Paralelă între Eminescu și Brâncuși: unul este universal rămânând român, altul rămâne român devenind universal
Alin Comșa spune că lucrările lui Constantin Brâncuși au rămas în Franța și în America și astfel au avut o șansă în plus de a fi cunoscute. „Pentru cei care se gândesc că Academia Română nu a primit darurile făcute de Brâncuși nu ar trebui să ne supărăm. Faptul că acele lucrări și acel atelier au rămas în Franta și la New York e o șansă, pentru că doar așa lucrările lui ajung să fie cunoscute”, spune Comșa, la podcastul „Altceva! Cu adrian Artene”. El vorbește și depsre fotografia făcută de Brâncuși la intrarea in Paris, care este una artistică, de Ziua Franței, 1904: „De ce? Pentru că știa ce va ajunge. O parte dintre lucrările de început ale lui Brâncuși sunt achiziționate de colecționari români. Primul Sărut se află la Craiova. În felul acesta, Brâncuși merge mai departe. La începutul carierei sale în Franța, Brâncuși este întreținut de colecționarii români”, spune Alin Comșa Expertul face și o comparație între „titanii” culturii din România, MIhai Eminescu și Constantin Brâncuși. „Românii spun că dacă Eminescu este universal rămânând român, Brâncuși rămâne român devenind universal. Brâncuși este român, dar este al lumii. Este cam singurul român care reușește să influențeze arta universală. Nu l-am pierdut, el este un exponat al culturii româneși, dar care a devenit universal”, spune Alin Comșa. Făcând un paralelism cu Eminescu, amândoi „au avut senzația că lucrurile nu pot fi duse la capăt într-un mod perfect”. „Căutarea asta… se spune că nu a mai lucrat nimic la un moment dat, de fapt el lucra neîncetat la operele sale, la așezarea lucrărilor în atelier. Nu ar fi putut fi mutat în România. Confuzia apare de la ședința la care au participat Geroge Călinescu, Mihail Sadoveanu și Zambaccian, când avea deja în colecția sa Cap de copil. Concluzia ședinței a fost că arta sa este decadentă. E ilogic, mai degrabă a fost supraviețuire și neințelegerea artei lui Brâncuși”, mai spune Comșa.
Cercetător, despre Brâncuși: un copil care crede că Târgu Jiu și Craiova sunt formidabile ajunge să aibă expoziții la Paris și New York
Alin Comșa a declarat, în podcastul „Altceva! Cu Adrian Artene”, că „Brâncuși era deja virusat de tot ce însemna academism și spunea că în artă trebuia să căutăm altceva”. „Referitor că le gătea mămăligă și le spunea celor din Franța că așa se mănâncă în România, pe de altă parte el bea șampanie. El are capacitatea, naturalețea de a se apropia de un înalt al societății. Aceasta naturalețe, dar și îndrăzneala de a vrea să atingă cerul l-au făcut să fie unic. Orice ar putea să facă asta dacă și-ar da seama că există și că are înăuntrul său puterea de a fi. Brâncuși a fost sculptor extraordinar, face din lădița de lemn în care căra portocale o vioară care suna foarte bine. Avea un briceag cu care cioplea mai tot timpul. Se dau citate din Brâncuși, el spune la un moment dat că ar trebui să îl căutam pe Dumnezeu și, indiferent dacă îl găsim sau nu, drumul va fi extraordinar”, spune Comșa. Expertul în artă povestește cum „pașaportul de intrare la școala de arte de la Craiova” pentru Brâncuși a fost o vioara, pentru că, la momentul acela, Brâncuși nu era sculptor. „Intră aici, apoi merge la Academia de la București. Apoi merge și la Viena. Dar înțelege că e nevoie să ajungă în centrul lumii artistice și că de acolo începe să construiască. Prima sculptură a lumii moderne, care este Sărutul, are la bază un citat biblic ce spune că bărbatul și femeia vor fi un singur element”, spun e ALin Comșa. Apoi, în podcast, Alin Comșa vorbește despre marile opre realizate în 1907 de Constantin Brâncuși. „1907 este anul în care e făcut primul Sărut, Rugăciunea și Cumințenia Pământului. E ca și cum ți-ai ține respirația sub apă și când ieși la suprafață tragi o gură de aer. Îmi imaginez cum a stat să aștepte momentul în care să poată să respire, așa cum a stat de fiecare dată să aștepte să poată să fugă într-un alt spațiu. Un copil care crede că Târgu Jiu și Craiova sunt orașe formidabile ajunge să aibă expoziții în paralel la New York și Paris. Brâncuși reușește să atingă niște înălțimi splendide și care au la bază doar ideea că el știe că poate. Indiferent de anul în care s-ar fi născut sau locul nașterii ar fi făcut la fel. Am avut norocul să se nască aici. Avem cel mai important complex statuar al lui Brâncuși la noi în țară”, povestește Alin Comșa.
Echinocțiul de primăvară – 20 martie 2026: ce înseamnă, ce efecte are și ce superstiții există
Echinocțiul are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar durata zilei devine aproximativ egală cu cea a nopții în toate regiunile globului. Fenomenul apare de două ori pe an, primăvara și toamna, iar cel de primăvară marchează începutul unui nou ciclu al naturii. După acest moment, zilele devin din ce în ce mai lungi, iar temperaturile cresc treptat. Efecte asupra oamenilor și a naturii Echinocțiul este asociat cu schimbări vizibile în mediul înconjurător. Natura „revine la viață”, plantele încep să înflorească, iar animalele devin mai active. Pentru oameni, perioada este adesea legată de creșterea nivelului de energie și a stării de bine.Ritmul biologic se reglează datorită mai multor ore de lumină iar oamenii simt dorința de schimbare, curățenie și reînnoire. În multe culturi, echinocțiul simbolizează echilibrul, fiind momentul perfect pentru noi începuturi. Superstiții și tradiții în România În tradiția populară românească, echinocțiul nu era întotdeauna numit astfel, dar era asociat cu venirea primăverii și renașterea naturii. Se credea că este bine să faci curățenie generală în gospodărie pentru a alunga energiile negative și exista credința că ce faci în această zi îți poate influența starea pentru restul primăverii. De asemenea se spunea că nu este bine să te cerți sau să fii supărat, pentru a nu atrage ghinion iar gospodarii începeau lucrările agricole, considerând momentul favorabil. În unele zone, se zice că vremea din ziua echinocțiului arată cum va fi primăvara. Superstiții și tradiții din lume Echinocțiul de primăvară este sărbătorit în întreaga lume prin ritualuri și festivaluri: În Iran și alte țări din Asia Centrală, echinocțiul marchează Nowruz, Anul Nou persan, simbol al reînnoirii și al speranței. La Stonehenge, oameni din întreaga lume se adună pentru a urmări răsăritul soarelui. În Mexic, la Chichen Itza, apare celebra „umbră a șarpelui” pe piramidă, un fenomen spectaculos legat de echinocțiu iar în Japonia, echinocțiul este zi liberă și moment de reflecție și vizitare a mormintelor. În multe culturi, ziua este considerată un moment de echilibru între lumină și întuneric, între trecut și viitor. Echinocțiul de primăvară rămâne unul dintre cele mai simbolice momente ale anului. Dincolo de explicația științifică, el continuă să fie perceput ca un prag între anotimpuri și o invitație la reînnoire – atât în natură, cât și în viața oamenilor.
De unde credeau grecii și romanii antici că vine fulgerul: nu doar zeii aveau răspunsul
În cultura greacă și romană, fulgerul era asociat direct cu Zeus, respectiv Jupiter, conducătorii panteonului. Textele antice descriu fulgerul ca pe o armă divină folosită pentru pedepsirea oamenilor care sfidau zeii, distrugerea dușmanilor divini sau transmiterea voinței divine. De exemplu, conducători sau generali erau considerați pedepsiți de zei dacă erau loviți de fulger, iar astfel de evenimente erau interpretate ca semne ale mâniei divine, arată The Conversation. Ritualuri și credințe în lumea romană Romanii acordau o importanță deosebită locurilor lovite de fulger. Acestea erau supuse unor ritualuri speciale de purificare și deveneau spații sacre, interzise. Chiar și împărați precum Constantin cel Mare au ordonat ritualuri tradiționale după astfel de evenimente, în ciuda răspândirii creștinismului. Fulgerul nu era doar un fenomen natural – era un mesaj, o intervenție directă în viața oamenilor. Cu toate acestea, nu toți acceptau explicația religioasă. Filozofi și gânditori precum Socrate sau Seneca au sugerat că fulgerul ar putea avea cauze naturale. Socrate, într-o piesă a lui Aristofan, respinge ideea intervenției divine și vorbește despre un „vortex de aer”. Seneca, în schimb, explica fulgerul prin ciocnirea norilor și mișcarea aerului – o teorie surprinzător de apropiată de explicațiile moderne. Fulgerul în alte culturi Interpretarea fulgerului ca fenomen divin nu era limitată la Grecia și Roma. În religia persană zoroastriană, fulgerul era asociat cu focul sacru, iar în alte culturi, precum cele din Australia, era legat de spirite ancestrale care controlau natura. Aceste credințe arată cât de universală era tendința de a atribui fenomenele naturale unor forțe supranaturale. Astăzi știm că fulgerul este rezultatul descărcărilor electrice dintre nori și sol, dar în Antichitate era un mister profund. Chiar dacă majoritatea oamenilor îl vedeau ca pe o manifestare a zeilor, unii gânditori au pus bazele unei înțelegeri mai raționale a naturii. Această tranziție – de la explicații mitologice la observație și logică – marchează de fapt unul dintre primii pași ai umanității spre știință.
Filmul Labubu a fost confirmat oficial. Proiectul va fi regizat de Paul King, cineastul cunoscut pentru succesul filmelor Paddington
Filmul Labubu Pop Mart va fi regizat de Paul King, cunoscut pentru producțiile Wonka, Paddington și serialul BBC The Mighty Boosh. King va semna și co-producția și dezvoltarea scenariului, alături de Steven Levenson, autorul musicalului Dear Evan Hansen și al filmului Tick, Tick… Boom!. Anunțul a fost făcut la Paris, în cadrul unui turneu expozițional global dedicat aniversării a 10 ani de la lansarea jucăriilor Labubu, conform BBC. De la jucărie la franciză de entertainment Labubu, creația artistului din Hong Kong Kasing Lung, este un elf al pădurii inspirat de mitologia nordică și face parte din seria de cărți The Monsters. Popularitatea personajului a propulsat Pop Mart la o evaluare de aproape 40 de miliarde de dolari, depășind rivali consacrați precum Mattel. Succesul se bazează inclusiv pe strategia „blind box”, prin care cumpărătorii nu știu ce variantă primesc până la deschiderea ambalajului. În paralel, Pop Mart s-a extins în zona experiențelor, inclusiv printr-un parc tematic în Beijing. Labubu a devenit un accesoriu de lifestyle, fiind asociat cu apariții ale unor vedete precum Rihanna și Lisa, fotografiate purtând charm-uri Labubu. Potrivit lui Kim Dayoung, lector în marketing la National University of Singapore, un film Labubu Pop Mart este o evoluție logică: conținutul și comerțul sunt profund interconectate pentru generațiile tinere. La rândul său, Kapil Tuli de la Singapore Management University subliniază potențialul de creștere și încrederea oferită investitorilor. Context favorabil pentru animația chineză Lansarea vine într-un moment prielnic, pe fondul succesului producțiilor asiatice precum Ne Zha 2 și jocul video Black Myth: Wukong. Astfel, filmul Labubu Pop Mart ar putea marca tranziția brandului din retail în entertainment global.
TVR începe să tragă obloanele: un post dispare din grilă, iar alt post iese din măsurătorile de audienţă
Conducerea TVR a votat desființarea canalului TVR Folclor ca post clasic de televiziune, cu 7 voturi pentru și 6 împotrivă. Proiectul urmează să fie continuat doar în mediul digital, scrie Pagina de Media. În aceeași ședință s-a decis și scoaterea TVR 3 din măsurătorile de audiență, precum și reorganizarea Direcției Știri și Sport, prin înființarea unei noi structuri numite Direcția INFO. TVR Folclor a fost lansat pe 27 noiembrie 2023, în mandatul lui Dan Cristian Turturică, având o grilă formată exclusiv din producții de arhivă. Printre emisiunile difuzate se numără Tezaur Folcloric, Zestrea românilor și Muzica Regiunilor. Sindicatul MediaSind, reprezentat în Consiliul de Administrație de Cristi Godinac și Sorin Torică, consideră că votul este unul controversat și ridică semne de întrebare. Explicațiile TVR: reducerea costurilor și mutarea în online Televiziunea Română a anunțat că va începe procedurile pentru transformarea TVR Folclor într-un post exclusiv digital și va depune la CNA documentația necesară pentru retragerea licenței de televiziune. „Consiliul de Administrație al Televiziunii Române a decis, în ședința de astăzi, demararea procedurilor pentru transformarea TVR Folclor dintr-un canal de televiziune cu difuzare tradițională într-un post disponibil exclusiv în mediul digital. Astfel, în perioada următoare, reprezentanții TVR vor depune la CNA documentația referitoare la actualizarea licenței TVR Folclor pentru difuzare în alte rețele de comunicații electronice, adică pe platforma tvrplus.ro și pe celelalte platforme de streaming autorizate de CNA, dar și pentru retragerea licențelor audiovizuale eliberate pentru TVR Folclor și retragerea canalului din pachetele de bază ale operatorilor de cablu.” Potrivit TVR, decizia are la bază reducerea costurilor tehnice și adaptarea la noile obiceiuri de consum media. „Prin reconfigurarea TVR Folclor, managementul Televiziunii Publice vizează reducerea costurilor tehnice, dar și o adaptare la noile obiceiuri de consum media și la dinamica accelerată a pieței digitale. Chiar dacă decizia este impusă de realitatea economică, evoluția TVR Folclor ca brand media disponibil exclusiv în mediul digital nu va afecta oferta postului. Echipa editorială va continua să furnizeze conținut relevant și de calitate publicului. Prin programele sale, un adevărat tezaur dedicat tradițiilor, folclorului și patrimoniului național, postul va continua misiunea de a pune în valoare obiceiurile, meșteșugurile și creațiile autentice din România.”
O parte a Colosseumului a fost restaurată: de ce stârnește controverse proiectul lui Stefano Boeri
Noua amenajare vizează partea sudică a Colosseumului, unde în Antichitate existau așa-numitele „ambulacri” – coridoare exterioare acoperite folosite de spectatori pentru circulație. Proiectul a readus nivelul solului la cota originală și a înlocuit vechii „sampietrini” cu travertin, materialul original. Totodată, a fost reconstruit simbolic traseul cu urmele coridoarelor dispărute, mai arată Il Post. Blocurile de travertin, provenite din zona Tivoli, au fost montate după amprentele structurilor originale, descoperite în urma săpăturilor. Investiție de milioane și cercetare arheologică Lucrările au fost finanțate cu aproximativ 2,2 milioane de euro, din fonduri asociate proiectului metroului din Roma și din surse europene și naționale. Înainte de amenajare, arheologii au realizat studii stratigrafice care au scos la iveală pavajul original și urme ale structurii dispărute. Practic au folst analizați peste 2.000 de ani de istorie comprimați într-un strat de un metru. Noua suprafață acoperă circa 1.300 de metri pătrați dintr-un total istoric de aproximativ 3.000. Arhitectul Stefano Boeri a descris proiectul ca pe o încercare de a reda publicului percepția reală asupra dimensiunilor și formei originale a Colosseumului. Zona a fost gândită ca un spațiu deschis pentru vizitatori, cu locuri de odihnă integrate în design și marcaje care sugerează structuri dispărute. S-au realizat și numerotări refăcute ale intrărilor, inspirate din cele antice. Critici și controverse Proiectul nu a fost primit unanim pozitiv. Criticii susțin că travertinul alb schimbă aspectul istoric al zonei iar intervenția este prea modernă pentru un sit antic. Unele voci au reclamat faptul că restaurarea nu aduce un plus real valorii istorice și au descris proiectul drept „inutil”, în timp ce altele îl consideră o reinterpretare necesară. Arheologul Andrea Carandini a apărat intervenția, subliniind că elementele dispărute sunt esențiale pentru înțelegerea monumentului. Noua amenajare a Colosseumului reflectă o dezbatere mai amplă din domeniul patrimoniului: cât de mult trebuie restaurat și cât de mult reinterpretat. Pentru unii, proiectul aduce mai aproape trecutul de publicul modern. Pentru alții, reprezintă o intervenție prea îndrăzneață asupra unuia dintre cele mai importante monumente ale lumii.
Universitatea nu este o firmă / Cadre didactice din Universitatea din București protestează împotriva deciziei rectoratului de a elimina programe educaționale vitale / Profesorii sunt în grevă japoneză de azi
Cadre didactice ale Universitatea din București au organizat marți, 17 martie, o conferință de presă în care au criticat dur o decizie recentă a conducerii instituției privind organizarea programelor de studiu, pe care o consideră abuzivă și periculoasă pentru viitorul unor specializări de nișă. Decizia Consiliului de Administrație, adoptată în noiembrie 2025, introduce praguri minime de studenți pentru funcționarea programelor universitare și clasifică anumite specializări drept „programe cu risc”, dacă nu ating aceste ținte sau dacă înregistrează rate ridicate de abandon. Profesorii avertizează că noile reguli pot duce la desființarea unor programe unice. „Universitatea din București nu este o firmă”, a declarat Vlad Alexandrescu, acuzând conducerea că tratează educația prin prisma rentabilității economice. El a calificat măsurile drept un „asasinat” al unor programe construite în timp și recunoscute pentru calitatea lor academică. Programe de nișă, în pericol Potrivit cadrelor didactice, specializări precum Limba și literatura rromani, dar și programe dedicate limbilor minorităților (maghiară, ebraică, sârbă, croată, bulgară, ucraineană) sau masterate unice în țară riscă să fie eliminate. Madeea Axinciuc a subliniat că aceste programe reprezintă „un patrimoniu imaterial” al universității și că strategia unei instituții publice de învățământ nu ar trebui să urmărească profitul, ci calitatea și diversitatea. „Cum asigură Universitatea rentabilitatea? Distrugând programele”, a spus aceasta, ironic. Acuzații de discriminare și încălcarea legii Cadrele didactice susțin că decizia afectează direct drepturile minorităților naționale și încalcă legislația privind accesul la educație. Delia Grigore a atras atenția asupra caracterului „abuziv” al măsurilor, afirmând că programele fragile ar trebui sprijinite, nu eliminate: „Când un membru al familiei este bolnav, nu îl îngropi, îl duci la medic”. De asemenea, profesorii critică pragul de 66% impus pentru organizarea unei a doua sesiuni de admitere, considerându-l arbitrar și discriminatoriu. Proteste în escaladare Conferința de presă vine după depunerea unui memoriu adresat conducerii universității. Cadrele didactice au anunțat că vor intra în grevă japoneză începând cu 18 martie și nu exclud acționarea în instanță a instituției dacă decizia nu va fi retrasă sau modificată semnificativ. Profesorii avertizează că, în lipsa unor schimbări, universitatea riscă să piardă programe valoroase și să afecteze diversitatea academică, în special în domenii considerate esențiale pentru identitatea culturală și educațională a României. Până la momentul publicării, conducerea universității nu a oferit nicio reacție.
Ce au căutat românii pe DEX online în martie face până și online-ul să roșească
Platforma DEX online are obiceiul să publice zilnic un top cu cele mai căutate cuvinte. Topul căutărilor arată interesul pentru termeni politici discutați în actualitatea imediată, preocupare pentru concepte abstracte și chiar termeni pe care tastaturile decente ezită să le scrie, uitând că un cuvânt poate avea mai multe sensuri. Căutările din februarie și martie indică în mod clar preocuparea pentru temele geopolitice. La începutul lui martie, cei mai căutați termeni au fost: ayatollah, teocrație, emirat, emirian, emiratez. Cuvântul care face online-ul să roșească Pe 3 martie, termenul „cocar” domină în mod neașteptat topul zilnic, cu peste 1.300 de căutări, urmat imediat de termeni din lumea arabă. Cuvântul „repatriere” a fost căutat de 170 de ori. Martie e dominat de un cuvânt care apare constant în căutări, de pe 10 încoace. Dacă pe 9 martie, curiozitățile se axau în jurul termenului de mucenic (246 de căutări), eclectic (352), defunct (310) și misogin (203), de pe 10 martie platforma DEX online asistă la căutări ce pun în dificultate tastaturile pudice: pe 13 martie, topul absolut al căutărilor a fost dominat de substantivul care denumește moneda Republicii Botswana (cu 901 căutări) și care coincide, cumva, dramatic cu denominații cu apucături de cartier, care fac chiar și online-ul să se înroșească. Ntur! și sinecură la întrecere cu misogin A fost urmat la mare distanță de termenul sinecură (311 căutări), a reitera (186 de căutări), misogin (176 de căutări) și ntur (onomatopee care imită trilurile turturicii – cu 162 de căutări). De altfel, și acest „ntur” apare în căutările de pe DEX online destul de constant – pe 17 martie, 298 de români au avut curiozitatea de a tasta acest cuvânt, dar pe 14 martie nu mai puțin de 400 de români l-au căutat. Pe 14 martie termenul sinecură a fost căutat de 218 ori, iar misoginul a fost căutat de 176 de ori. Libidinos și misogin au dominat februarie Au mai fost căutate cuvinte ca libidinos (într-o singură zi din februarie cuvântul acesta a fost căutat de 10.719 ori) și paradigmă (228 doar pe 25 februarie). Tot în această zi cuvântul sinecură a fost căutat de 16.040 de ori, iar misogin – de 10.146 de ori. Interesul pentru acești termeni sugerează o perioadă marcată de dezbateri publice tensionate. Această preocupare pentru termenul „misogin” (ale cărui căutări au trecut de 10.000 ar putea însemna că termenul a fost folosit constant în discursul public. „Mucenic” pentru 9 martie E clar că și contextul internațional își spune cuvântul (a se vedea căutările de termeni specifici lumii arabe) și e încă și mai clar că există un public cu o preocupare constantă pentru nuanțele limbii și sensul exact al cuvintelor, mai ales în contexte de dezbatere și analiză. Acest lucru e susținut de căutarea unor termeni specifici precum „mucenic”, pe 9 martie, ziua în care ne amintim de cei 40 de mucenici. S-ar putea ca DEX online să fie un barometru mai bun decât Google pentru interesul publicul român Faptul că găsim aici și termeni ca „văzduh” și „var” înseamnă că interesul publicului nu se reduce doar la actualitatea politică. Cu toate astea, căutările românilor pe DEX online arată o reacție rapidă la actualitate, interes pentru sensuri profunde, dar și atipice. Una peste alta, căutările pe DEX online ar putea să fie un barometru, poate, mai exact decât cele de pe Google al intereselor publicului din România.
Cea mai amplă retrospectivă Brâncuși din Germania debutează la Berlin sub patronajul președinților Germaniei, Franței și României
Peste 150 de opere și documente rare Expoziția reunește peste 150 de sculpturi, fotografii, filme și documente de arhivă provenite din colecții internaționale și oferă publicului o perspectivă rară asupra atelierului parizian al artistului, reconstituit parțial. Vizitatorii vor putea descoperi modul în care Brâncuși își concepea universul artistic și cum organiza procesul creativ. Pentru prima dată în afara Franței, expoziția oferă o privire detaliată asupra relației dintre sculptură, fotografie și arhitectură în opera sa. Curatorii expoziției sunt Klaus Biesenbach și Maike Steinkamp, de la Neue Nationalgalerie, Berlin, alături de Ariane Coulondre și Valérie Loth, de la Centre Pompidou, Paris. Expoziția este realizată în colaborare cu Centrul Pompidou și cu sprijinul FREUNDE der Nationalgalerie. Patrimoniu românesc prezent la Berlin Expoziția include și obiecte împrumutate de instituții muzeale din România, precum Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național al Țăranului Român, subliniind legătura dintre patrimoniul cultural românesc și recunoașterea internațională a operei lui Brâncuși. Aceasta pune în valoare modul în care contribuția românească în domeniul sculpturii a influențat modernismul european. În paralel cu expoziția, Institutul Cultural Român organizează o serie de conferințe și dezbateri, între aprilie și iulie 2026, la Neue Nationalgalerie. Evenimentele vor reuni istorici de artă, curatori și cercetători specializați în modernismul european. Printre invitați se numără: Ariane Coulondre (Centre Pompidou, co-curator al expoziției) Friedrich Teja-Bach (editor al Catalogue Raisonné Brâncuși) Doina Lemny (istoric de artă) Nina Schallenberg (cercetătoare) Megan Luke (specialist în sculptura modernă) Programul are ca scop oferirea unei viziuni mai ample asupra influenței lui Brâncuși în arta secolului XX, asupra relației sale cu avangarda europeană și asupra modului în care sculptura dialoghează cu alte forme de expresie artistică. Expoziția „Brâncuși” de la Neue Nationalgalerie – Staatliche Museen zu Berlin reprezintă un eveniment cultural major, oferind atât publicului larg, cât și specialiștilor o șansă unică de a explora opera unui artist care a redefinit sculptura modernă. Prezența operelor din colecții românești arată legătura puternică între patrimoniul cultural al României și impactul global al artei lui Constantin Brâncuși.