Târg pescăresc cu muzică de Florii: unde are loc evenimentul cu preparate tradiționale și spectacole
Evenimentul are ca scop sprijinirea sectorului pescuitului și acvaculturii, promovarea produselor locale și stimularea consumului de pește românesc. MADR își propune să aducă mai aproape de public tradițiile culinare din diferite regiuni, să valorifice resursele locale și să susțină producătorii care contribuie la păstrarea identității gastronomice naționale. Pe parcursul celor trei zile, vizitatorii vor putea descoperi cherhanale tradiționale, pescari și producători din toată țara, care vor oferi spre degustare și vânzare o varietate de preparate românești: borș de pește, storceag, batog de sturion, pește la plită, produse afumate, zacuscă din pește, salată de icre, dar și specialități recunoscute la nivel european. Batogul de sturion a devenit al 16-lea produs românesc înregistrat oficial la nivel european, începând cu 18 februarie 2026. Publicul va putea alege și dintr-o ofertă diversă de produse, precum zacuscă din pește, paste și creme din pește afumat, salate din pește marinat, cârnați și batog afumat, salate de icre de crap sau știucă, dar și produse cu Indicație Geografică Protejată sau Specialitate Tradițională Garantată: Scrumbia afumată de Dunăre, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salata tradițională cu icre de crap, Sardeluța marinată preparată după rețete tradiționale din România. Cherhanale din Jurilovca, Sfântu Gheorghe, Mila 23, Murighiol și 23 August vor aduce spre vânzare produse dobrogene din pește, precum borș tradițional și storceag, midii și rapane, pește la plită din diverse specii, saramură cu mămăligă și mujdei, pește prăjit și batog. Atmosfera va fi completată de prezența unui meșter confecționer de plase pescărești, expoziții de costume tradiționale, demonstrații culinare și momente artistice, dar și tablouri inspirate din viața pescărească din Dobrogea, într-un concept care îmbină patrimoniul cultural cu gastronomia autentică. Târgul Pescăresc de Florii oferă o oportunitate de a aduce în prim-plan tradiția, calitatea și munca producătorilor români, creând în același timp un cadru favorabil pentru susținerea economiei locale și pentru apropierea dintre consumatori, comunități și sectorul pescăresc. Atmosfera festivă va fi întreținută de momente artistice susținute de interpreți de muzică populară, care vor aduce pe scenă un spectacol autentic, plin de energie. Ansamblurile din Dobrogea vor pune în valoare diversitatea și autenticitatea tradițiilor locale, oferind publicului o imagine vie a bogăției folclorice din această zonă.
Un celebru tablou al lui Nicolae Grigorescu, adjudecat la o licitație pentru 141.000 de euro
Potrivit descrierii de pe site-ul casei de licitații, opera este reprodusă în ”Pictorul Grigorescu. Viața și opera lui” de Alexandru Vlahuță, București, 1910, pag. 234, cu titlul, „Susana”. Opera a participat la Expoziția Centenarul Pictorului Nicolae Grigorescu, 12-30 iunie 1938, București, și este reprodusă în catalogul expoziției la cat. 60, cu titlul ”Țărăncuță”. Valoarea tabloului a fost estimată la 30.000-50.000 de euro, însă a fost adjudecată la 141.000 de euro. Tabloul este realizat cu tehnica uleiului pe lemn, 32 x 23 cm, semnat dreapta jos, cu roșu, „Grigorescu”. „Subiectele naționale” îl preocupă pe Nicolae Grigorescu încă din perioada formării sale artistice, când, în timpul studiilor la Paris și al experienței decisive de la Barbizon, intră în contact direct cu tendințele picturii europene de secol XIX, orientate spre reprezentarea vieții simple și autentice. Revenit în țară după 1864 și 1867, artistul integrează aceste influențe în propria viziune, adaptând tematica realistă și lirică a școlii de la Barbizon la specificul românesc. Astfel, interesul pentru lumea rurală devine una dintre direcțiile definitorii ale creației sale, iar portretul de țărancă capătă statutul unui adevărat simbol al identității naționale, în care frumusețea simplă a satului este transpusă artistic prin sensibilitate, observație directă și idealizare poetică. Acest interes pentru figura țărăncii poate fi interpretat și ca o adaptare autohtonă a tipologiei ”țărăncii italiene”, extrem de răspândită în pictura europeană a epocii, cultivată de artiști precum William Bouguereau, Jean-Léon Gérôme, Ernest Hébert, Camille Corot sau Mariano Fortuny i Marsal. În căutarea unor imagini emblematice pentru specificului naţional în pictura românească, Nicolae Grigorescu prelucrează și adaptează această temă și o transpune în fundalul românesc, construind tipologii recognoscibile prin fizionomie, gesturi, atitudine și port. Astfel, artistul introduce echivalentul din lumea noastră într-o schemă compoziţională deja consacrată. Prin acest transfer, Nicolae Grigorescu aliniază şcoala românească de pictură la aria tematică a picturii europene, conferind o dimensiune identitară distinctă, în care țăranul și, mai ales, țăranca devin purtători ai valorilor tradiționale. Lucrarea de față se înscrie în seria amplă de portrete de țărăncuțe realizate în a doua parte a creației sale, alături de compoziții similare precum ”Țărancă”, ”Țărancă voioasă”, ”Fata cu basma albă” sau ”Cap de fată cu broboadă”. Deși reluate tipologic, fiecare figură aduce accente diferite prin fizionomia şi psihologia personajului, alcătuind un catalog de tipuri și caractere umane – unele din vecinătatea și intimitatea artistului, altele ce urmăresc asocierea oamenilor cu mediul social. Remarcăm că Nicolae Grigorescu este preocupat de redarea caracterului prin studiul fizionomiei, fiind convins – prin prisma formării sale academice – că înfățișarea subiectului reflectă caracteristici ale personalităţii. Astfel, artistul caută să transpună pe pânză lumea interioară a modelului, apelând, dincolo de realitatea vizibilă în fața șevaletului său, la imaginație în încercarea de a evidenția prima impresie care îi sugerează esențialul unui tip omenesc. Astfel, portretizarea sătenilor transcende simpla reprezentare etnografică și devine un instrument de construcție simbolică a imaginii naționale. Țărăncuțele lui Nicolae Grigorescu reprezintă figuri arhetipale. Mereu surprinse în posturi demne, vesele, luminoase, ele întruchipează puritatea și permanența lumii satului românesc. Această idealizare se regăsește și în prezenta lucrare, atât în atitudinea calmă a subiectului, cât și în coloristicul cald și în tratarea delicată a luminii. Prezenta lucrare este reprodusă în monografia dedicată pictorului de Alexandru Vlahuță sub numele de ”Susana”. Deși nu știm identitatea precisă a Susanei, chipul său a servit drept inspirație și pentru alte lucrări ale artistului. Modelul este surprins pe un fundal brun închis, neutru, care concentrează atenția asupra expresiei și a elementelor de costum. Basmaua, redată într-un alb gălbui luminos, devine centrul compozițional și principala sursă de lumină picturală, sugerând modestia, decența și statutul social al femeii din mediul rural. Modul în care aceasta încadrează chipul accentuează expresia mândră a modelului. Mărgelele roșii, frecvent întâlnite în portretele de țărănci ale lui Grigorescu, adaugă o notă cromatică vibrantă și funcționează ca element simbolic al feminității. Construcția portretului, realizată în tușe largi și modelatoare de volum, indică apartenența lucrării la etapa matură a creației artistului, de după 1890, când tema rurală este abordată într-o cheie lirică și sintetizată. Astfel, prin armonia dintre chip, port și cromatică, Nicolae Grigorescu construiește o imagine poetică a satului românesc, plină de căldură și farmec, provenită din observația directă, dar filtrată printr-o sensibilitate artistică ce transformă realitatea într-un ideal vizual al identității naționale”, se arată pe site-ul celor de la Artmark.
Designeri din 5 țări vin la Bucharest Fashion Week, într-un concept total inedit / Show-uri pentru nevăzători, formate noi și business
De marți până pe 28 martie are loc Bucharest Fashion Week, un eveniment care reunește designeri români și internaționali, profesioniști din industria modei și public interesat de tendințele actuale ale modei, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii. Potrivit organizatorilor, evenimentul „aduce împreună designeri români și internaționali, tineri creatori, profesioniști din industrie și public interesat de noile direcții ale artei textile contemporane” și propune un program extins, care depășește formatul clasic al prezentărilor de modă. Un program care trece de podium Organizat sub umbrela Council of Fashion Designers of Romania, cu sprijinul Camerei Naționale a Modei Italiene și al Ministerului Culturii, evenimentul are ca punct central Muzeul Național de Artă al României. Ediția din acest an „propune un program care merge dincolo de podium și pune accent pe educație, dialog profesional, deschidere internațională și incluziune”. Noua generație de designeri, în prim-plan Un loc important îl ocupă componenta Next Generation, dedicată tinerilor creatori. „Conferințele, atelierele și întâlnirile […] aduc în prim-plan teme care țin nu doar de creativitate, ci și de construirea unui drum profesional solid”, transmit organizatorii. Evenimentul include și Next Generation Conference, care reunește studenți și profesioniști pentru discuții despre „identitate creativă, strategie de business, retail și contextul global al industriei”. Moda, dincolo de imagine: proiect pentru nevăzători Unul dintre cele mai inedite momente este proiectul Sightless Fashion, dedicat persoanelor cu deficiențe de vedere. Inițiativa „arată că accesul la experiența culturală poate fi gândit mai atent, mai deschis și mai aproape de oameni”, propunând „o experiență alternativă de percepere a modei”. Conceptul transformă ținutele „într-un univers sonor construit din materialele și texturile pieselor vestimentare”, invitând publicul să exploreze moda „prin sunet, spațiu și mișcare”. Deschidere regională și colaborare internațională Ediția din 2026 reunește designeri din mai multe țări, inclusiv România, Polonia, Ucraina, Ungaria și Republica Moldova, confirmând „deschiderea regională a evenimentului și interesul pentru colaborare”. Programul include, pe lângă prezentările de modă, și „formate noi, întâlniri profesionale și proiecte dedicate comunității creative”. Promovarea brandului „Made in Romania” Organizatorii subliniază că Bucharest Fashion Week este „primul eveniment de modă internațional din România”, dedicat promovării designerilor locali și transformării etichetei „Made in Romania” într-un reper apreciat la nivel global. Evenimentul „reunește creatorii de modă, potențialii clienți, profesioniștii din industrie și pasionații de modă pentru a celebra arta modei și a favoriza colaborarea la nivel global”.
Muzeul Satului trece la orarul de vară. Ce program are de Paște și în ce zile este închis
Potrivit informațiilor oficiale publicate pe site-ul muzeului, instituția va fi închisă în prima și a doua zi de Paște, așa cum se întâmplă în fiecare an. În restul perioadei, programul revine la normal, însă cu un orar extins odată cu sezonul cald. Se trece la programul de vară Odată cu venirea sezonului cald, muzeul funcționează după programul de vară, care permite accesul vizitatorilor pentru mai mult timp pe parcursul zilei. Astfel, expoziția în aer liber poate fi vizitată, în general, între orele 09:00 și 19:00, de marți până duminică, în timp ce lunea programul este mai scurt. Și spațiile interioare, precum sălile de expoziții, funcționează după un program de vară, cu intervale extinse, de regulă între 10:00 și 18:00, de miercuri până duminică. Accesul vizitatorilor, diferențiat pe porți Programul diferă ușor și în funcție de intrare. Porțile principale de pe Șoseaua Kiseleff sunt deschise zilnic, în timp ce accesul prin alte puncte, precum cele din Parcul Herăstrău, este disponibil mai ales în weekend, în sezonul de vară. Cei care vor să viziteze muzeul în perioada Paștelui trebuie să țină cont de zilele în care instituția este închisă, dar și de faptul că, imediat după sărbători, programul de vară permite vizite mai lungi și mai flexibile. Muzeul rămâne unul dintre cele mai populare obiective culturale din București, mai ales în sezonul cald, când spațiul în aer liber devine principala atracție pentru turiști și localnici deopotrivă.
Nicușor Dan, discurs în onoarea Zilei Internaționale a Francofoniei: Francofonia reprezintă pentru România o valoare autentică, confirmată pe plan politic, economic, în educație și cercetare
Președintele României, Nicușor Dan, a participat luni, la Palatul Cotroceni, la evenimentul organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Francofoniei, în prezența unor membri ai Parlamentului, dar și alături de fostul premier, Dacian Cioloș, și președintele Senatului, Mircea Abrudean. Au fost prezenți și ambasadori și reprezentanți ai mediului academic. Președintele a susținut un discurs la începutul evenimentului, în cadrul căruia a punctat importanța francofoniei pentru identitatea României și rolul țării pentru această comunitate. „Faptul de a găzdui acest eveniment are o însemnătate specială pentru noi, pentru că reafirmă angajamentul cu în stat al României la nivelul cel mai înalt al statului, angajamentul pentru valorile francofoniei. Acest angajament al statului român nu este nou, face parte din identitatea noastră.” Președintele a făcut precizări și despre semnificația limbii franceze la nivel internațional, dar și beneficiile francofoniei pentru țara noastră. „În prezent, francofonia reprezintă pentru România o valoare adăugată, autentică, una care s-a confirmat pe plan politic, economic, dar și în domenii precum educația și cercetarea. De aceea, împreună, trebuie nu doar să păstrăm limba franceză, ci trebuie și să o dezvoltăm și să o transmitem mai departe.” Nicușor Dan a inclus în propriul discurs și câteva cuvinte despre rolul tinerilor în viitorul comunității francofone. „Tinerii francofoni și rolul noii generații în a răspunde provocărilor de azi, dar și în a imagina și a construi societăți mai incluzive și mai pașnice, se află chiar în centrul temei din acest an a Zilei Internaționale a Francofoniei.” „Această temă va fi reluată și la următorul Sommet al Francofoniei, în noiembrie în Cambodgia. Va fi un sommet important, un sommet în care șefii de stat și de guvern vor decide conducerea francofoniei pentru următorii patru ani, prin alegerea Secretarului General 2027-2030. Cel de al doilea mandat al doamnei Louise Mushikiwabo, care are în prezent funcția de secretar general, se apropie de final, însă a contribuit semnificativ la modernizarea, la eficientizarea organizației și la creșterea relevanței acesteia pe scenă internațională.”, a declarat Nicușor Dan. Cel mai important anunț al intervenției sale a fost cel privind implicarea României în competiția pentru conducerea organizației. Nicușor Dan a anunțat candidatura fostului premier, Dacian Cioloș, pentru funcția de Secretar General al Organizației Francofoniei. „Am plăcerea să vă anunț că avem în vedere implicarea României în această competiție prin lansarea oficială a unei candidaturi. Candidatura domnului Dacian Cioloș, fost prim-ministru și fost comisar european pentru agricultură. Este o opțiune care vine dintr-o regiune care nu a mai dat până acum un secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei.” Președintele nu a ratat, de altfel, ocazia de a reafirma sprijinul României pentru valorile francofoniei în finalul discursului său. „Vă asigur de angajamentul permanent al României pentru cauza francofonă și vă doresc tuturor o foarte frumoasă Zi Internațională a Francofoniei.”
Cursuri de pregătire a grătarului la o universitate din China. După trei ani, cursanții devin specialiști în grătar
O universitate din China face cursuri de pregătire a grătarului, potrivit VN Express. Programul de trei ani, în cadrul căruia oamenii sunt învățați să gătească grătar, a fost lansat de Universitatea Deschisă Yueyang din provincia Hunan, în strânsă colaborare cu Asociația Yueyang. Studenții studiază tot ce este legat de grătar, plecând de la selecția cărnii și a sosurilor până la managementul și marketingul restaurantelor. Scopul cursului nu este doar abilitatea de a găti grătar, ci și oportunitatea de a începe o afacere în domeniu. Reprezentanții universității spun că vor să transforme activitatea, văzută de obicei ca un hobby, într-o profesie respectată și recunoscută. Aplicațiile au început în martie. Peste 30 de bucătari experimentați și proprietari de restaurante vor susține cursurile. În următorii trei ani, universitatea și partenerii săi speră să instruiască aproximativ 1.000 de persoane în domeniul grătarului. Grătarul este un pilon fundamental al comerțului din orașul Yueyang. Orașul găzduiește peste 2.000 de restaurante cu meniu de grătar care au aproximativ 50.000 de locuri de muncă. În total, industria locală generează o valoare anuală a producției care depășește 2 miliarde de yuani (287 milioane de dolari americani), arată statisticile oficiale.
România îl propune pe Dacian Cioloș pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, anunță Nicușor Dan
Preşedintele Nicuşor Dan a anunțat luni că România îl propune pe Dacian Cioloş pentru funcţia de secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, în cadrul evenimentului dedicat Zilei Internaţionale a Francofoniei. La Palatul Cotroceni, președintele a precizat că în prezent există doi candidaţi pentru această poziţie, iar ambii provin din Africa Centrală. „Faptul că avem o competiţie este un semn bun, un semne de democraţie, un semn de interes al statelor şi guvernelor membre, pentru viitorul francofoniei şi, în acest context, credem că apariţia unei noi candidaturi poate aduce o opţiune suplimentară şi mai ales poate stimula o dezbatere necesară despre viitorul organizaţiei. Pentru toate aceste elemente, dar şi pentru rolul important pe care ţara noastră îl are în cadrul francofoniei, am plăcerea să vă anunţ că avem în vedere implicarea României în această competiţie, prin lansare oficială a unei candidaturi, candidatura domnului Dacian Cioloş fost prim-ministru şi fost comisar european pentru agricultură”, a spus preşedintele Nicușor Dan. Nicuşor Dan a mai spus că este pentru prima dată când o ţară din regiunea Europei de Est propune un candidat pentru funcţia de secretar general al francofoniei. „Este o opţiune cu vocaţia de a uni, este o opţiune constructivă şi orientată spre viitor şi este momentul ca România să profileze mai puternic, ca naţiune decisă să ia parte prin contribuţii tot mai consistente la marile proiecte internaţionale”, a menţionat preşedintele în discursul său. Fostul premier, Dacian Cioloş, a luat apoi cuvântul și a vorbit despre modul în care acesta vede francofonia și despre rolul său în parcursul personal și profesional. „Pentru mine francofonia înseamnă mult mai mult decât un simplu spațiu al limbii. Este busola care mi-a orientat viața, formarea culturală și parcursul profesional. Prin deschiderea pe care mi-a oferit o limba franceză, am descoperit o lume fără frontiere, un spațiu al întâlnirilor, al dialogului, un loc al deschiderii și al încrederii. Ce m-a cucerit în francofonie este acest acces direct la istorie și la modernitate, dincolo de subiectivitatea și de umbrele trecutului. Este o punte și un dialog între civilizații, este o fereastră generoasă către lume. Se spune adesea, potrivit unui proverb african binecunoscut, dacă vrei să mergi repede, mergi singur, dacă vrei să ajungi departe, mergi împreună cu cel de lângă tine. În acest spirit înțeleg eu francofonia. Franceza este mai mult decât o limbă, este un proiect colectiv. Însă, dincolo de acest instrument de comunicare, francofonia este un spațiu de pace. Este terenul fertil pe care trebuie să construim și să evoluăm. Este o alegere să nu mergem singuri, ci să mergem împreună alături de celelalte state francofone pentru a ne aduce la îndeplinire propria noastră devenire. Franceza poate să fie un instrument privilegiat al schimburilor, producțiilor și ambițiilor sociale ale tinerilor. Tocmai din acest motiv, doamnelor și domnilor, îmi iau angajamentul astăzi în această aventură. Vreau să aduc francofoniei experiența concretă a acestei lumi noi, acestei lumi în care franceza n-a căutat să înlocuiască limba maternă română, ci a îmbunătățit-o cu generozitate.”, a spus Cioloș.
Cum au apărut Chuck Norris facts, glumele virale despre actor care au făcut istorie pe internet
Chuck Norris a devenit celebru în cultura populară datorită rolurilor din filmele de acțiune și arte marțiale, dar și prin serialul de televiziune „Walker, Texas Ranger”, difuzat în anii ’90. Personajele sale erau aproape întotdeauna bărbați duri, solitari și aproape invincibili. Această imagine a stat la baza unui fenomen viral care avea să apară mai târziu pe internet. Pentru o parte a publicului, amintirea actorului este legată de aceste producții. Pentru generațiile care au crescut odată cu internetul însă, Norris a devenit celebru dintr-un alt motiv: o serie aparent infinită de glume despre puterile sale supraomenești, mai scrie Il Post. Nașterea „Chuck Norris facts” La începutul anilor 2000, înainte ca rețelele sociale precum Facebook sau Twitter să devină dominante, internetul era deja un spațiu în care cultura meme începea să prindă contur. În 2005, un adolescent din statul New York, Ian Spector, a observat pe site-ul Something Awful o serie de glume despre actorul Vin Diesel. Inspirat de acestea, Spector a adunat câteva dintre glume și le-a publicat pe un site creat special pentru astfel de conținut. După ce pagina a devenit neașteptat de populară, el a lansat un sondaj prin care i-a întrebat pe vizitatori despre ce altă celebritate ar trebui să apară următoarele glume. Spector a început atunci să publice glume construite după același tipar, exagerând până la absurd imaginea actorului. Printre cele mai cunoscute exemple se numără afirmații precum: „Chuck Norris nu doarme, el așteaptă”, „Chuck Norris nu citește cărți, se uită la ele până când obține informațiile de care are nevoie” sau „Chuck Norris a numărat până la infinit… de două ori”. Fenomen viral global Glumele au devenit virale într-un timp foarte scurt, depășind rapid spațiul internetului. „Chuck Norris facts”, cum au ajuns să fie cunoscute în engleză, s-au răspândit nu doar în Statele Unite, ci și în multe alte țări. În Italia și în alte state europene, ele au circulat intens printre adolescenți, atât online, cât și în afara internetului. Ele erau scrise în caiete, pe forumuri sau în colecții tipărite de glume. Succesul a dus și la apariția unor volume dedicate acestor „adevăruri” despre Chuck Norris. Deși cărțile lui Ian Spector nu au fost traduse peste tot, în mai multe țări au apărut compilații locale inspirate din același fenomen. Întâlnirea neașteptată dintre creatorul meme-urilor și actor Succesul viral al glumelor a ajuns rapid și la Chuck Norris. Potrivit lui Ian Spector, acesta a fost contactat la un moment dat de Gena O’Kelley, soția actorului. Gena i-a transmis că Norris ar dori să-l cunoască. Cei doi s-au întâlnit ulterior într-o cameră de hotel dintr-un cazinou din statul Connecticut. Spector, care avea atunci mai puțin de 20 de ani, a mers acolo împreună cu tatăl său. Întâlnirea a fost, potrivit relatării sale, una cordială. Totuși, Norris ar fi sugerat că eventualele câștiguri generate de popularitatea acestor glume ar trebui discutate cu el. În 2007, când Spector a publicat cartea „The Truth About Chuck Norris: 400 Facts About the World’s Greatest Human”, actorul a intentat un proces pentru defăimare. Litigiul s-a încheiat în 2008 printr-un acord extrajudiciar ale cărui detalii nu au fost făcute publice. Paradoxal, disputa juridică nu a făcut decât să crească și mai mult interesul pentru carte. Chuck Norris și autoironia În ciuda procesului, Chuck Norris nu s-a arătat ostil fenomenului care îl transformase într-un simbol al culturii internetului. În 2009, actorul a publicat chiar el un volum de „Chuck Norris facts”. Glumele despre el au ajuns și în cultura mainstream. În filmul „The Expendables 2”, lansat în 2012, apare o scenă în care personajul interpretat de Sylvester Stallone îi spune lui Norris că a auzit povestea potrivit căreia a fost mușcat de un cobra regal. Replica actorului face trimitere directă la celebrul meme: „Da, dar după cinci zile de durere îngrozitoare… cobra a murit”. De-a lungul timpului, Norris a recunoscut că unele dintre glume i s-au părut amuzante. Printre preferatele sale se numără afirmația că „atunci când Bau-Bau sau «omul negru» se duce la culcare, verifică dacă nu este Chuck Norris în dulap”. Sau că „voiau să sculpteze fața lui Chuck Norris pe Muntele Rushmore, dar granitul nu era suficient de dur pentru barba lui”. Un simbol al primelor meme-uri ale internetului Dincolo de cariera sa cinematografică, Chuck Norris a rămas una dintre primele figuri transformate într-un fenomen viral global. „Chuck Norris facts” au devenit un simbol al culturii internetului din perioada în care forumurile și site-urile dedicate umorului erau principalele spații de răspândire a meme-urilor. Pentru mulți utilizatori ai internetului, aceste glume au reprezentat una dintre primele experiențe cu cultura virală online – iar imaginea actorului ca personaj invincibil a rămas una dintre cele mai recognoscibile din istoria timpurie a internetului.
Ziua Mondială a Teatrului aduce spectacole speciale în București. Unde poți merge în aceste zile
Teatrul Odeon aniversează chiar în această zi 80 de ani de existență, printr-un spectacol special, conceput și prezentat de Răzvan Mazilu, intitulat „ODEON 80”. CREART, prin Teatrelli, propune o serie de evenimente reunite sub egida #OameniiCareTinScena. La Teatrul Nottara are loc premiera spectacolului „Lapte negru”, o adaptare a volumului semnat de Elif Shafak. Ce spectacole pot vedea bucureștenii în această perioadă Luni, 23 martie Opera Comică pentru Copii: „Atelierele Bubu. Joacă și emoții”, ora 10:30 (atelier) Teatrul de Animație Țăndărică: „Prințesa și broscoiul”, ora 10:00, Sala Țăndărică Teatrul de Comedie: „Hello, Ceaușescu”, ora 18:30, Sala Studio Marți, 24 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Rățușca cea urâtă”, ora 10:00, Sala Țăndărică Opera Comică pentru Copii: „Atelierele Bubu. Muzică”, ora 10:30 (atelier) Teatrul Ion Creangă: „Ursul păcălit de vulpe”, ora 10:00, Sala Mare Teatrul de Comedie: „Hello, Ceaușescu”, ora 18:30, Sala Studio Teatrul Municipal L.S. Bulandra: „Tache, Ianke și Cadâr”, ora 19:00, Sala Liviu Ciulei Teatrul Tineretului Metropolis: „Goodbye, Lenin!”, ora 19:00, Sala Mare Teatrul Excelsior: „Tristețe și bucurie în viața girafelor”, ora 19:00, Sala Ion Lucian ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București: concert de jazz „The Glamour Edition”, ora 19:15, Sala Mare Miercuri, 25 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Prințesa și broscoiul”, ora 10:00 Teatrul Ion Creangă: „Albă ca zăpada”, ora 10:00, Sala Mare Teatrul de Comedie: „Trei surori”, ora 19:00, Sala Radu Beligan Teatrul Excelsior: „Două ore cu pauză”, ora 19:00, Sala Ion Lucian Muzeul Național al Literaturii Române: Spectacol-lectură „Auto”, ora 18:00 Masă rotundă, ora 18:30 Teatrul Tineretului Metropolis: „30+”, ora 19:00, Sala Mare Teatrul Nottara: „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, ora 18:30, Sala Horia Lovinescu „Cancun”, ora 19:30, Sala George Constantin Teatrul Dramaturgilor Români: „Matca”, ora 19:00, Sala Luceafărul Muzeul Municipiului București: recital „Suavissimus Baroque”, ora 19:30, Casa Filipescu-Cesianu Joi, 26 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Rățușca cea urâtă”, ora 10:00 Teatrul de Comedie: „Visul unei nopți de vară”, ora 19:00 Teatrul Bulandra: „Rabbit Hole”, ora 19:00, Sala Toma Caragiu Teatrul Odeon: „Lexiconul amar”, ora 19:00, Sala Majestic Teatrul Nottara: „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, ora 18:30 „Iona”, ora 19:30 Teatrul Ion Creangă: „Pinocchio”, ora 10:00 Teatrul Masca: „Rave de Rave”, ora 19:00 Teatrul Dramaturgilor Români: „Trauma Kink”, ora 19:00 Teatrul Excelsior: „Două ore cu pauză”, ora 19:00 Teatrul Metropolis: „Părinții”, ora 19:00, Sala Mare. „Aer”, ora 19:00, Sala Mică Muzeul Municipiului București: Ghidaje în expoziția „Infinitatea cuvintelor”, orele 17:00 și 17:25, Palatul Suțu Conferință susținută de Vlad Eftenie, ora 18:30 Centrul Cultural Lumina: „Apus de soare”, ora 19:00 ARCUB: lansare de carte, ora 15:00, Casa Eliad Teatrul Mic: „Ellen Babic”, premieră, ora 19:00, Sala Studio
Paralelă între Eminescu și Brâncuși: unul este universal rămânând român, altul rămâne român devenind universal
Alin Comșa spune că lucrările lui Constantin Brâncuși au rămas în Franța și în America și astfel au avut o șansă în plus de a fi cunoscute. „Pentru cei care se gândesc că Academia Română nu a primit darurile făcute de Brâncuși nu ar trebui să ne supărăm. Faptul că acele lucrări și acel atelier au rămas în Franta și la New York e o șansă, pentru că doar așa lucrările lui ajung să fie cunoscute”, spune Comșa, la podcastul „Altceva! Cu adrian Artene”. El vorbește și depsre fotografia făcută de Brâncuși la intrarea in Paris, care este una artistică, de Ziua Franței, 1904: „De ce? Pentru că știa ce va ajunge. O parte dintre lucrările de început ale lui Brâncuși sunt achiziționate de colecționari români. Primul Sărut se află la Craiova. În felul acesta, Brâncuși merge mai departe. La începutul carierei sale în Franța, Brâncuși este întreținut de colecționarii români”, spune Alin Comșa Expertul face și o comparație între „titanii” culturii din România, MIhai Eminescu și Constantin Brâncuși. „Românii spun că dacă Eminescu este universal rămânând român, Brâncuși rămâne român devenind universal. Brâncuși este român, dar este al lumii. Este cam singurul român care reușește să influențeze arta universală. Nu l-am pierdut, el este un exponat al culturii româneși, dar care a devenit universal”, spune Alin Comșa. Făcând un paralelism cu Eminescu, amândoi „au avut senzația că lucrurile nu pot fi duse la capăt într-un mod perfect”. „Căutarea asta… se spune că nu a mai lucrat nimic la un moment dat, de fapt el lucra neîncetat la operele sale, la așezarea lucrărilor în atelier. Nu ar fi putut fi mutat în România. Confuzia apare de la ședința la care au participat Geroge Călinescu, Mihail Sadoveanu și Zambaccian, când avea deja în colecția sa Cap de copil. Concluzia ședinței a fost că arta sa este decadentă. E ilogic, mai degrabă a fost supraviețuire și neințelegerea artei lui Brâncuși”, mai spune Comșa.