat sub cruce. În acel moment, ouăle s-au înroșit de la sângele vărsat de Mântuitor pentru mântuirea lumii. O altă legendă arată că, atunci când Iisus a fost lovit cu pietre, acestea s-au transformat în ouă roșii în clipa în care l-au atins. De asemenea, o altă istorisire spune că, după răstignire, fariseii au organizat un ospăț, iar unul dintre ei ar fi spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus”. Imediat, pe loc, ouăle s-au înroșit, iar cocoșul a început să bată din aripi, semn al miracolului. De ce facem ouăle colorate Tradiția oferirii ouălor colorate este însă mult mai veche decât creștinismul. Cu secole înainte de Hristos, oamenii ofereau ouă decorate la marile sărbători, în special la cele care marcau reînnoirea timpului. Oul era considerat un simbol al vieții, al regenerării și al continuității. În credința creștină, el îl reprezintă pe Creator și ideea de renaștere, fiind asociat cu Învierea lui Iisus, asemenea puiului care iese din coajă și începe o nouă viață. Culoarea roșie are o semnificație profundă. Ea simbolizează sângele lui Iisus Hristos vărsat pe cruce, dar și focul, care are rol purificator. În prezent, ouăle nu sunt vopsite doar în roșu, ci și în alte culori precum galben, verde sau albastru, culori care vestesc bucuria primăverii. În unele cazuri, ouăle sunt colorate și în negru, culoare care amintește de suferința lui Hristos. În anumite zone din țară, mai ales în Bucovina, se păstrează tradiția încondeierii ouălor, care a devenit o adevărată formă de artă populară. Meșterii populari folosesc tehnici speciale pentru a crea modele diferite, frumoase, inspirate din natură sau din simboluri religioase. Aceste ouă sunt numite și „ouă muncite”, fiindcă realizarea lor necesită răbdare și multă atenție. Modelele folosite includ motive geometrice, plante, animale sau simboluri astrale. Pe ouă apar desene precum frunze, brazi, flori, spice de grâu, pești, coarne de cerb, steaua magilor sau crucea. De asemenea, unele modele sunt inspirate din motivele tradiționale de pe hainele populare. De obicei, pentru decorare se folosesc mai multe culori, pentru că fiecare are o semnificație diferită. Roșul simbolizează dragostea, focul și viața, negrul reprezintă eternitatea și suferința, galbenul sugerează lumina și bogăția recoltelor, verdele indică natura și speranța, iar albastrul este asociat cu sănătatea și cerul senin. Ouăle pot fi fierte sau golite de conținut și decorate ulterior, inclusiv cu mărgele sau vopsele speciale. În unele regiuni, se realizează și ouă decorative din lemn sau lut. Ciocnitul ouălor Ciocnitul ouălor este un moment important al sărbătorii. După slujba de Înviere, oamenii se adună la masă și respectă un ritual bine stabilit. De obicei, cel mai în vârstă bărbat începe, lovind oul său de oul altei persoane și spunând: „Hristos a Înviat!”, iar răspunsul este: „Adevărat a Înviat!”. Oul care se sparge este oferit celui care l-a ciocnit. În Transilvania, există obiceiul ca, la începutul mesei, capul familiei să ia un ou sfințit la slujba de Înviere, să îl curețe și să îl împartă tuturor celor prezenți, ca un gest cu valoare simbolică și religioasă. Cojile ouălor nu sunt aruncate la întâmplare. În unele locuri, acestea sunt aruncate pe pământ, pentru a ajuta fertilitatea solului, iar în alte zone sunt aruncate în ape curgătoare, ca semn pentru cei plecați că a sosit Paștele. Din punct de vedere spiritual, ciocnitul ouălor simbolizează jertfa și Învierea lui Iisus Hristos și este permis doar în perioada dintre Paște și Înălțare. Obiceiul vopsirii ouălor are rădăcini și în primele comunități creștine din Mesopotamia. Acolo, ouăle erau colorate în roșu pentru a simboliza sângele lui Hristos. În timp, tradiția s-a extins în bisericile ortodoxe, iar mai târziu a ajuns și în cele catolice și protestante din Europa. Primii misionari creștini au început să folosească și alte culori, fiecare cu o semnificație aparte. Galbenul simboliza lumina și Învierea, albastrul sugera iubirea divină, iar roșul rămânea legat de sacrificiul lui Hristos. Uneori, pe ouă erau pictate scene biblice, care erau oferite copiilor sau credincioșilor. Există și dovezi arheologice care arată că decorarea ouălor este mult mai veche decât creștinismul. În Africa, au fost descoperite fragmente de coajă de ou de struț decorate, vechi de mii de ani, dar originea exactă a acestor practici nu este cunoscută. Cu toate acestea, semnificația actuală a ouălor roșii rămâne strâns legată de sărbătoarea Învierii și de tradițiile creștine.
Sondaj INSCOP Research. Trei sferturi dintre români vor participa la slujba de Înviere și vor petrece Paștele acasă
Majoritatea românilor intenționează să meargă la Slujba de Înviere anul acesta, arată ultimul Barometru Informat.ro – INSCOP Research. Mai exact, trei din patru români spun că vor participa la ceremonia religioasă, iar un procent similar afirmă că își vor petrece sărbătorile Pascale acasă. Conform datelor, doar 2.5% declară că vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% intenționează să călătorească în străinătate, relevă sondajul realizat între 1 și 7 aprilie 2026. Semnificația Paștelui pentru români Conform cercetării INSCOP, 73.4% dintre români văd Paștele ca pe o sărbătoare religioasă. Datele spun că 12.1% îl consideră o sărbătoare de familie, 6.9% ca o tradiție culturală, 5.4% ca pe o sărbătoare comercială, 0.9% îl percep ca perioadă liberă din an, iar 0.4% au alte opinii. Totodată, 0.9% nu au răspuns sau nu știu. Sunt câteva categorii specifice care consideră Paștele în primul rând religios: votanții PSD și AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sau urban mic. În schimb, votanții PNL, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și angajații din sectorul public percep sărbătoarea mai mult ca o ocazie de reuniune familială. Participarea la Slujba de Înviere în 2025 Anul trecut, 65.9% dintre cei chestionați au participat la slujba de Înviere, în noaptea de Paști, în timp ce un procent de 34% nu au luat parte la eveniment. Ponderea celor care nu au răspuns a fost de 0.1%. Participanți mai numeroși decât media sunt votanții AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul public. Cei care nu au participat mai frecvent decât restul populației includ votanții PNL, persoanele peste 45 de ani și cei cu studii superioare. Intenția de participare în 2026 Pentru slujba din acest an, informațiile colectate de INSCOP arată că 75.6% dintre români declară că vor merge la Slujba de Înviere, în timp ce 21.7% nu intenționează acest lucru. 2.7% nu au răspuns sau nu știu. Cei mai dornici să participe sunt votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații la stat și utilizatorii de Facebook și Instagram. În schimb, cei care nu vor participa mai des decât media sunt votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din orașe mici. Planurile pentru minivacanța de Paște Sondajul arată că 76.2% dintre respondenți își vor petrece Paștele acasă. De asemenea, 9.6% vor merge la rude sau prieteni, 2.5% vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% în străinătate. Aceleași date arată că 3.7% nu s-au decis încă, 6% nu vor face nimic special, iar 0.2% nu știu sau nu răspund. Mai mulți decât media vor rămâne acasă: votanții PSD, persoanele peste 60 de ani și locuitorii din mediul rural. Cei care vor merge la rude sau prieteni mai des decât media sunt votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Capitalei și angajații la stat. INSCOP arată că în vacanță la țară intenționează să plece mai mulți decât media: votanții USR și persoanele între 30 și 44 de ani. Metodologia sondajului Datele au fost culese între 1 și 7 aprilie 2026 prin metoda CATI, adică interviuri telefonice. Eșantionul a inclus 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Alfie Kohn despre recompensele pentru copii: Zahărul este la fel de mult o metodă de control ca și biciul. Tot manipulare, tot lipsă de respect este
Alfie Kohn e autor și speaker pe teme de educație și parenting, cercetător independent și comentator al studiilor psihologice. El sintetizează lucrări de psihologie a motivației și le traduce într-un limbaj accesibil pentru publicul larg. Este una dintre vocile foarte importante din zona educației progresiste, cu o poziție destul de incomodă pentru sistemele tradiționale. Este autorul a peste 10 cărți despre educație și parenting, structural, jurnalist, cu o abordare cetrată pe copil, nu pe control. „Recompensa este o formă de control” Cea mai cunoscută lucrare a sa este „Pedepsit prin recompense”, unde înaintează ideea că recompensele (note, premii, stele) sunt tot a formă de control al copilului, care nu fac altceva decât să reducă motivația intrinsecă – copiii ajung să facă lucruri pentru recompense, nu pentru că le pasă sau pentru că înțeleg. Iată doar una dintre ideile ce contravin sistemului „tradițional” de educație, cu care Kohn este foarte critic. Kohn desființează, de asemenea, sistemul de note, testele standardizate, competițiile între elevi, despre care consideră că distrug cooperarea, iar accentul pe rezultate elimină procesul de învățare reală. „Dragostea înseamnă acceptare și ghidare” Dragostea, pentru Kohn, nu este condiționată de comportament, ci înseamnă acceptare și ghidare. Alfie Kohn propune implicarea copiilor în decizii, dialog în loc de autoritate rigidă, stimularea curiozității. Au existat voci care l-au așezat pe Kohn în categoria idealiștilor și l-au criticat pentru că, spun ele, minimizează rolul disciplinei. Mulți au spus că ideile sale nu pot fi aplicate în școala clasică, rigidă prin excelență. Pe 10 mai 2026 are loc la Sala Palatului, probabil, cel mai important eveniment de parenting al anului în România. Publicul are ocazia să asiste la conferința lui Alfie Kohn, alături de Dr. Shefali Tsabary, Neale Donald Walsch și de binecunoscutulu prof. univ. Dr. Dumitru Constantin Dulcan. Mai mult decât parenting Conferința se numește „Părinte conștient, copil împlinit” și e construită în jurul întrebărilor fundamentale: „Ce fel de adulți lăsăm lumii de mâine?”, „Ce fel de adulți alegem noi, astăzi, să fim?”. Nu este doar un eveniment de parenting, este o experiență în care orice părinte/educator/formator/profesor are șansa reală de a acumula informații esențiale pentru creșterea unui copil echilibrat. Am vorbit cu Alfie Kohn pe teme esențiale pentru societatea de astăzi: competiția, curiozitatea, motivația intrinsecă, relația dintre părinte și copil și nevoia de a regândi profund felul în care înțelegem educația. Prezentăm un scurt interviu, în avanpremiera conferinței „Părinte conștient, copil împlinit”. Mediafax: Un părinte poate citi lucrările dvs și poate spune: „Este diferit și vreau să aplic”, dar el însuși a fost crescut diferit. Are nevoie să-și „reconfigureze” propriul creier pentru a deveni un părinte mai bun pentru copilul său? Alfie Kohn: Da, dacă folosim „reconfigurare” într-un sens figurat și foarte larg. Înseamnă o regândire profundă. Și nu doar a tacticilor, ci și a obiectivelor, precum și a modului în care le corelăm. Înseamnă să înțelegem că „zahărul” este la fel de mult o metodă de control ca și biciul. Asta include și formele aparent dulci de control verbal, cum ar fi lauda: „Bravo, îmi place foarte mult cum faci.” În esență, tot manipulare este. Tot lipsă de respect este. Iar cercetările arată că nu doar că este ineficientă, ci chiar contraproductivă. Când voi veni la București, la Sala Palatului, pe 10 mai 2026 — și se va întâmpla — voi vorbi și despre faptul că, ori de câte ori vorbesc cu părinți sau profesori, îmi place să încep prin a întreba: „Care sunt obiectivele dumneavoastră pe termen lung pentru copilul sau copiii dumneavoastră?” Adresez aceeași întrebare profesorilor, referitor la elevii lor: „Cum ați dori să arate, peste ani, rezultatul formării lor?” Îi rog pe oameni să formuleze un cuvânt sau o expresie care să surprindă tipul de adult pe care și-l doresc să devină copiii lor. Și, oriunde în lume mă aflu, aud aproximativ aceeași listă de calități — aceleași descrieri ale obiectivelor pe termen lung. Rolul meu este să le spun părinților: „Spuneți că vă doriți aceste lucruri. Atunci de ce continuați să faceți opusul?” Pentru că există cercetări care arată că strategiile tradiționale pe care le folosiți — precum mita și amenințările — nu doar că nu vă ajută să atingeți propriile obiective pe termen lung pentru copiii dumneavoastră, dar nici măcar pe ale mele, care, de altfel, nici nu sunt relevante aici. „Multe școli nu te învață să înveți, ba chiar descurajează asta” Mediafax: Este adevărat. Și, din păcate, învățăm acest lucru din copilărie, din școală. Când pregăteam acest interviu, m-am gândit foarte mult la sistemul în care am fost educați noi, adulții de azi. Există două lucruri care au lipsit complet și aș vrea să-mi spuneți dacă sunteți de acord sau dacă este doar o problemă specific românească: Nimeni nu mi-a explicat vreodată cum să învăț. Și nimeni nu mi-a explicat de ce este important să înveți, în general, în viață. Curiozitatea nu a fost niciodată discutată. Nimeni nu m-a învățat ce este curiozitatea. Alfie Kohn: Da. De fapt, majoritatea oamenilor spun că dorința de a cunoaște este ceva dezirabil. Însă realitatea este că multe școli nu doar că nu o cultivă, ci par să o descurajeze în mod activ. Dacă aș vrea să îi fac pe copii să-și piardă curiozitatea — dacă aș vrea să îi determin să renunțe la dorința lor naturală de a explora, de a înțelege, de a descoperi de ce un lucru nu a funcționat așa cum se așteptau — aș crea un sistem exact ca cel pe care îl avem adesea. Toți oamenii pornesc cu dorința de a da sens lumii, de a-și urma curiozitatea. Dar dacă aș vrea să distrug această dorință, aș organiza o clasă în care copiii — și poate chiar și profesorul — nu ar avea nicio autonomie, nicio posibilitate de a-și concepe propriile lecții. Întrebările copiilor despre lume nu ar conta, pentru că ar exista un curriculum fix, impus tuturor. Clasele ar fi supraaglomerate, ritmul ar fi grăbit, iar școala nu ar fi despre înțelegerea ideilor, ci despre memorarea unor informații pentru examen. Așa aș
O pană de șoim pe Lună? Explicația fotografiei curioase publicată de NASA
La prima vedere poate părea un mister: cum a ajuns pana de șoim acolo? Răspunsul este simplu: este vorba despre un experiment realizat în timpul misiunii Apollo 15. Povestea datează din 1971, când astronautul David Scott a decis să realizeze o demonstrație științifică de pe suprafața lunară. Ținea într-o mână o pană și în cealaltă un ciocan geologic. Comandantul a lăsat să cadă ambele obiecte de la aceeași înălțime, scrie 20minutos. Pe Pământ, rezistența aerului încetinește căderea obiectelor mai ușoare, însă pe Lună, unde aceasta nu există, toate cad cu aceeași accelerație. Rezultatul a fost că pana și ciocanul au atins solul exact în același timp. Comandantul a explicat în fața camerei că era vorba despre un experiment pentru a explica legile gravitației formulate cu secole în urmă de Galileo Galilei. „A făcut o descoperire foarte importantă despre căderea obiectelor în câmpuri gravitaționale”, a comentat. Astronautul Charlie Duke a fost cel care a surprins experimentul realizat de comandantul Scott, care a găsit pe Lună cel mai bun loc pentru a confirma descoperirile lui Galileo Galilei. „Avea dreptate”, a adăugat în videoclip după ce a observat că ambele obiecte cădeau cu aceeași viteză. Și acest lucru a devenit una dintre cele mai clare dovezi despre modul în care funcționează legile gravitației.
Madonna revine pe ecrane după două decenii, într-un serial inspirat chiar de eșecul filmului său biografic
Madonna va apărea în sezonul al doilea al serialului The Studio, marcând prima sa apariție televizată după mai bine de 20 de ani, potrivit informațiilor apărute în presa internațională. Artista a fost surprinsă recent filmând la Veneția pentru producția semnată de Seth Rogen, într-un rol care va face trimitere directă la dificultățile întâmpinate în încercarea de a-și realiza propriul film biografic. Un rol inspirat dintr-un proiect abandonat Apariția Madonnei în serial va avea un arc narativ de două episoade și va integra elemente din povestea reală a filmului biografic despre viața sa, abandonat în 2023. Like A Virgin……again and again. 🇮🇹 #juliagarner pic.twitter.com/aCeuJOMNdz — Madonna (@Madonna) March 23, 2026 Proiectul fusese inițiat în 2021 de Universal Pictures, iar artista urma să fie atât regizoare, cât și co-scenaristă. Rolul principal fusese câștigat de Julia Garner, după un proces de audiții intens. Filmul ar fi urmărit ascensiunea Madonnei, de la începuturile sale din Michigan până la succesul global consolidat odată cu albumul Ray of Light. Proiectul a fost însă abandonat după mai multe rescrieri de scenariu, în contextul în care artista a ales să pornească într-un turneu mondial. Serialul rescrie povestea În The Studio, povestea este reinterpretată: o companie fictivă produce filmul biografic care, în realitate, nu a mai fost realizat. Acțiunea include un debut spectaculos la Festivalul de Film de la Veneția, prezența Madonnei și a Juliei Garner în campania de promovare, încercarea de a obține recunoaștere la premiile Oscar. Surse apropiate producției spun că serialul va aborda și teme din culisele industriei cinematografice, inclusiv strategii de promovare și influența festivalurilor asupra succesului unui film. Revenire rară pe ecran Madonna nu a mai apărut într-un serial TV din 2003, când a avut un cameo în Will & Grace, și nu a mai jucat într-un film din 2002, în remake-ul Swept Away. Participarea sa în noul sezon este considerată o reușită importantă pentru producători, având în vedere raritatea aparițiilor sale actoricești. Viitorul proiectelor marca „Madonna” Între timp, Netflix dezvoltă un serial autobiografic despre artistă, în colaborare cu regizorul Shawn Levy. Julia Garner nu este, deocamdată, implicată în acest nou proiect. Moment viral la Veneția Filmările din Italia au generat deja interes online, după ce Madonna și Julia Garner au recreat imagini inspirate din videoclipul piesei Like a Virgin, într-o gondolă pe canalele Veneției.
Anna Wintour și Meryl Streep apar împreună pe coperta Vogue. Ce spune Wintour despre Miranda Priestly
După mai bine de 30 de ani la conducerea revistei Vogue, Anna Wintour a devenit nu doar un lider al industriei modei, ci și un simbol cultural. În noul număr al revistei, ea apare într-un pictorial realizat de celebra fotografă Annie Leibovitz, alături de Meryl Streep, cea care a interpretat personajul inspirat de reputația ei în filmul „The Devil Wears Prada”, transmite The Guardian. Personajul Miranda Priestly, editorul dur și exigent al unei reviste de modă fictive, este considerat de mult timp o versiune cinematografică a lui Wintour. Filmul din 2006, inspirat din romanul scris de Lauren Weisberger – fostă asistentă a lui Wintour – a devenit un fenomen cultural. „O mare onoare să fiu interpretată de Meryl Streep” Într-un interviu realizat de regizoarea Greta Gerwig, Wintour a spus că a considerat întotdeauna o onoare faptul că rolul inspirat de ea a fost jucat de Meryl Streep. „Este o mare onoare să fii interpretată de Meryl”, a declarat editorul Vogue. În același timp, ea a subliniat că personajul Miranda Priestly este mai degrabă o caricatură. El nu reflectă mai deloc propria sa personalitate. Wintour a vorbit și despre vârstă și experiență, spunând că acestea îi oferă mai mult echilibru și perspectivă asupra vieții și carierei. „Îmi place vârsta pe care o am. Mă simt la fel de vie și entuziasmată ca întotdeauna și îmi place să învăț de la copiii mei și de la echipele mele din întreaga lume”, a spus ea. „Nu aș putea face niciodată ce face ea” Întrebată dacă ar face schimb de roluri cu Meryl Streep, Wintour a răspuns cu umor că nu ar putea niciodată să fie actriță. „Nu am niciun talent. Nu pot cânta, nu pot dansa, nu pot juca. Nu pot găti și nici nu pot coase”, a spus ea. „The Devil Wears Prada”, lansat în 2006, spune povestea unei tinere jurnaliste care ajunge să lucreze pentru un editor exigent al unei reviste de modă. Filmul a devenit rapid unul dintre cele mai cunoscute titluri despre lumea modei. O continuare a producției, „The Devil Wears Prada 2”, urmează să fie lansată în cinematografe luna viitoare. O legătură de familie neașteptată Curios este că, potrivit unui raport genealogic realizat de compania Ancestry, Anna Wintour și Meryl Streep ar avea și o legătură de rudenie îndepărtată, fiind veri de gradul șase. Apariția celor două pe coperta Vogue marchează astfel o întâlnire simbolică între realitate și ficțiune, între figura reală care a inspirat personajul și actrița care l-a transformat într-unul dintre cele mai memorabile roluri din cinematografia recentă.
S-au desemnat câștigătorii premiilor Ion Dichiseanu și Constantin Brâncuși la Festivalul Lart Deco 2026
Tinerii talentați au fost aplaudați și premiați pentru creațiile lor din cadrul concursurilor de teatru, film și arte vizuale. Festivalul a fost prezentat de artistul Claudiu Dumitrache și a inclus un recital susținut de Diana Stănciuleasa, tânăra solistă din Argeș care a câștigat Marele Trofeu la Meikin Asia 2025. De asemenea, în afara concursului, pe scenă a urcat trupa Eco Vibe, coordonată de actrița Daniela Butușină, cu producția „Curajul de a fi”. Laureații Concursului de Teatru și Film „Ion Dichiseanu” Juriul concursului de teatru și film a acordat Marele Premiu pentru Teatru „Ion Dichiseanu” trupei Eco Rush, formată din 23 de membri, pentru spectacolul „O poveste medievală”. Premiul a fost înmânat de artista Ioana Dichiseanu, fiica actorului Ion Dichiseanu. Pe scenă, artista a apărut alături de fiica sa, Anastasia Artene, și a îndemnat noile generații să descopere lumea filmului și actoriei, spunând că „tata iubea foarte mult tinerii și, dacă ar fi fost aici, v-ar fi încurajat, pentru că, într-adevăr, sunteți talentați”. Al doilea premiu important acordat a fost Premiul special „Ion Dichiseanu”, care i-a revenit Taniei Elena Staicu pentru monologul „Un Nobel pentru mama”. Premiul special al președintelui juriului, înmânat de Magda Catone, a fost acordat trupei Art Club Pitești, pentru „Five O’Clock”, iar Premiul special al juriului a fost obținut de trupa ArleQueen, pentru „Micuțele Doamne”. Premiul pentru interpretare feminină a fost câștigat de Teodora Ghiță, iar cel pentru interpretare masculină de Matei Soare, din trupa Epic (Teatrul Independent Pitești). Premiul pentru interpretare muzicală a fost acordat Anastasiei Pîrvu, iar pentru creație dramatică, premiul dedicat textului inspirat de geniul eminescian a fost obținut de Daria Olaru, pentru „Dor de veacuri”. Distincția „Cea mai performantă trupă de teatru” a revenit Centrului „Doina Argeșului”, pentru producția „Preșul”. La secțiunea Film, Marele Premiu „Ion Dichiseanu” a fost câștigat de Scriptless Crew, pentru „Coroana de oțel: sub foc și speranță” – o dramă istorică ce a prezentat sacrificiul Reginei Mamă în timpul Primului Război Mondial. Premiul I a fost acordat echipei Bizzu Production pentru scurtmetrajul „Doi străini și un cozonac”, iar Premiul II a revenit Ionei Daria Tufă pentru filmul „Contra tuturor”. Premiul III a fost obținut de Art Club Pitești – S.I.S. Girls, pentru „Seara fetelor”. Premiul special Myosotis a fost acordat Colegiului Tehnic Media București – Maia Mateescu și Luca Ghiță, pentru „Dor de mama”. Premiul pentru reconstituire istorică a revenit Liceului Teoretic „Iulia Zamfirescu” Mioveni, pentru „Urmașii lui Cuza”, iar Premiul Eco pentru protejarea naturii a fost câștigat de Luca Ștefan Vîjîiac, pentru filmul „Sub același cer”. Un premiu special a fost acordat și filmului „Tăcerea în alb”, realizat de Alexandra Zamfira și Cristiana Rotaru, de la Colegiul Tehnic Media București. Laureații Concursului de Arte Vizuale „Constantin Brâncuși” Lucrările Concursului de Arte Vizuale „Constantin Brâncuși” au fost expuse într-o galerie dedicată, iar juriul, prezidat de Dorin Grecu, a decis următoarele premii: Marele Premiu „Constantin Brâncuși”, înmânat de Cristiana Sima – organizatoarea festivalului, a fost câștigat de Andreea Vorovenci, iar Premiul I a revenit Mariei Alexandra Stroe. Premiul II a fost acordat Dianei Anne-Marie Savu de către Adrian Artene, jurnalistul mărturisind că, prin intermediul lucrărilor expuse, s-a ”reîntâlnit” cu Brâncuși: „El spunea: priviți-le până le vedeți – și nu-și explica niciodată lucrările, considerând că aprecierea acestora era o oglindă a sufletului, a dimensiunii noastre interioare”, a mai transmis jurnalistul pe scena festivalului. Premiul III a revenit Rebecăi Dinică. Premiul „Sf. Muceniță Filofteia de la Argeș” a fost acordat lui Alexandru Mihai Cînipiță. Același premiu, acordat de Cristian Jura, a fost câștigat și de Tracy Mihaela Echanuel. Felicitând organizatorii, Jura a spus că „este un moment extraordinar de important pentru Pitești”. Acest concurs, a mai subliniat el, „nu face decât să păstreze tradiția lui Schweitzer–Cumpăna. Practic, este o tradiție culturală care continuă”. Alte distincții au inclus Premiul „Coloana Infinitului” (Maria Alexandra David) și Premiul „Sf. Mare Muceniță Anastasia” (Elena Denisa Băvăzan), precum și un Premiu Special „Constantin Brâncuși”. Marele Trofeu al Festivalului, acordat de public și de juriu, a revenit echipei Scriptless Crew, pentru „Coroana de oțel: sub foc și speranță”. Manifestarea a fost organizată de către Colegiul Ecologic „Prof. Univ. Dr. Alexandru Ionescu”, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Argeș, Myosotis Media Group, Teatrul „Alexandru Davila” și Regal Literar – ASTRA. Din juriile de specialitate au făcut parte mai multe figuri cunoscute ale cinematografiei, artelor și culturii, printre care, la concursul de Teatru și Film „Ion Dichiseanu” – Ioana Dichiseanu (președinte de onoare), Magda Catone (președinte), Simona Florescu, Adrian Artene, Daniela Butușină și regizorul Bogdan Cioabă, iar la Concursul de Arte Vizuale „Constantin Brâncuși” – Dorin Grecu (președinte), Cristian Jura, Verginia Vedinaș, Iuliana Gorea-Costin și Raluca Găină.