Paștele Cailor chiar există. De unde provine numele sărbătorii
Paștele Cailor este una dintre cele mai cunoscute și pitorești sărbători din folclorul românesc. Sărbătoarea este întâlnită mai ales în zonele din Transilvania, Banat și Maramureș, unde vechile obiceiuri legate de animale și muncile agricole s-au păstrat mai bine de-a lungul timpului. Paștele Cailor nu are o dată fixă, aceasta fiind influenţată de data serbării Paştilor. Totuși, un lucru este clar: se sărbătorește în joia din săptămâna Înălțării Domnului, la 40 de zile după Paște. În acest an, Paștele Cailor are loc pe 21 mai, zi în care sunt deja trei mari sărbători: Ziua Eroilor, Ziua Sfinților Constantin și Elena și Ziua Înălțării Domnului. În cultura românească, expresia „paștele cailor” are un sens mai degrabă peiorativ, adică „niciodată” sau „un moment foarte rar”, întrucât această zi apare o singură dată pe an. Originea sărbătorii este explicată prin mai multe legende populare. Una dintre cele mai răspândite spune că, în noaptea nașterii lui Iisus, caii din ieslea unde s-a născut Pruncul făceau mult zgomot și tulburau liniștea Fecioarei Maria. Supărată, Maica Domnului i-ar fi blestemat să nu se sature niciodată decât într-o singură zi pe an, numită ulterior „Paștele Cailor”. Tradiții de Paștele Cailor În trecut, gospodarii evitau să pună caii la muncă în această zi. Animalele erau hrănite mai bine decât de obicei, țesălate și împodobite uneori cu panglici sau clopoței. Se credea că respectarea acestei tradiții aduce sănătate animalelor și spor gospodăriei. În multe sate se organizau târguri de animale, curse de cai și petreceri câmpenești. Totuși, chiar dacă în prezent, multe dintre obiceiurile vechi s-au pierdut, sărbătoarea rămâne un simbol al folclorului românesc și al respectului pentru muncă și animale.
Filmul care a șocat Cannes-ul: blockbusterul SF sud-coreean Hope a fost aplaudat în timpul proiecției
Filmul Hope, regizat de Na Hong-jin, a devenit unul dintre cele mai discutate titluri ale festivalului după ce spectatorii au început să aplaude în timpul proiecției – un lucru extrem de rar la Cannes. Potrivit publicației italiene Il Post, momentul care a declanșat reacția sălii a fost o secvență de aproape o oră, considerată de mulți critici una dintre cele mai intense demonstrații de cinema spectaculos văzute vreodată la festival. Monștri extratereștri, haos și un oraș militarizat „Hope” urmărește povestea unei singure zile într-un mic oraș sud-coreean aflat aproape de granița cu Coreea de Nord. Localitatea, puternic militarizată, este invadată de creaturi extraterestre, iar locuitorii și poliția încearcă să supraviețuiască haosului. Filmul este gândit ca începutul unui franchise, iar continuarea este deja scrisă, notează presa italiană. Din distribuție fac parte și Michael Fassbender și Alicia Vikander, deși aparițiile lor din film sunt diferite de imaginea lor obișnuită de pe ecran. Criticii laudă regia și ritmul, dar atacă efectele speciale Reacțiile criticilor au fost aproape unanim entuziaste în privința regiei și a secvențelor de acțiune. Mulți au comparat filmul cu Mad Max: Fury Road, care provocase reacții similare la Cannes în urmă cu un deceniu. Presa internațională a mers și mai departe: The Hollywood Reporter a scris că filmul „a trezit festivalul la viață” iar Deadline l-a comparat pe Na Hong-jin cu Steven Spielberg. Associated Press a afirmat că pelicula „a lăsat Cannes-ul fără cuvinte”. Totuși, filmul a fost criticat pentru efectele speciale CGI, considerate sub standardele hollywoodiene moderne, mai ales când vine vorba despre designul monștrilor extratereștri. Regizourl filmului Hope, Na Hong-jin, interviu la Cannes. Sursa foto: X Na Hong-jin nu a mai regizat nimic din 2016. Atunci a lansat horror-ul „Goksung – Prezența diavolului”, considerat unul dintre cele mai apreciate thrillere asiatice din ultimul deceniu. În ultimii zece ani, regizorul a lucrat aproape exclusiv la universul „Hope” și la posibilele sale continuări. Coreea de Sud încearcă să repete succesul „Parasite” Presa de specialitate consideră că „Hope” reprezintă un nou pas în ascensiunea globală a cinematografiei sud-coreene. Aceasta a devenit în ultima vreme un rival serios pentru Hollywood în zona filmelor comerciale și a serialelor. După succesul mondial al Parasite, industria coreeană investește tot mai mult în producții mari, cu ambiții globale și distribuții internaționale. „Hope” este unul dintre cele mai scumpe și importante proiecte cinematografice sud-coreene din ultimii ani și ar putea deveni următorul mare fenomen internațional al cinematografiei asiatice.
După Via Transilvanica, un alt traseu promovează patrimoniului local. Proiectul Via DobroGetica marchează împlinirea a 150 de ani de viață românească în Dobrogea
Echipa Via DobroGetica, în parteneriat cu Primăria Comunei Cumpăna organizează vineri, primul eveniment de anvergură din acest an în contextul pregătirilor pentru împlinirea a 150 de ani de viață românească în Dobrogea. Organizatorii anunță că evenimentul central al zilei îl reprezintă finalizarea lucrărilor de reamenajare a Cadranului Solar, un reper cu valoare istorică și simbolică pentru comunitatea dobrogeană. Cadranul solar readuce în atenția publicului modul antic în care oamenii măsurau timpul cu ajutorul soarelui. „Acest punct de patrimoniu va fi completat de amplasarea unui stâlp miliar Via DobroGetica, în parcul din fața Casei de Cultură. Elementul va integra comuna Cumpăna în traseul cultural dedicat istoriei, valorilor și identității dobrogene. În perioada următoare, informațiile despre acest obiectiv vor putea fi accesate de public prin intermediul site-ului și al aplicației mobile Via DobroGetica, aflată în curs de pregătire”, au precizat organizatorii într-un comunicat de presă. În cadrul evenimentului se va desfășura prima ediție a Festivalului Ceasurilor din Flori, un concept care pune accent pe educație, creativitate și implicarea comunității. 12 cadrane florale au fost realizate de copii de la 12 școli din județul Constanța. „Lucrările lor, pline de culoare și imaginație, vor fi prezentate publicului în cadrul festivalului. Atmosfera evenimentului va fi completată de un Târg de Primăvară cu produse locale și de un moment de premiere dedicat micilor artizani”, transmit organizatorii. Evenimentul de la Cumpăna, spun cei din echipa Via DobroGetica,reprezintă primul pas dintr-un plan mai amplu de valorizare a patrimoniului local. Strategia pe termen lung include și alte obiective culturale, printre care realizarea unui muzeu local dedicat istoriei, identității și prezentului dinamic al comunei Cumpăna.
Un sărut, o vrajă, o lume întreagă suspendată între vis și destin – Frumoasa din Pădurea Adormită transformă scena Operei Naționale București într-un regat al emoției pure
Inspirat din celebrul basm al lui Charles Perrault, baletul urmărește destinul prințesei Aurora, o tânără a cărei viață pare binecuvântată încă de la naștere. Într-un regat cuprins de sărbătoare, regele și regina organizează un fastuos botez pentru fiica lor mult așteptată. Zânele bune sunt invitate să îi ofere micuței daruri magice: frumusețe, grație, inteligență și bunătate. Totul pare desprins dintr-o lume perfectă, până când apare malefica zână Carabosse, furioasă că nu a fost invitată la ceremonie. Mânată de răzbunare, aceasta rostește un blestem teribil: în ziua în care va împlini șaisprezece ani, Aurora se va înțepa într-un fus și va muri. Într-un moment încărcat de tensiune și speranță, Zâna Liliacului, simbol al protecției și luminii, intervine și schimbă destinul prințesei: Aurora nu va muri, ci va cădea într-un somn profund, din care va putea fi trezită doar prin puterea iubirii adevărate. Un basm despre destin, speranță și triumful iubirii Anii trec, iar regatul pare suspendat între timp și vis. Înconjurat de vegetație și tăcere, castelul adoarme odată cu prințesa sa, până când apare Prințul Désiré, ghidat de magie spre tărâmul uitat. Fascinat de imaginea misterioasă a Aurorei, prințul pornește într-o călătorie care îl conduce spre castelul adormit. Momentul întâlnirii lor reprezintă unul dintre cele mai emoționante puncte ale spectacolului: sărutul care rupe vraja și readuce viața în întregul regat. Finalul este o explozie de lumină și celebrare, într-o ceremonie grandioasă care reunește personaje de basm într-un adevărat festin scenic, unde iubirea, speranța și binele triumfă asupra întunericului. Muzica lui Ceaikovski – personajul invizibil care cucerește publicul Dacă povestea impresionează prin farmecul său atemporal, muzica lui Piotr Ilici Ceaikovski este cea care transformă baletul într-o experiență aproape hipnotică. Compozitorul creează un univers sonor de o intensitate rară, în care delicatețea alternează cu dramatismul, iar fiecare scenă este amplificată de orchestră într-un mod care atinge direct emoția spectatorului. De la valsurile regale și momentele de tensiune până la scenele de iubire și triumf, partitura lui Ceaikovski este considerată una dintre cele mai frumoase scrise vreodată pentru balet. Nu întâmplător, „Frumoasa din Pădurea Adormită” este adeseori numită capodopera absolută a baletului clasic, o experiență care vorbește despre lucruri universale: speranță, destin, răbdare, frumusețe și puterea iubirii de a învinge imposibilul. Pe scena Operei Naționale București, acest titlu emblematic promite un regal artistic și o ocazie rară de a redescoperi farmecul poveștilor clasice într-o formă de artă care continuă să emoționeze generații întregi. Regia și coregrafiaVasily Medvedev și Stanislav Fečo Decor, costume și luminiPavol Juráš Dirijor: Ciprian Teodorașcu Distribuția: Prințesa Aurora: Ada Gonzalez; Prințul Desire: Bogdan Cănilă; Zâna Liliac: Amyra Badro; Carabosse: Gigel Ungureanu; Regele: Virgil Ciocoiu; Regina: Florentina Vladu – debut; Catalabutte: Mircea Ioniță; Asistent Catalabutte: Cristian Gîdoi – debut; Zâna Candorii: Elena Chiriţă – debut; Zâna Făinii: Carlotta de Mattei – debut; Zâna Firimiturilor: Ruxandra Necula; Zâna Canarului: Diana Gal; Zâna Vigorii: Octavia Cristea; Patru Prinţi: Egoitz Segura, Sergiu Dan, Cristian Şuşu – debut, David Duțu – debut; Doi Vânători solo: Egoitz Segura – Daichi Yamagata – debut; Prinţesa Florina: Maria Gogonea; Pasărea Albastră: Daichi Yamagata – debut; Patru pietre preţioase: Ana Toderică, David Duţu – debut, Stefano Nappo, Riku Kawanishi – debut; Pisica Albă: Diana Gal; Motanul Încălţat: Sergiu Dan; Scufiţa Roşie Gabriela Durleci; Lupul: Cristian Șușu Maeștri de repetiții soliști: Adina Tudor, Andra Ionete, Gabriela Popovici, Eliza Maxim, Virgil Ciocoiu, Alexandra Gavrilescu Maeștri de repetiții ansamblu: Raluca Ciocoiu, Virgil Ciocoiu, Lăcrămioara Proca Cu participarea Orchestrei și a Ansamblului de Balet ale Operei Naționale București, a elevilor de la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, București și a elevilor din cadrul Studioului de Balet pentru Copii și Tineret al Operei Naționale București Uneori, cea mai frumoasă evadare din realitate începe atunci când luminile din sală se sting, orchestra își începe acordurile, iar povestea prinde viață în fața ochilor tăi. „Frumoasa din Pădurea Adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski aduce vineri, 22 mai și duminică, 24 mai, de la ora 18:30, pe scena Operei Naționale București, o lume în care realitatea se estompează, iar magia capătă formă, sunet și mișcare. Informații despre stagiunea 2025-2026, cât și calendarul spectacolelor și evenimentelor desfășurate la Opera Națională București puteți afla de pe site-ul oficial: https://www.operanb.ro/, de pe pagina de Instagram https://www.facebook.com/operanb.ro/, sau de pe pagina de Facebook: https://www.instagram.com/operanationalabucuresti/ . Biletele pot fi achiziționate atât on-line de pe situl https://tickets.operanb.ro cât și de la casa de bilete aflată în incinta operei din Bd. Mihail Kogălniceanu 70-72, sect. 5.
EUROPAfest 2026: Artiști din 14 țări vin la București la cea de-a 33-a ediție a festivalului
Se întâmplă din nou și se întâmplă în București: festivalul european de muzică live EUROPAfest, care, în 2026, se află la cea de-a 33-a ediție. Festivalul aduce pe scenele din Capitală artiști din 14 țări: Franța, Italia, Irlanda, Canada, Israel, SUA, Polonia, Australia, Ungaria, Bulgaria, Azerbaidjan, Peru, Coreea de Sud și România. Ediția din acest an pune accentul pe jazz, păstrând în același timp conceptul unic al festivalului – reunirea sub aceeași umbrelă artistică a patru genuri majore: jazz, blues, pop și muzică clasică. Un festival cu recunoaștere europeană EUROPAfest se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Casei Regale din 2005, fiind primul eveniment din România care a primit această distincție. În 2025, festivalul a fost decorat cu Medalia „Custodele Coroanei Române”, într-o ceremonie organizată la Castelul Peleș și prezidată de Majestatea Sa Margareta. La nivel european, festivalul deține distincția EFFE – Europe’s Finest Festivals, acordată de Comisia și Parlamentul European, și este singurul festival din România care a câștigat competiția Creative Europe, la care au participat peste 1.000 de proiecte din 27 de state membre UE și 12 țări invitate. Bilete disponibile Publicul își poate asigura deja locul la concertele EUROPAfest 2026. Biletele sunt disponibile pe iaBilet.ro.
James Cameron vrea să reducă bugetul pentru Avatar 4 și 5
James Cameron pare să-și schimbe abordarea. Avatar: Fire and Ashes a fost produs cu un buget care depășește 400 de milioane de dolari, o sumă fenomenală. Paradoxal, directorul francizei își anunță acum intenția de a reduce costurile și de a accelera producția următoarelor părți. Într-un interviu recent acordat emisiunii The Empire Film Podcast, James Cameron și-a detaliat noua ambiție pentru următoarea saga Avatar. „Mă voi concentra pe scenariu; am mai multe proiecte în dezvoltare”, a explicat Cameron, potrivit Le Figaro. „Proiectele Avatar 4 și 5 sunt încă pe drumul cel bun. Vom explora noi tehnologii pentru a le face mai eficiente, deoarece sunt extrem de scumpe și consumatoare de timp. Vreau să le realizez în jumătate din timp și cu două treimi din cost. Acesta este obiectivul meu”, a spus el , adăugând că va avea la dispoziție un an pentru a găsi o soluție. Avatar, încasări de peste 1 miliard de dolari Conform Variety, Avatar este singura franciză în care fiecare film a încasat peste 1 miliard de dolari la nivel mondial. Primul film, lansat în 2009, a generat 2,7 miliarde de dolari, Avatar: The Way of Water (2022) 2,4 miliarde de dolari, iar Fire and Ashes, lansat în 2025, 1,48 miliarde de dolari. În ciuda unei performanțe puternice la box office, cel mai recent film reprezintă un declin semnificativ în comparație cu primele două. Într-un interviu acordat revistei Entertainment Weekly din decembrie 2025, James Cameron a sugerat că viitorul sagei ar putea fi incert: „Nu știu dacă povestea va continua dincolo de asta. Sper că da. Dar dovedim viabilitatea proiectului de fiecare dată când lansăm un film. Dacă, dintr-un motiv sau altul, nu vom putea realiza episoadele 4 și 5, voi organiza o conferință de presă și voi dezvălui ce plănuisem să facem.”
Festivalul Ion Dichiseanu revine la Adjud cu Maia Morgenstern, Marius Manole, Fuego și trei zile de spectacole și concerte
Municipiul Adjud devine, în perioada 22-24 mai 2026, gazda celei de-a V-a ediții a Festivalului de Teatru, Film și Muzică „Ion Dichiseanu”, eveniment organizat la Casa de Cultură „Tudor Vornicu”. Festivalul va reuni timp de trei zile nume importante din teatru, muzică și film, în cadrul unui program care include nouă evenimente majore. Potrivit organizatorilor, ediția din acest an aduce pe scena festivalului peste 20 de artiști și invitați speciali. Printre aceștia se numără Maia Morgenstern, Marius Manole, Victoria Cociaș, Paul Surugiu, Mihai Trăistariu, Vasile Muraru, Valentina Fătu, Ioana Dichiseanu, Octavian Strunilă, Paul Ipate, Marina Florea, Simona Florescu, Ileana Popovici, Laurențiu Damian, Adrian Artene și mulți alții. Managerul Asociației Artis, Andrei Giurgia, a declarat că festivalul a devenit un reper cultural pentru oraș. „Ediția a V-a a festivalului confirmă continuitatea unui proiect cultural construit cu responsabilitate și respect față de public. Am gândit programul acestei ediții ca o întâlnire între mari artiști ai scenei românești și publicul din Adjud, într-un cadru care pune în valoare teatrul, muzica și filmul la cel mai înalt nivel artistic. Festivalul rămâne un reper cultural pentru oraș și un omagiu constant adus memoriei lui Ion Dichiseanu”, a transmis acesta. De asemenea, primarul municipiului Adjud, George Claudiu Nica, a făcut câteva declarații despre cât de important este acest eveniment pentru comunitate. „Este o bucurie să vedem cum Adjudul devine, pentru câteva zile, un loc de întâlnire al artiștilor consacrați și al tinerelor talente, al publicului de toate vârstele, dar mai ales al celor care cred în puterea artei de a uni oameni. Le mulțumesc organizatorilor, partenerilor și tuturor celor implicați pentru dedicarea și profesionalismul de care dau dovadă. Le mulțumesc anticipat invitaților noștri pentru prezența lor pe scena adjudeană în cadrul acestui festival și îi încurajez pe toți adjudenii să participe activ la manifestările pregătite”, a declarat edilul. Programul complet al festivalului Vineri, 22 mai 2026 17:00 – Deschiderea oficială a festivalului: discursuri oficiale; prezentare making of de la ediția a IV-a a festivalului; vernisajul expoziției fotografice dedicate ediției din acest an 17:30 – Proiecția filmului „Tunelul”, regizat de Francisc Munteanu, la 60 de ani de la lansareParticipă: Ioana Dichiseanu, Ileana Popovici, Laurențiu Damian, Simona Florescu și Adrian Artene 20:30 – Spectacolul de teatru „Thailanda”, de Dimitris Kechaidis și Eleni Chaviara, regia Alexandru Jitea, cu Andreia Măcelaru Șofron, Victoria Cociaș și Cristina Stoica IvanciucProducție Teatrul Nottara Sâmbătă, 23 mai 2026 14:00 – Recital Paul Surugiu – „Cântul, Arta, Poezia – iubirile pentru care a plâns și Dumnezeu!”Spectacol de muzică și poezie alături de familia lui Ion Dichiseanu: prezentare în avanpremieră a cărții „În numele tatălui”, semnată de Ioana Dichiseanu și Adrian Artene 19:00 – Spectacolul de teatru „Ce-și doresc femeile?”, text și regie Octavian Strunilă, cu Octavian Strunilă, Paul Ipate, Dana Dembinski, Emil Măndănac și Andreea MateiuProducție Teatrul Metronom În deschidere: Trupa BOTTAART a Colegiului Național „Emil Botta” din Adjud, cu piesa „ANALFABETUL”, adaptare după Branislav Nusici Duminică, 24 mai 2026 17:00 – Spectacolul „Fluturi, fluturi”, de Aldo Nicolaj, regia Toma Hogea, cu Maia Morgenstern, Marius Manole și Alexandra PaftalăProducție Ateneul Național din Iași 19:00 – Spectacol muzical „Amintește-ți clipa 5.0” – In Memoriam Ion DichiseanuParticipă: Vasilica Tătaru, Mihai Trăistariu, Marina Florea, Valentina Fătu, Vasile Muraru, Daniela Tănase, Alexandru Brădățan, Ioana Dichiseanu, Anastasia Artene și Simona FlorescuEvenimentul are loc în aer liber, în Piațeta Ion Dichiseanu În deschidere: Rebeca Pușcașu, câștigătoarea trofeului Concursului Regional „Florile Copilăriei” 2026 21:30 – Închiderea oficială a festivalului și anunțarea ediției următoare Organizatorii au anunțat că biletele pentru spectacolele de teatru și recitalul susținut de Fuego pot fi cumpărate de la casieria Casei de Cultură „Tudor Vornicu” din Adjud. Accesul la proiecțiile de film, spectacolul muzical și celelalte evenimente este gratuit.
Evaluarea Națională 2026, clasa a IV-a. Elevii susțin astăzi proba la Matematică și Științe ale naturii. Cum se desfășoară testarea
Elevii de clasa a IV-a susțin miercuri, 20 mai 2026, proba la Matematică și Științe ale naturii din cadrul Evaluării Naționale organizate la finalul ciclului primar, după ce marți au participat la testarea la Limba română, relatează Edupedu. Examenul se desfășoară în timpul programului obișnuit de curs, iar elevii au la dispoziție 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Rolul acestui examen este de a arăta nivelul de pregătire al copiilor la finalul clasei a IV-a și de a oferi profesorilor și părinților informații despre competențele elevilor. Rezultatele nu sunt afișate public și nu sunt folosite pentru realizarea unor clasamente, dar acestea sunt incluse în portofoliul educațional al fiecărui elev. Cum se desfășoară probele Potrivit prevederilor Ministerul Educației, evaluările sunt organizate chiar în școlile în care învață copiii, de regulă în sălile de clasă în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică, pentru a beneficia de un mediu familiar. Înainte de începerea testării, profesorii pregătesc sălile prin îndepărtarea materialelor care ar putea influența rezolvarea subiectelor, astfel încât evaluarea să se desfășoare în condiții corecte pentru toți elevii. Fiecare probă durează 60 de minute, iar la începutul examenului elevii primesc broșura cu subiectele și completează datele de identificare, precum numele, prenumele și unitatea de învățământ. Cum sunt structurate testele Conform metodologiei Ministerului Educației, elevii de clasa a IV-a susțin trei probe distincte. Prima probă a vizat înțelegerea textului scris în limba română, a doua probă este cea de Matematică și Științe ale naturii, iar ultima testare este destinată verificării competențelor de înțelegere a textului scris în limba maternă. Pentru elevii care aparțin minorităților naționale care studiază în limba maternă, testele la Matematică și Științe ale naturii sunt oferite atât în limba de studiu, cât și în limba română. Cine corectează lucrările Lucrările sunt evaluate în fiecare unitate de învățământ de profesorii desemnați pentru această activitate. Fiecare test este corectat de doi evaluatori, iar unul dintre aceștia poate fi chiar cadrul didactic de la clasă. De asemenea, profesorii implicați în acest proces participă înainte la sesiuni speciale de instruire privind aplicarea baremelor și criteriilor de notare. Cum vor fi comunicate rezultatele Rezultatele obținute la Evaluarea Națională de clasa a IV-a nu sunt afișate public și nici nu sunt trecute automat în catalog. Acestea sunt folosite pentru monitorizarea progresului școlar al fiecărui copil. Fiecare elev primește un rezultat individual, care este inclus ulterior în portofoliul educațional. La cererea părinților sau a reprezentanților legali, punctajele pot fi transformate în calificative sau note. Potrivit procedurilor în vigoare, evaluarea lucrărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie finalizată în maximum șapte zile de la ultima probă susținută. Ministerul Educației precizează că rezultatele sunt folosite pentru stabilirea unor măsuri personalizate de învățare, iar profesorii pot decide activități de recuperare, consolidare sau aprofundare, în funcție de nevoile fiecărui elev.
Dorin Tudoran, despre prețul libertății: Încă mai primesc note de plată
Dialogul publicat în cadrul proiectului „Avangarda, cu Ionuț Vulpescu” reconstruiește cronologic traseul unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori disidenți români, de la debutul literar sub cenzura comunistă până la exilul american și criticile dure la adresa „memoriei selective” din România postdecembristă. Autorul mărturisește că opoziția publică față de regimul comunist și apoi față de impostura postcomunistă a avut costuri pe care continuă să le plătească și astăzi: „Sunt foarte piperate. Deși am plătit cu vârf și îndesat costurile cu pricina, încă mai primesc note de plată”. Debut sub cenzură Dorin Tudoran povestește că manuscrisele sale de debut au fost respinse ani la rând pentru că „prezentau probleme”, iar autorul „nu se arăta deschis la sugestiile editorului”. Debutul său editorial a venit târziu și într-o formă mutilată de intervențiile cenzurii. „Volumul de debut, Mic tratat de glorie, a fost atât de prescurtat de Cenzură, încât Editura Cartea Românească publica titlul poeziei pe pagina din stânga și poezia pe pagina din dreapta, pentru ca volumul să nu fie chiar de grosimea unei lame de ras”, spune scriitorul. Experiența cenzurii și climatul ideologic al anilor ”70 l-au împins treptat spre conflictul deschis cu regimul Ceaușescu, a explicat el. „Nu m-am putut adapta” Tudoran spune că ultimul său volum înaintea emigrării în Statele Unite, în 1985, s-a numit ironic „Adaptarea la realitate”, deși tocmai incapacitatea de a se adapta l-a împins spre exil. „Realitatea la care nu m-am putut adapta a fost cea care a determinat dezrădăcinarea mea survenită în 1985”, afirmă acesta. Scriitorul vorbește și despre costul personal al libertății, mărturisind că nu ar mai repeta astăzi aceeași alegere. „Eu, unul, am considerat că libertatea este o valoare pentru care merită să-mi pun destinul în joc. Am greșit însă când n-am ținut cont că pun în joc și viața familiei mele. Aș mai repeta acest pariu? Nu, niciodată”. Exilul și pierderea În dialogul cu Ionuț Vulpescu, Dorin Tudoran vorbește despre exil ca despre o experiență simultană de ruptură și continuitate. „De la Adam și Eva, ne aflăm cu toții în exil”, spune scriitorul, evocând o discuție purtată cu Vintilă Horia la Madrid. „Cine pleacă, pierde. Este regula bursei literare românești”, afirmă Tudoran, explicând că exilul l-a transformat „din scriitor profesionist în scriitor amator” și că plecarea din România a însemnat și o ruptură profesională. Despre disidență și tăcere Scriitorul amintește și slăbiciunea solidarităților intelectuale din România comunistă și postcomunistă. „Cele care mor repede nu sunt, nu au fost cu adevărat solidarități. Sunt (…) simple mimări ale solidarității”, spune acesta. Dorin Tudoran afirmă că nu a crezut niciodată în conceptul de „rezistență numai prin cultură”, criticând intelectualii care au evitat confruntarea directă cu regimul comunist. „Rezistența numai prin cultură nu a fost suficientă”, afirmă acesta, adăugând că după 1989 mulți dintre cei care „au tăcut înțelept” au devenit „profesori de morală ai neamului”. De asemenea, el evocă și unul dintre marile sale regrete morale. „Nu-mi amintesc, dar cel mai apăsător am simțit-o când am tăcut în momentul Paul Goma”, spune Tudoran, întrebat când a simțit pentru prima dată că tăcerea poate deveni complicitate. Memorie și impostură O parte importantă a dialogului este dedicată modului în care memoria colectivă poate fi manipulată și transformată într-un instrument ideologic. „Manipularea memoriei și transformarea ei într-un instrument ideologic este proprie mai ales celor utilizând memoria selectivă”, afirmă Dorin Tudoran. Scriitorul critică și mitologiile construite după 1989 în jurul unor figuri intelectuale și avertizează asupra imposturii morale: „Nu-ți reproșez că nu ai trăit ca mine, dar nu-mi spune că ai făcut-o. Simplu. Cu alte cuvinte, reacționez la impostură”. Prietenii, polemici și Nicolae Manolescu În interviu apar și numeroase referiri la relațiile sale cu scriitori importanți ai literaturii române, de la Nicolae Manolescu și Ștefan Augustin Doinaș la Mircea Dinescu, Nichita Stănescu sau Ion Negoițescu. Despre Nicolae Manolescu, Dorin Tudoran spune că dispariția criticului literar a lăsat „un gol imens”. „Când moare un prieten de asemenea calibru, ca Manolescu, cu el moare și o parte din tine”, afirmă scriitorul. „Cred că polemicile mai mult deformează un autor decât îl formează”, spune acesta, respingând ideea că polemicile l-ar fi definit ca autor. „Există o singură moară de vânt” Finalul dialogului revine la imaginea lui Don Quijote, personaj asociat frecvent cu Dorin Tudoran în exilul românesc. Scriitorul explică însă că adevărata confruntare nu a fost niciodată cu lumea din jur, ci cu el însuși:„Există o singură moară de vânt cu care se luptă Dorin Tudoran – Dorin Tudoran”.
Lungmetrajul lui Radu Jude, Jurnalul unei cameriste, ovaționat minute întregi la Cannes / Sumbru și amuzant
Noul lungmetraj al lui Radu Jude, „Jurnalul unei cameriste”, a fost prezentat în premieră mondială la Festivalul de la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes, unde a fost ovaționat minute întregi. Scenariul filmului este inspirat de romanul, publicat în 1900, al lui Octave Mirbeau, un roman despre sclavajul modern și fisura ireparabilă dintre clasele sociale. Celestine Aici, Celestine este filtrul prin care sunt privite toate personajele. Ea vede realitatea dincolo de aparențe și e convinsă că grdinarul Joseph a violat și asasinat o fetiță, motiv pentru care e gata să obțină revanșa, chiar dacă asta înseamnă crimă. Până la Jude, cartea a mai fost adaptată pentru marele ecran de Jean Renoir (1946), Luis Buñuel (1964) și Benoit Jacqot (2015). „Emigrație, sărăcie, Est-Vest” Viziunea lui Jude propune o reinterpretare contemporană a poveștii, cu tot ce înseamnă asta: fenomenul migrației, inegalitățile sociale, dinamica puterii în societatea europeană în ansamblu. Radu Jude însuși a carcaterizat filmul drept „un amestec de teme diverse – emigrația, sărăcia, relația dintre Est și Vest, relația dintre teatru, literatură și cinema”, într-o ecuație „unică”. „La fel ca în filmul Kontinental ’25 de anul trecut, scenaristul și regizorul român abordează temele sale caracteristice, precum inegalitatea economică și putrezirea societală, descoperind în protagonistul său de zi cu zi o luptă comună pentru supraviețuire într-o lume din ce în ce mai dificilă”, scrie Screen Daily, care caracterizează producția drept „reținută, dar sumbră”. „Satira mușcătoare” a lui Jude „Cel mai convențional film al lui Jude de mult timp și, prin montajul abrupt și dialogurile ascuțite, și unul dintre cele mai amuzante ale sale”, scrie International Cinephile Society, adăugând: „Dacă există un om în care poți avea încredere să transforme romanul clasic francez al lui Octave Mirbeau, Jurnalul unei cameriste, într-un film dulce-amar de Crăciun, acela este enfant terrible-ul român Radu Jude”. ICS remarcă „satira mușcătoare” a lui Jude la adresa burgheziei franceze, care se situează în acord cu spiritul romanului lui Mirbeau: „Surprinzător de fidelă unei structuri narative relativ simple, deși lipsită de orice fel de formalism în filmele sale, satira mușcătoare a lui Jude la adresa burgheziei franceze, în concordanță cu romanul lui Mirbeau, dar modernizată pentru secolul XXI, a stârnit cele mai multe râsete de până acum pe Croisette. Adevărul este că și cele mai multe greve; Jude nu este pe placul tuturor”. Pe când în România? Filmul îi are în distribuție pe: Ana Dumitrașcu, Sofia Drăgoman, Ilinca Manolache, Liliana Ghiță, Marie Rivière, Mélanie Thierry și Vincent Macaigne. Imaginea filmului este semnată de Marius Panduru, iar montajul de Cătălin Cristuțiu. În România, filmul va fi prezentat pentru prima oară la Festivalul Internațional de Film Transilvania și va fi lansat în cinematografe în această toamnă.