Dumitru Prunariu: Dacă aș avea 30 de ani, aș pleca imediat spre Marte
Revenirea oamenilor în apropierea Lunii, prin programul Artemis, marchează o nouă etapă a explorării spațiale. Într-un interviul acordat Mediafax, cosmonautul Dumitru Prunariu explică ce înseamnă această misiune pentru viitorul explorării spațiale, care sunt provocările pentru echipaj și ce rol ar putea avea România în programele spațiale europene. Victor Stephanovici: Cum priviți misiunea Artemis 2, care duce din nou oamenii spre Lună după mai bine de 50 de ani? Dumitru Prunariu: Astronauții care zboară acum spre Lună nici măcar nu erau născuți atunci când Apollo 17 s-a întors de pe Lună. Programele spațiale au o întindere foarte mare în timp. De ce nu s-a mai zburat cu oameni spre Lună în ultimele decenii? Pentru că NASA a avut alte priorități: programul navetei spațiale și construirea Stației Spațiale Internaționale. Revenirea oamenilor pe Lună reprezintă însă un eveniment foarte important pentru întreaga comunitate spațială și marchează începutul unei noi etape a explorării planetare. „Luna este doar un intermediar spre Marte” Victor Stephanovici: Care este rolul Lunii în planurile de explorare spațială? Dumitru Prunariu: Luna este doar un intermediar. Acolo se vor construi baze umane permanente și se vor desfășura activități de explorare a solului și subsolului lunar. Pe Lună vom învăța cum să trăim și cum să folosim tehnologii pe alte corpuri cerești. Toate acestea sunt necesare pentru o misiune mult mai importantă din punct de vedere istoric: explorarea planetei Marte. Victor Stephanovici: Programul Artemis este însă și foarte costisitor. Cum vedeți această evoluție? Dumitru Prunariu: Estimările inițiale pentru lansarea rachetei SLS cu capsula Orion erau de aproximativ 500 de milioane de dolari. În momentul lansării din 2022, costul ajunsese la 4,1 miliarde de dolari. Este o sumă uriașă, mai ales în condițiile în care sectorul privat devine tot mai puternic. Companii precum SpaceX sau Blue Origin concurează deja programele guvernamentale. „Sectorul privat domină tot mai mult industria spațială” Victor Stephanovici: Care este cea mai mare diferență între programele spațiale din perioada dumneavoastră și cele de astăzi? Dumitru Prunariu: În prezent, investițiile private joacă un rol tot mai mare. Companiile dezvoltă rachete reutilizabile, ceea ce reduce costul lansărilor. Elon Musk deține recordul de lansări comerciale de sateliți, iar la un moment dat SpaceX ajunsese să realizeze aproximativ 84% dintre lansările comerciale din lume. NASA începe și ea să schimbe modelul. Nu va mai construi stații orbitale proprii, ci va închiria spațiu pe stații dezvoltate de companii private. „Tehnologia navelor spațiale s-a schimbat radical” Victor Stephanovici: Capsula Orion este mult mai avansată decât navele cu care ați zburat dumneavoastră. Ce v-ar impresiona cel mai mult la bordul unei nave moderne? Dumitru Prunariu: Pe vremea mea nu existau computere de bord așa cum există astăzi. Aveam doar câteva programe automate executate de un computer electromecanic. Singurul aparat digital pe care l-am avut la bord a fost un mic calculator de buzunar pe care îl foloseam pentru calcule rapide. Astăzi, toate sistemele sunt integrate digital și controlate de pe ecrane computerizate. Victor Stephanovici: Care este cea mai dificilă parte a unei misiuni precum Artemis 2? Dumitru Prunariu: În primul rând, lansarea cu succes. Misiunea automată Artemis din 2022 a fost amânată de mai multe ori înainte de lansare din cauza unor probleme tehnice descoperite în ultimele momente. De asemenea, scutul termic al capsulei Orion a avut unele probleme la reintrarea în atmosferă, ceea ce a dus la modificarea profilului de reintrare pentru misiunile următoare. „Imponderabilitatea nu este atât de plăcută pe cât pare” Victor Stephanovici: Care sunt provocările pentru echipaj în timpul zborului? Dumitru Prunariu: Imponderabilitatea nu este o stare atât de plăcută precum pare la prima vedere. Ea produce modificări în organismul uman. Zborul spre Lună implică și traversarea unei zone cu nivel de radiații mai mare decât cel de pe orbita Pământului. Pot apărea disconfort muscular sau ușoară atrofie, dar într-o misiune de aproximativ zece zile aceste efecte sunt recuperabile după revenirea pe Pământ. Victor Stephanovici: Cum se schimbă percepția asupra Pământului atunci când îl vezi din spațiu? Dumitru Prunariu: Este o imagine extraordinară. Te îndrăgostești de planeta noastră atunci când o vezi de la acea înălțime. Astronauții experimentează ceea ce se numește „overview effect”, o percepție globală asupra Pământului. Îl vezi ca pe un tot unitar, fără granițe, și înțelegi cât de fragil este. Înțelegi atunci că aceasta este casa noastră și că trebuie să o protejăm. „România ar putea participa mai mult la programele spațiale” Victor Stephanovici: România ar putea participa la viitoarele misiuni spațiale? Dumitru Prunariu: Teoretic, da. Practic însă, nivelul implicării este limitat. Mai multe state europene au decis recent să își mărească contribuția la Agenția Spațială Europeană pentru a beneficia de noi proiecte tehnologice și industriale. România a redus însă contribuția cu aproximativ 35%, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare în acest domeniu. Victor Stephanovici: Dacă ați avea din nou 30 de ani și ați primi oferta de a merge într-o misiune spre Lună sau Marte, ați accepta? Dumitru Prunariu: Dacă aș avea din nou 30 de ani, aș pleca imediat spre Marte! Dacă mă întrebați acum, probabil că aș accepta o misiune spre Lună după o perioadă de pregătire medicală și antrenament. Artemis II, o punte între Apollo și viitor Într-un material pregătit înaintea interviului, Dumitru Prunariu subliniază că misiunea Artemis II reprezintă mai mult decât o simplă lansare spectaculoasă. Ea marchează reluarea drumului omenirii către spațiul profund și trecerea către o nouă arhitectură a explorării spațiale. Programul Artemis urmărește construirea unei prezențe umane sustenabile dincolo de orbita joasă a Pământului și testarea sistemelor care vor permite revenirea oamenilor pe Lună, dar și pregătirea misiunilor către Marte. Prunariu spune că fiecare lansare spațială este rezultatul muncii a mii de specialiști – ingineri, medici, cercetători și tehnicieni – și că explorarea cosmosului rămâne unul dintre puținele domenii în care omenirea reușește să coopereze pentru un scop comun. În opinia sa, astfel de misiuni transmit și un mesaj important generațiilor tinere: marile proiecte științifice și tehnologice nu au dispărut, iar curiozitatea și dorința de explorare continuă să împingă civilizația înainte. „Fiecare lansare este rezultatul unei memorii colective a umanității.
UPDATE: Este oficial! Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au fost recuperate / Informații despre cea de-a treia brățară / Artefactele, predate autorităților române
Autoritățile olandeze au predat oficial României Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice care au fost recuperate în urma anchetei declanșate după jaful din ianuarie 2025. Predarea a avut loc chiar la sediul muzeului din Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul PICCJ și membrul național al României la Eurojust. „În cursul zilei de astăzi, 2 aprilie 2026, la sediul muzeului din Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat către autoritățile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur”, transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție printr-un comunicat de presă. UPDATE. MAI: Cooperare internațională pentru recuperarea obiectelor din tezaurul dacic din Țările de Jos „Succesul în această cauză constituie un exemplu de bune practici în domeniul cooperării judiciare internaționale, evidențiind rolul decisiv al autorităților olandeze partenere, a căror intervenție a făcut posibilă descoperirea și recuperarea bunurilor”, au transmis oficialii Ministerului Afacerilor Interne (MAI), după anunțul oficial privind recuperarea obiectelor din tezaurul dacic, în urma investigațiilor efectuate în cadrul echipei comune de anchetă încheiate între autoritățile judiciare din Regatul Țărilor de Jos și autoritățile judiciare din România. Potrivit MAI, în cursul zilei de joi, la sediul Muzeului Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat autorităților române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur, furate la 24 ianuarie 2025 din expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată de Muzeul Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și reprezentantul național al României la Eurojust. Obiectele de patrimoniu au fost recuperate în cadrul dosarului penal în care parchetul neerlandez a sesizat instanța cu privire la acordurile încheiate cu trei persoane care au calitatea de inculpați. De amintit că, la scurt timp după comiterea faptei, Inspectoratul General al Poliției Române a fost notificat cu privire la faptul că la Muzeul Drents din Regatul Țărilor de Jos, unde avea loc expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie, s-a produs o explozie. Astfel, a fost deschis un dosar penal, în cadrul căruia au fost efectuate cercetări de către procurori din cadrul Parchetului General și specialiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. „Încă de la acel moment, Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română au fost în contact permanent cu autoritățile din Olanda, fiind activate toate mecanismele de cooperare polițienească internațională”, au transmis oficialii MAI, muțumind autorităților din Regatul Țărilor de Jos, în special ministrului Afacerilor Interne al Olandei, domnul Pieter Heerma, pentru profesionalismul și transparența cu care au gestionat ancheta privind furtul comorilor dacice de la Muzeul Drents. De asemenea, MAI a transmis mulțumiri Parchetului General și polițiștilor români care, prin implicarea și efortul lor constant, contribuie la protejarea patrimoniului cultural și la cooperarea internațională în anchete complexe precum aceasta. UPDATE Procuror: Coiful are daune minore, brățările sunt intacte Coiful de aur de la Cotofenești a suferit daune minore. „Prezintă câteva îndoituri, dar acestea pot fi reparate complet. Brățările nu sunt deteriorate”, a spus procurorul în cadrul conferinței de presă. UPDATE MAE român: România o să restituie suma de 5,85 de milioane de euro, primită drept despăgubiri România o să restituie suma de 5,85 de milioane de euro, primită drept despăgubire ca urmare a jafului. „Ca urmare a activării mecanismelor internaționale de asigurare și despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor”, a anunțat ministra de Externe, Oana Țoiu. UPDATE Avocații suspecților, implicați în recuperare Potrivit RTV Drenthe, avocații suspecților au fost cei care au predat artefactele. „Obiectele de artă ne-au fost predate ieri prin intermediul avocaților inculpaților. În cadrul acestui proces s-au încheiat acorduri procedurale. Conținutul acestor acorduri va fi discutat în scurt timp în sala de judecată”, a explicat procurorul. Procesul celor trei suspecți, aflați acum în arest, este programat să înceapă la mijlocul lunii aprilie. Artefactele vor fi returnate României cât mai curând posibil, a anunțat procurorul. UPDATE Daniela Buruiană: Găsirea artefactelor, „rezultatul unei bune cooperări” „În ultimul an și două luni, am colaborat cu Țările de Jos în acest sens. La zece zile după jaf, am înființat o echipă specială împreună cu Țările de Jos pentru a da de urma comorilor de artă. Acum, eforturile noastre dau roade. Suntem foarte mulțumiți de acest lucru. Acesta este rezultatul unei bune cooperări”, a declarat Daniela Buruiană. UPDATE Informații despre cea de-a treia brățară Autoritățile olandeze au anunțat, în cadrul conferinței de presă, că vor continua căutările pentru recuperarea celei de-a treia brățări care face parte din tezaurul românesc. UPDATE Suspecții au ajutat autoritățile să recupereze artefactele Potrivit RTV Drenthe, ministerul Justiției din Olanda a încheiat acorduri cu suspecții implicați în furtul de opere de artă în vederea restituirii acestora. Asta înseamnă că suspecții au ajutat autoritățile judiciare să recupereze operele de artă. UPDATE 15:05 Este oficial! Coiful de la Coțofenești și două brățări de aur au fost recuperate Autoritățile olandeze au anunțat, joi, că două brățări și coiful de la Coțofenești au fost recuperate. Tezaurul dacic fusese furat la sfârșitul lunii ianuarie 2025 din Muzeul Drents. În aceste momente are loc o conferință de presă, în cadrul căreia au fost dezvăluite artefactele recuperate. Sursa foto: captură video NOS.nl UPDATE: Ministrul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile olandeze au informat partea română despre evoluții în cazul tezaurului. Potrivit MAE, procurorul de caz olandez va face o conferință de presă la ora 14:00 (15:00 ora României). Știre inițială: Potrivit surselor RTV Drenthe, coiful, furat în luna ianuarie a anului trecut, a fost recuperat. NL Times menționează faptul că autoritățile olandeze nu au confirmat acest lucru, însă Parchetul a anunțat o conferință de presă la ora 14:00, ora Olandei (ora 15:00, ora României), pentru a face publice „noile evoluții” ale
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice au intrat în posesia autorităților române
„În cursul zilei de astăzi, 2 aprilie 2026, la sediul muzeului din Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat către autoritățile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur”, transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție printr-un comunicat de presă. Predarea a avut loc chiar la sediul muzeului din Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul PICCJ și membrul național al României la Eurojust. „Succesul în această cauză constituie un exemplu de bune practici în domeniul cooperării judiciare internaționale, evidențiind rolul decisiv al autorităților străine partenere, a căror intervenție strategică a făcut posibilă descoperirea și recuperarea bunurilor”, se mai arată în comunicat. Artefactele au fost furate în luna ianuarie a anului trecut după ce au fost expuse la Muzeul Drents în cadrul expoziție „Dacia! Regatul aurului și argintului”
Fostă ministră a Culturii, după recuperarea Coifului de la Coțofenești: Nu am avut nicio îndoială că piesa de tezaur va fi recuperată
Fosta ministră a Culturii, Raluca Turcan, a reacționat joi, într-o postare pe Facebook, la anunțul autorităților olandeze, dar și al celor române, privind recuperarea coifului de la Coțofenești și a două din cele trei brățări dacice, furate din Muzeul Drents la sfârșitul lunii ianuarie 2025. „Sunt extrem de fericită și nu am avut nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, această piesă de tezaur va fi recuperată. Absolut nicio îndoială. Contractul de asigurare a fost unul solid, dovadă că olandezii au plătit imediat despăgubirea de aproape 6 milioane de euro”, a scris Turcan pe Facebook. Ea a apreciat eforturile depuse de autorități, arătând că „poliția olandeză s-a străduit foarte mult și nu a abandonat căutarea” artefactelor. „Poliția olandeză s-a străduit foarte mult și nu a abandonat căutarea, deoarece asigurarea a fost mare și nimeni nu și-a imaginat că vor ajunge să o plătească vreodată. Felicitări, de asemenea, Poliției Romane, pentru profesionalism si determinare!”, a mai spus Turcan în mesajul său. În același timp, fostul ministru a criticat atacurile la adresa specialiștilor din muzee, pe care le consideră nejustificate. „Să nu uităm un lucru profund nedrept care s-a întâmplat în Romania – specialiști cu o reputație profesională ireproșabilă din domeniul muzeal au fost atacați și denigrați din cauza unor hoți! Un prim ministru si un partid aflat la guvernare si-au făcut o temă de campanie din atacarea unor oameni fără nicio vină! Și la ce i-a ajutat? La nimic. Nici specialiștii din muzee și nici oamenii politici nu pot controla când dau hoții spargeri. Hoția trebuie condamnată unanim și nu oamenii care încearcă să își facă treaba ca la carte”, a adăugat aceasta. Raluca Turcan era ministru al Culturii la momentul deciderii transferului tezaurului dacic la Muzeul Drents, în vederea organizării unei expoziții. Ea a fost prezentă la momentul deschiderii expoziţiei „Dacia! Regatul aurului şi argintului”, găzduită în iulie 2024. La momentul jafului, Raluca Turcan explica faptul că ministerul Culturii nu decide cu privire la conţinutul colecţiilor prezentate în expoziţii şi orice aprobare de export temporar de bunuri culturale se face doar cu avizul specialiştilor din Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor
Ministrul Culturii, după recuperarea tezaurului dacic: Un semnal clar al eficienței cooperării noastre
„După conferința de presă susținută astăzi de autoritățile olandeze, am avut o convorbire telefonică cu omoloaga mea din Regatul Țărilor de Jos, doamna Rianne Letschert, ministrul educației, culturii și științei. I-am transmis că suntem încântați de aceste vești, care fac posibilă readucerea acasă a unui tezaur inestimabil”, se arată în mesajul publicat de ministru pe Facebook. În cadrul discuției, ministrul român și-a exprimat recunoștința profundă pentru angajamentul instituțiilor olandeze care au făcut posibilă localizarea artefactelor, subliniind: „Această evoluție este un pas important și un semnal clar al eficienței cooperării noastre”. „Recuperarea acestor artefacte nu este importantă doar pentru România, ci și pentru responsabilitatea comună pe care o avem în protejarea patrimoniului cultural european”, mai spune ministrul Andras. Autoritățile olandeze au anunțat joi că două brățări și coiful de la Coțofenești, care au fost furate din Muzeul Drents în luna ianuarie 2025, au fost recuperate. Artefactele au intrat în posesia autorităților române.
Bucharest Design Festival 2026. Ce rol joacă Președinția în lansarea noului proiect creativ al Capitalei
Festivalul își propune să transforme creativitatea locală într-un adevărat ambasador cultural, atât pentru publicul intern, cât și pentru scena internațională. Prima expoziție va fi deschisă la Muzeul Național Cotroceni, un spațiu simbolic pentru patrimoniul cultural național, unde publicul va putea descoperi proiecte care au dus designul românesc peste granițe. „Bucharest Design Festival este un eveniment important pentru scena creativă din România și pentru modul în care Bucureștiul își afirmă identitatea culturală actuală. Prin acordarea Înaltului Patronaj, îmi doresc să susțin inițiativele care promovează talentul românesc și care contribuie la vizibilitatea internațională a României”, a afirmat Nicușor Dan. Peste 100 de spații din București, implicate în festival Organizat de Fundația THE INSTITUTE, festivalul va conecta comunități creative, instituții culturale, universități și antreprenori locali într-un amplu program desfășurat în peste 100 de spații din oraș. Evenimentul reunește profesioniști din design, artă, arhitectură și alte industrii creative, alături de organizații publice și private, ambasade și centre culturale străine. Conceptul este gândit ca o platformă deschisă, în care designul devine un limbaj comun între oraș și comunitate. Expoziția de debut, „BDF Highlights: Branding Romania Through Creativity”, aduce în prim-plan creatori și proiecte de referință care au contribuit la promovarea imaginii României în lume. Găzduirea acestui eveniment de către Administrația Prezidențială este văzută ca un semnal puternic de susținere instituțională pentru sectorul creativ și pentru potențialul acestuia de a construi un brand de țară coerent. Un proiect care unește cele mai importante platforme creative Bucharest Design Festival va integra proiecte deja cunoscute ale fundației, precum Romanian Design Week, DIPLOMA Show și Cartierul Creativ, dar și formate noi care explorează relația dintre design, oraș și comunitate. Inițiatorii spun că festivalul apare ca răspuns la nevoia de a conecta inițiativele creative ale Capitalei într-un cadru comun, oferind mai multă vizibilitate și coerență acestui sector. „Bucharest Design Festival pornește din energia creativă a Bucureștiului, dar privește mai departe, spre modul în care designul românesc poate deveni un instrument de construire a identității naționale și de conectare cu scena creativă internațională. Prin acest eveniment, ne propunem să aducem designul mai aproape de publicul larg și să evidențiem rolul industriilor creative ca resursă strategică pentru imaginea, modernizarea și dezvoltarea României. Acordarea Înaltului Patronaj al Președintelui confirmă că această viziune este recunoscută și la nivel instituțional”, a declarat Andrei Borțun. Festivalul promite să transforme Bucureștiul, timp de o lună, într-un punct de întâlnire pentru creativitate, idei și colaborări internaționale, cu designul în centrul vieții urbane.
UPDATE: Presa olandeză: Coiful de la Coțofenești a fost recuperat. Ce transmite MAE
Ministrul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile olandeze au informat partea română despre evoluții în cazul tezaurului. Potrivit MAE, procurorul de caz olandez va face o conferință de presă la ora 14:00 (15:00 ora României). Știre inițială: Potrivit surselor RTV Drenthe, coiful, furat în luna ianuarie a anului trecut, a fost recuperat. NL Times menționează faptul că autoritățile olandeze nu au confirmat acest lucru, însă Parchetul a anunțat o conferință de presă la ora 14:00, ora Olandei (ora 15:00, ora României), pentru a face publice „noile evoluții” ale cazului. De asemenea, pe site-ul muzeului Drents se menționează că acesta va fi închis astăzi din cauza unor „circumstanțe neprevăzute”. Potrivit surselor RTL, autoritățile au recuperat coiful, care este ușor deteriorat, și două brățări. În plus, autoritățile române au fost informate de cele olandeze despre evoluțiile în acest caz, mai notează sursa citată. În data de 25 ianuarie 2025, coiful de la Coțofenești și trei brățări de aur au fost furate din Muzeul Drents. Jaful s-a petrecut dimineața, când a avut loc o explozie la clădirea istorică. Bubuitura a spart mai multe geamuri ale muzeului şi ale clădirilor din jur. În urma jafului, autoritățile olandeze au demarat o anchetă pentru identificarea celor implicați. Trei suspecți se află în arest. Comorile erau asigurate pentru suma de 5,7 milioane de euro.
Dua Lipa, influencer în lumea cărților: cum a devenit popstarul britanic o voce și în literatură
Festivalul literar London Literature Festival, aflat la a 19-a ediție, a anunțat că Dua Lipa va fi curatoarea ediției din acest an. Decizia a surprins pe mulți, având în vedere că artista este una dintre cele mai cunoscute popstaruri ale generației sale. Totuși, implicarea sa în domeniul literar nu este recentă, mai scrie Il Post. De mai mulți ani, cântăreața promovează constant cărțile și lectura, construindu-și o reputație serioasă în acest domeniu. Proiectul Service95 și podcastul dedicat cărților Interesul pentru literatură s-a concretizat în 2022, când Dua Lipa a lansat Service95, o platformă care include o newsletter, articole culturale și un podcast. Cel mai cunoscut proiect este „Book Club with Dua Lipa”, publicat pe Spotify și YouTube. În fiecare lună, artista alege o carte și discută cu autorul sau autoarea acesteia într-un interviu care durează aproape o oră. Conversațiile sunt relaxate și naturale, iar întrebările provin atât de la Dua Lipa, cât și de la cititorii care urmăresc newsletterul platformei. A surprise, extra episode of Dua Lipa: At Your Service has landed, where @DUALIPA looks back on the first three seasons of the podcast. Listen now for candid highlights and favourite moments, available across all major podcast platforms… https://t.co/SFQkPyeUN0 pic.twitter.com/U1uqsMS7cF — Service95 (@service95) October 6, 2023 Podcastul s-a remarcat prin stilul diferit de interviu. Spre deosebire de formatele tradiționale, conversațiile nu sunt rigid structurate și oferă spațiu pentru reflecții personale asupra lecturii. Criticii și jurnaliștii culturali au remarcat că artista citește atent cărțile și discută în profunzime temele abordate de autori. Printre invitații podcastului s-au numărat scriitori de renume precum Margaret Atwood, Khaled Hosseini, Hernan Diaz sau laureata Nobel Olga Tokarczuk. Promovarea autorilor mai puțin cunoscuți Un alt element apreciat este faptul că Dua Lipa nu se limitează la bestselleruri. În multe cazuri, ea promovează cărți mai vechi sau volume publicate de edituri mai mici. Prin selecțiile sale, artista contribuie la creșterea vizibilității unor autori mai puțin cunoscuți publicului larg, dar apreciați în mediile literare. Influența sa în lumea editorială este reală. În 2020, după ce a postat pe Instagram o fotografie în care citea romanul „A Little Life” al autoarei Hanya Yanagihara, vânzările cărții au crescut semnificativ în Marea Britanie. Editorii au confirmat că acest val de interes a fost generat direct de postarea artistei. O nouă generație de promotori ai lecturii Succesul proiectului Service95 a adus artistei recunoaștere în mediul literar. În 2022, Dua Lipa a fost invitată să țină un discurs la ceremonia Booker Prize, unul dintre cele mai prestigioase premii literare din lume. Specialiștii din industrie spun că prezența ei este importantă deoarece reușește să aducă un public nou către literatură, combinând popularitatea din muzică cu interesul autentic pentru lectură.
Ada Lupu Hausvater e noul manager al Teatrului Național din București / Ea va avea un mandat de cinci ani
Ada Lupu Hausvater a fost desemnată câștigătoarea concursului de proiecte de management organizat pentru Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti. Ea urmează să preia conducerea instituției pentru un mandat de cinci ani. Ada Lupu Hausvater a avut un singur contracandidat – pe regizorul Boris Focșa. Din comisia de evaluare au făcut parte actorul Adrian Găzdaru, regizoarea Theo Herghelegiu, regizorul Hunor Horváth, criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu, coregrafa Vava Ștefănescu și Carmen Croitoru, specialist în management cultural, Director General al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, profesor și expert în politici și strategii culturale. Finalizarea concursului marchează atât încheierea unei proceduri desfășurate în condiții de transparență administrativă, cât și începutul unei noi etape pentru Teatrul Național București, una dintre cele mai importante instituții culturale din România. Reprezentanții instituției subliniază că noul mandat presupune gestionarea echilibrată a dimensiunii artistice și a celei manageriale, în acord cu așteptările publicului și ale mediului cultural. Cine e Ada Lupu Hausvater Ada Lupu Hausvater are o experiență importantă în management de teatru. Ea a condus timp de aproape 20 de ani Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara – a avut, prin urmare, unul dintre cele mai longevive mandate de management din teatrul românesc, cu rezultate măsurabile: a crescut masiv numărul de spectatori, a dezvoltat noi spații artistice, practic a imprimat teatrului o dimensiune culturală de anvergură. În calitate de regizor, a montat, printre altele, Hamlet, O scrisoare pierdută, Anna Karenina. Ca stil artistic, îi place să experimenteze piese clasice într-o cheie modernă, anorată în prezent. Este conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara, unde insistă mult pe relația dintre teatru și societate și pe educația gustului artistic la tineri. În lumea teatrului, Ada Lupu Hausvater este văzută ca un manager puternic și stabil, capabil să construiască nu doar artistic, ci și instituțional (printre altele, a fost o critică vocală a practicii directorilor interimari în instituțiile de cultură, pe care o consideră „o strategie defectuoasă”). Proiectele de management depuse în cadrul concursului pot fi consultate public, conform anunțului oficial, pe site-ul MInisterului Culturii.
O tradiție cusută cu răbdare intră în cursa UNESCO. România, parte dintr-un dosar cultural comun cu Turcia și Albania
Ieri, România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Dosarul a fost coordonat de Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, anunță Ministerul Culturii. Din grupul de lucru al României au făcut parte reprezentante ale unor ONG-uri cu activitate remarcabilă în transmiterea practicilor tradiționale, în special în realizarea obiectelor de port popular. „Asociația Semne Cusute”, laureată a premiului „Europa Nostra”, a avut un rol central în coordonarea procesului complex de identificare și documentare a acestei tehnici migăloase, care conferă rezistență, finețe și frumusețe tivurilor, îmbinărilor și marginilor cămășilor și altor textile tradiționale lucrate manual. Li s-au alăturat ONG-ul „Mândra Project” (Zestre Contemporană) din Țara Făgărașului și Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului” din Iași, singurul ONG din România acreditat la Convenția UNESCO din 2003. De asemenea, un rol determinant l-a avut participarea comunității etnice turco-tătare, reprezentată de Asociația „Cusături Dobrogene” și de Uniunea Democrată Turco-Tătară, constituind un exemplu de bună practică în ceea ce privește participarea incluzivă și evidențiind contribuția valoroasă a minorităților etnice la diversitatea și bogăția culturală a României. Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și punct focal pentru Convenția UNESCO din 2003, a asigurat suportul tehnic pentru acest demers. Cum a fost documentată o tehnică veche de secole Parte a proiectului european de cercetare Tracks4Crafts, „Asociația Semne Cusute” a realizat un proces de identificare și analiză a pieselor valoroase reprezentative din colecții muzeale, de la Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul de Artă Populară din Constanța și Muzeul Județean Botoșani, până la muzee emblematice din străinătate, unde pot fi urmărite vechimea și continuitatea acestei tehnici. Găteala tivurilor reprezintă o practică veche, atestată în spațiul românesc și integrată într-un areal cultural extins, care cuprinde zonele est-mediteraneene, balcanice, carpatic și pontice. Din punct de vedere tehnic, aceasta constă într-o familie de procedee derivate din punctul de feston, aplicate pe marginea tivului rulat (specific etapelor mai vechi) sau împăturit (variantă mai recentă), realizate inițial cu acul și, ulterior, și cu ajutorul croșetei. În România, elementul se remarcă printr-o diversitate regională deosebită, atât la nivel tehnic, cât și ornamental. În estul și sudul țării, tehnica este prezentă pe cămășile bătrânești, bărbătești și femeiești, cu croi de tip tunică, decorate cu colțișori și cheițe elaborate, bogat ornamentate. În vest, în județele Arad, Bihor și Sălaj, la spăcele se disting cheițele specifice, late, lucrate cu acul. În centrul și nordul Transilvaniei, precum și în unele zone din vestul Olteniei și sudul Banatului, se întâlnesc terminații de mâneci bogat ornamentate, realizate cu croșeta sau prin tehnici mixte, uneori policrome. În sudul Transilvaniei și nordul Munteniei apar cheițele pentru clin, cu noduri dispuse de-a lungul mânecii, executate cu acul în tehnici combinate. În Dobrogea, în comunitățile etnice turco-tătare, se evidențiază tehnica oya, denumită astfel și în Turcia, ilustrând conexiunile culturale mai largi ale acestui element. Un moment important pentru patrimoniul cultural al României România sărbătorește anul acesta 20 de ani de la adoptarea Convenției UNESCO din 2003. În acest context, prin această inițiativă, Ministerul Culturii își reafirmă angajamentul de a înainta propuneri de înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, în deplin acord cu spiritul Convenției, acela de a recunoaște și consolida rolul prioritar al comunităților patrimoniale și al societății civile ca parteneri esențiali în identificarea, cercetarea, interpretarea și elaborarea planurilor de salvgardare. Este astfel susținut un demers care trebuie să rămână în grija celor care practică, transmit și valorizează acest patrimoniu zi de zi, dar mai ales a celor care îl vor duce mai departe. Această direcție capătă o relevanță sporită în contextul aderării recente a României la Convenția de la Faro (Convenția Cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate), reafirmând rolul esențial al comunităților în definirea și gestionarea patrimoniului cultural.