Două comisii fac verificări la Muzeul George Enescu, unde obiecte de patrimoniu sunt păstrate de 4 ani în containere
Potrivit unui anunț de luni al Ministerului Culturii, a fost constituită o Comisie de experți, profesioniști ai domeniului patrimoniului cultural mobil și restaurării bunurilor culturale, muzeografie și management muzeal. Această comisie evaluează modul în care sunt păstrate și conservate bunuri de valoare istorică, „având în vedere faptul că o parte din patrimoniul Muzeului National este depozitată de mai bine de 4 ani în containere plasate în curtea muzeului, pe perioada renovării clădirilor principale”, transmite ministerul printr-un comunicat. Comisia de experți evaluează situația din teren din punct de vedere al obiectivelor de verificare privind starea de conservare, în timp ce comisia de control, desemnată prin Ordinul de ministru din data de 3 martie 2026, se axează în primul rând pe aspecte administrative, contractuale, de raportare și respectare a procedurilor instituționale. „Subliniem că, fără concluziile fiecăreia dintre aceste două comisii, nu putem avea un rezultat care să arate dacă: decizia de a păstra bunurile în containere a fost corectă sau nu; dacă angajații și managementul muzeului au respectat procedurile în vigoare sau nu. În consecință, nu este deontologic să răspundem întrebărilor privind detalii dintr-o anchetă în desfășurare. În acest moment se verifică documentația depusă în perioada precedentelor mandate ministeriale, din 2021 până în prezent”, au transmis reprezentanții ministerului. Aceștia arată că vor fi comunicate periodic informații despre starea obiectelor de patrimoniu.
Dirijorul american John Axelrod dirijează la București cu o baghetă dăruită de Leonard Bernstein
Dirijorul american John Axelrod susține vineri, la Sala Radio, un concert special în cadrul căruia va interpreta Simfonia a 9-a de Gustav Mahler. Vorbim de un concert special pentru Axelrod, dar și pentru publicul român, pentru că acesta va conduce orchestra cu bagheta primită în dar de la mentorul său, Leonard Bernstein, potrivit Rador. Concertul e cu atât mai special, cu cât pentru Axelrod anul 2026 înseamnă împlinirea a 60 de ani de viață și a 30 de ani de carieră internațională. L-a învățat pe Mahler prin Bernstein O carieră internațională, de altfel, impresionantă: 200 de orchestre dirijate în întreaga lume și 65 de premiere mondiale. Axelrod a studiat subtilitățile Simfoniei a IX-a direct sub îndrumarea lui Bernstein, unul dintre cei mai importanți promotori ai muzicii lui Mahler în secolul XX. Bernstein considera această lucrare o adevărată despărțire a compozitorului de viață: „Mahler pare să își ia rămas bun de la viața însăși”, spunea el despre partitură. Când îl ai pe Bernstein drept maestru Dirijorul a absolvit Harvard University în 1988, s-a specializat cu Leonard Bernstein și a studiat ulterior la Conservatorul din Sankt Petersburg cu profesorul Ilya Musin. Debutul profesional a avut loc în 2000, ca dirijor asistent la „Parsifal”, la Festivalul de la Beirut. John Axelrod este în prezent director muzical și dirijor principal al Swiss National Orchestra, funcție pe care o ocupă din 2023. El colaborează în continuare și cu Orchestra Simfonică București, unde este dirijor principal. Axelrod este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru gastronomie și vinuri de colecție. El promovează această latură a personalității sale prin blogul și canalul său de YouTube „The Conductor in the Kitchen”, unde îmbină muzica cu arta culinară.
Documentar exploziv despre Gregorian Bivolaru, lansat săptămâna aceasta pe un serviciu de streaming
Serviciul de streaming Apple TV lansează pe 13 martie un documentar care are ca subiect povestea controversată a guru-lui Gregorian Bivolaru. Documentarul, intitulat „Twisted Yoga”, explorează mecanismele psihologice complicate prin care adepții ajung să fie atrași într-o comunitate spirituală care promite iluminarea, potrivit Variety. Proiectul este regizat de Rowan Deacon, o regizoare londoneză multipremiată, autoare a mai multor documentare strălucit realizate. Un serial despre manipulare spirituală și sexualitate Potrivit realizatorilor, documentarul nu urmărește doar partea senzațională a poveștii, ci încearcă să explice mecanismele psihologice prin care oamenii ajung să fie atrași într-un astfel de sistem. Rowan Deacon spune că unul dintre elementele centrale ale organizației prezentate în serial este ideea că sexualitatea și sexul ar reprezenta o cale către iluminarea spirituală. „O mare parte din această lume este despre sexualitate și sex ca drum către iluminare spirituală”, a explicat regizoarea, adăugând că echipa a vrut să evite transformarea poveștii într-un simplu documentar de tip true crime. Povestea spusă din perspectiva femeilor implicate Serialul urmărește în special experiențele femeilor care au fost implicate în organizația spirituală inspirată de învățăturile lui Bivolaru. Producătorii spun că au încercat să înțeleagă călătoria psihologică a acestora – de la entuziasmul inițial până la îndoiala și ruptura finală. „Dacă nu intram în mintea lor și nu porneam cu adevărat în călătoria lor, povestea ar fi devenit doar senzațională”, a explicat Deacon. Pentru realizarea documentarului, echipa a pornit de la două protagoniste, Ash și Ziggy, și a călătorit pentru a găsi alte femei dispuse să vorbească despre experiențele lor – fie că încă făceau parte din comunitate, fie că o părăsiseră. Spiritualitate sau exploatare online? Unul dintre aspectele cele mai controversate prezentate în serial este faptul că unele dintre adepte ar fi ajuns să lucreze în industria pornografiei digitale, un element pe care realizatorii îl consideră central pentru înțelegerea mecanismelor de exploatare. Regizoarea spune, într-un interviu pentru Variety, că această combinație dintre manipulare spirituală și sexualitate face cazul diferit de alte culturi spirituale controversate prezentate în documentare. Bivolaru, arestat în Franța În prezent, Gregorian Bivolaru, în vârstă de 73 de ani, se află în centrul unei anchete judiciare. El a fost arestat la Paris în 2023 și se confruntă în Franța cu acuzații precum trafic de persoane, răpire și viol. Bivolaru a negat acuzațiile. Potrivit realizatorilor, unele dintre femeile prezentate în documentar au colaborat cu autoritățile franceze în cadrul anchetei. Reprezentanții Atman Federation – entitate care joacă un rol de comunicator și mediator între diferitele școli de yoga – au declarat în documentar că organizația nu este responsabilă pentru viața privată a membrilor sau profesorilor din școlile afiliate și că acuzațiile sunt încă în curs de investigare. Producătorii documentarului spun că au încercat să îl contacteze pe Bivolaru prin intermediul reprezentanților săi legali, însă acesta nu a răspuns solicitărilor. O poveste despre căutarea apartenenței Producătoarea executivă Suzanne Lavery afirmă că proiectul a pornit de la dorința unor foști membri ai comunității de a-și spune public povestea. „Cu toții căutăm o comunitate, speranță și un loc în care să simțim că aparținem. Este înfricoșător să te gândești că această căutare poate merge atât de greșit”, a spus ea. Serialul încearcă astfel să arate procesul lent de îndoctrinare, pe care regizoarea îl compară cu „sindromul broaștei în apă clocotită” – o transformare graduală care face ca oameni educați și obișnuiți să ajungă să accepte ideologii radicale. În ceea ce privește activitățile prezentate în documentar, Deacon spune că nu poate confirma dacă toate practicile descrise mai continuă și astăzi, deși arestarea lui Bivolaru ar fi trebuit să oprească activitățile din Paris.
Trupa Franz Ferdinand acuză armata israeliană că i-a folosit melodia fără acord într-un videoclip de propagandă
Controversa a izbucnit după ce Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au publicat pe rețelele sociale un videoclip în care apare, fără acord , celebra piesă „Take Me Out”, lansată de Franz Ferdinand în 2004, arată Euronews. Melodia rulează pe fundalul unor imagini cu avioane de luptă și explozii. În același timp, un militar israelian laudă atacurile aeriene ale armatei în cadrul operațiunii militare împotriva Iranului. Clipul a fost publicat cu mesajul „Operation Roaring Lion – this is how it’s done”. Reacția dură a solistului Alex Kapranos Frontmanul trupei, Alex Kapranos, a reacționat pe Instagram, criticând folosirea melodiei fără permisiunea formației. „Acești ucigași belicoși folosesc muzica noastră fără consimțământul nostru. Ne face să ne simțim dezgustați și furioși”, a scris artistul, adăugând că gestul reflectă „aroganța de a lua ceea ce nu le aparține”. Mesajul a fost distribuit rapid pe rețelele sociale și a alimentat dezbaterea despre folosirea muzicii artiștilor în scopuri politice sau militare fără acordul acestora. Un nou caz de muzică folosită fără acord Nu este prima situație recentă în care melodii celebre sunt folosite în videoclipuri politice sau militare fără aprobarea autorilor. Unul dintre compozitorii piesei „Macarena”, Antonio Romero Monge din duo-ul Los del Río, a criticat recent utilizarea melodiei într-un videoclip distribuit de Casa Albă. Clipul respectiv prezenta bombardamentele din cadrul operațiunii militare împotriva Iranului. Artistul a spus că a simțit „un disconfort profund” după ce imaginile au devenit virale pe internet.
România comemorează, pe 9 martie, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști
Ziua de 9 martie a fost declarată oficial „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin Legea nr. 247/2011, adoptată de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2011. Potrivit actului normativ, autoritățile publice centrale și locale pot organiza în această zi ceremonii, manifestări comemorative sau evenimente dedicate memoriei celor care au suferit în închisorile și lagărele regimului comunist. Data de 9 martie a fost aleasă și pentru că coincide cu sărbătoarea religioasă a Sfinților 40 de Mucenici. Este un moment în care, în multe biserici din România, sunt oficiate slujbe de pomenire pentru victimele represiunii comuniste. Mii de români persecutați de regimul comunist Regimul comunist instaurat în România după 1945 a recurs la represiune politică împotriva celor considerați opozanți: intelectuali, studenți, preoți, militari, țărani sau oameni politici. Potrivit documentărilor istorice, sute de mii de români au fost arestați, trimiși în închisori sau lagăre de muncă forțată. Și mai mulți au fost deportați sau obligați la muncă în proiecte titanice precum Canalul Dunăre–Marea Neagră. În perioada comunistă au existat zeci de penitenciare și lagăre de muncă, unde deținuții politici erau închiși în condiții dure pentru activitatea lor anticomunistă sau pentru simple opinii considerate ostile regimului. Manifestări și ceremonii comemorative În fiecare an, instituții publice, organizații civice și foști deținuți politici organizează ceremonii de comemorare, depuneri de coroane și conferințe dedicate memoriei victimelor comunismului. Astfel de evenimente au loc adesea la Monumentul Național „Aripi” din București, dedicat rezistenței anticomuniste, dar și la alte monumente și memoriale din țară, inclusiv la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet. Scopul acestor comemorări este păstrarea memoriei istorice și transmiterea către noile generații a lecțiilor legate de abuzurile și represiunea regimului totalitar.
40 de Mucenici 2026: Tradiții, superstiții și de ce se beau 40 de pahare cu vin în această zi
În fiecare an, pe 9 martie, românii sărbătoresc Ziua celor 40 de Mucenici din Sevastia, o zi cu o semnificație specială atât în calendarul religios, cât și în tradițiile populare. În 2026, această sărbătoare cade într-o zi de luni și marchează una dintre cele mai interesante îmbinări dintre credința creștină și obiceiurile transmise din generație în generație. Pentru mulți români, ziua este asociată cu mucenicii, desertul tradițional pregătit în această perioadă, dar și cu obiceiul cunoscut de a bea 40 de pahare cu vin. Se spune că bărbații care respectă această tradiție vor avea putere, sănătate și noroc pe tot parcursul anului. Numărul 40 simbolizează cei 40 de mucenici, dar în cultura populară este asociat și cu puterea, sănătatea și norocul pentru anul care urmează. În unele zone ale țării, oamenii cred că persoanele care beau cele 40 de pahare vor avea putere și sănătate tot anul și că vinul se transformă simbolic în sângele mucenicilor. Superstiții și obiceiuri populare Ziua de 9 martie este considerată în tradiția populară și începutul anului agricol. De aceea, există numeroase superstiții legate de vreme și gospodărie. Cele mai cunoscute superstiții spun că se aprind 40 sau 44 de focuri pentru a alunga frigul și spiritele rele. De asemenea, gospodarii lovesc pământul cu bâte sau cu ciocane pentru a trezi solul și fertilitatea. În unele zone din țară se spune că dacă plouă în această zi, atunci anul va fi unul bogat. În plus, în această zi, oamenii împart mucenici pentru sufletele celor adormiți. Ziua celor 40 de Mucenici rămâne una dintre sărbătorile în care credința, tradițiile și obiceiurile culinare se împletesc într-un mod unic. Pentru mulți români, această zi marchează simbolic sfârșitul iernii și începutul primăverii, fiind un moment în care comunitățile se reunesc în jurul unor tradiții păstrate de secole.
Meghan Markle încheie parteneriatul cu Netflix pentru brandul As Ever
Informația a fost confirmată de un purtător de cuvânt al companiei, potrivit publicației Entertainment Weekly. Cu toate acestea, Ducesa de Sussex va continua să dezvolte brandul independent, după un an în care colaborarea cu gigantul streamingului a contribuit la lansarea și creșterea proiectului. Cum a început colaborarea dintre ducesă și platforma de streaming Brandul As Ever a fost lansat în primăvara anului trecut în colaborare cu Netflix, odată cu debutul serialului de lifestyle „With Love, Meghan”. Proiectul a avut rolul de a introduce publicului conceptul brandului și filosofia lui Meghan Markle privind viața de zi cu zi, inspirată de ideea de a transforma momentele simple în experiențe speciale. Serialul a avut două sezoane difuzate pe platformă în cursul anului trecut, iar la începutul lunii decembrie a fost lansat și un episod special de sărbători. Prin intermediul acestei producții, publicul a putut descoperi mai multe despre stilul de viață promovat de ducesă, precum și despre produsele incluse în brand. În perioada colaborării cu Netflix, brandul As Ever s-a extins rapid și a ajuns să includă o gamă variată de produse pentru casă și lifestyle. Printre acestea se numără gemuri artizanale, ceaiuri, vinuri și miere, produse inspirate de ideea de a aduce rafinament și simplitate în viața de zi cu zi. Reprezentanții brandului au declarat că proiectul a cunoscut o creștere rapidă încă din primul an de la lansare, motiv pentru care este pregătit să funcționeze independent. „As Ever este recunoscătoare pentru parteneriatul cu Netflix, atât pentru lansare, cât și pentru primul nostru an. Am experimentat o creștere semnificativă și rapidă, iar brandul este acum pregătit să se dezvolte pe cont propriu”, se arată într-un comunicat transmis presei. Viața ducesei și proiectele viitoare După încheierea colaborării cu Netflix, Meghan Markle va continua să dezvolte brandul As Ever în mod independent. Potrivit reprezentanților companiei, anul următor ar putea aduce noi lansări și extinderi ale portofoliului de produse. Înainte de a se căsători cu Prințul Harry în 2018, Meghan Markle era cunoscută pentru blogul său de lifestyle „The Tig”, care aborda teme similare legate de gastronomie, călătorii și stil de viață. În prezent, Meghan Markle și Prințul Harry locuiesc în Montecito, California, alături de cei doi copii ai lor, Prințul Archie, în vârstă de 6 ani, și Prințesa Lilibet, în vârstă de 4 ani. Chiar dacă parteneriatul cu Netflix s-a încheiat, reprezentanții platformei au transmis că sunt bucuroși că au contribuit la lansarea brandului și la dezvoltarea viziunii ducesei. Rămâne de văzut în ce direcție va evolua As Ever și ce noi proiecte va lansa Meghan Markle în perioada următoare.
De ce se degradează statuile Moai din Insula Paștelui și ce se poate face pentru a le salva
Insula Paștelui, cunoscută și sub numele de Rapa Nui, se află în mijlocul Oceanului Pacific, la aproximativ 3.500 de kilometri de coasta Americii de Sud și face parte din Chile. Insula este renumită pentru statuile gigantice numite Moai. Acestea sunt monoliți antropomorfi sculptați între aproximativ anii 1100 și 1600 de populația polineziană Rapa Nui. Statuile reprezentau spiritele strămoșilor și erau așezate pe altare ceremoniale numite Ahu, cu rolul simbolic de a proteja comunitatea, scrie Il Post. Astăzi există aproximativ o mie de astfel de statui pe insulă. Unele depășesc zece metri înălțime și cântăresc zeci de tone. Moai sunt realizate în principal din tuf vulcanic, o rocă poroasă ușor de sculptat, dar foarte vulnerabilă la eroziune. În timp, ploaia, vântul și stropii de apă sărată proveniți din ocean au început să distrugă treptat suprafața statuilor. Cristalizarea sării în interiorul rocii produce fisuri care duc la pierderea detaliilor, precum ochii sau nasul statuilor. Schimbările climatice par să accelereze acest proces, prin ploi mai intense și furtuni mai puternice. Vestigii Rapa Nui, Insula Paștelui. Sursa foto: X Un incendiu izbucnit în 2022 a provocat de asemenea pagube grave unor statui, deteriorând ireversibil câteva dintre ele. Restaurare sau respectarea ciclului natural? Problema conservării moai este intens dezbătută atât în comunitatea științifică, cât și printre locuitorii insulei. Unii experți consideră că restaurarea este esențială pentru protejarea patrimoniului cultural și pentru menținerea turismului, principala sursă de venit pentru insulă. Fără intervenții, multe dintre statui s-ar putea dezintegra în aproximativ un secol. Pe de altă parte, o parte a comunității Rapa Nui susține că degradarea statuilor face parte din ciclul lor natural și spiritual. În cultura polineziană, obiectele sacre pot fi lăsate să se întoarcă în natură după ce și-au îndeplinit rolul. Turismul, între protecție și presiune Moai sunt principalul motiv pentru care aproximativ 100.000 de turiști vizitează anual insula. Această popularitate creează însă presiuni suplimentare asupra siturilor arheologice. Pentru a reduce deteriorarea statuilor, autoritățile au impus reguli mai stricte: vizitarea siturilor se face doar cu ghid, iar atingerea statuilor este strict interzisă. Statuie Moai, Insula Paștelui și Calea Lactee. Sursa foto: X În același timp, gestionarea siturilor implică costuri mari, iar multe proiecte de restaurare depind de finanțări externe și de colaborarea dintre statul chilian, comunitatea locală și organizații internaționale. Patrimoniul aflat în pericol Parcul Național Rapa Nui, care include majoritatea statuilor, este inclus pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Specialiștii avertizează însă că fără un plan de conservare pe termen lung, Moai ar putea continua să se degradeze până când vor dispărea complet. Deocamdată, dezbaterea rămâne deschisă: între protejarea patrimoniului pentru generațiile viitoare și respectarea tradițiilor spirituale ale comunității rapa nui.
De ce nu ar trebui să renunțăm la scrisul de mână în școli
De-a lungul timpului, scrisul de mână a fost strâns legat de procesul de învățare. În prezent, elevii și studenții alternează între caiete și dispozitive digitale, însă studiile sugerează că aceste metode nu au același impact asupra memoriei, mai arată The Conversation. Cercetările au arătat că studenții care își iau notițele de mână reușesc să răspundă mai bine la întrebări analitice decât cei care tastează pe laptop. Alte studii indică faptul că informațiile scrise manual sunt reținute mai mult timp decât cele tastate. De asemenea, utilizarea AI-ului încă din etapa de redactare a unui text poate reduce capacitatea elevilor de a-și aminti informațiile, comparativ cu situația în care aceștia își construiesc singuri ideile. Textele scrise de mână pot avea un vocabular mai bogat Un experiment realizat cu studenți care au scris atât texte de mână, cât și texte la calculator a arătat diferențe interesante. Deși structura și organizarea textelor au fost similare în ambele cazuri, lucrările scrise de mână au prezentat o diversitate lexicală mai mare. În schimb, textele tastate au avut un vocabular mai limitat. Aceste rezultate sugerează că procesul de scriere manuală poate încuraja o exprimare mai variată și mai atentă. Trecerea către mediul digital a schimbat modul în care oamenii scriu. Tastarea implică o interacțiune diferită cu textul. Utilizatorul scrie pe tastatură, dar urmărește textul pe ecran. Asta înseamnă că procesul are loc în două spații distincte. În schimb, scrierea de mână are loc într-un singur spațiu: pe hârtie. Această diferență influențează modul în care oamenii planifică, redactează și revizuiesc textele. Din acest motiv, scrierea pe tastatură trebuie și ea învățată și exersată, la fel ca scrierea de mână. Echilibrul între scrierea manuală și cea digitală Specialiștii susțin că soluția nu este renunțarea la tehnologie, ci găsirea unui echilibru între metodele tradiționale și cele digitale. Scrisul de mână are un rol important în dezvoltarea abilităților cognitive și lingvistice, în timp ce competențele digitale devin esențiale într-o lume dominată de tehnologie. Prin urmare, în școli ar trebui încurajată folosirea ambelor metode, astfel încât elevii să beneficieze atât de avantajele scrisului de mână, cât și de cele ale instrumentelor digitale.
Sanremo, model pentru Festivalul Mamaia 2026. Ramona Bădescu devine colaborator al Centrului Cultural Teodor T. Burada și susține internaționalizarea Festivalului Mamaia
Acest anunț a fost făcut în cadrul evenimentului „Culture Meet & Greet”, organizat la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, unde artista a participat alături de Laura Stroe, managerul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”. Ramona Bădescu a subliniat legătura personală cu Festivalul Mamaia, unde a obținut locul III în 1989 și a prezentat ediția din 1991, arătând că evenimentul „înseamnă viitor” și trebuie repoziționat strategic la nivel internațional. Stabilită de peste trei decenii la Roma, artista a declarat că a promovat constant România și festivalul în aparițiile sale televizate din Italia. „Întotdeauna am spus că sunt româncă”, a subliniat artista în cadrul evenimentului, notează stiriconstanta.ro. La rândul său, Laura Stroe a descris participarea delegației constănțene la Sanremo drept o experiență relevantă nu doar artistic, ci și administrativ. „Nu este un simplu festival. Tot orașul trăiește pentru Sanremo. Toată lumea trăiește din Sanremo”, a spus aceasta, potrivit sursei citate. Conform stiriconstanta.ro, ideea centrală a întâlnirii de la Constanța a fost înfrățirea Festivalului Mamaia cu Festivalul de la Sanremo. În cadrul evenimentului, Ramona Bădescu a vorbit despre posibilitatea extinderii înfrățirii la nivel de orașe și regiuni, amintind că municipiul Constanța este deja înfrățit cu Genova, precum și cu Sulmona și Trapani. „Înfrățirile sunt importante. Dacă am fi toți frați, ce bine ar fi?”, a mai spus artista. Acest demers ar putea deschide oportunități de schimburi culturale, coproducții și participări reciproce ale artiștilor. În acest context, 2026 — declarat anul culturii românești în Italia — este considerat un moment favorabil pentru dezvoltarea proiectului. Un alt obiectiv anunțat de Ramona Bădescu este cel privind introducerea unei seri care să fie dedicată artiștilor străini în cadrul Festivalului Mamaia. „Mi-aș dori ca o seară din festival să fie dedicată artiștilor străini din toată lumea”,a spus ea, subliniind că o astfel de inițiativă ar putea marca trecerea de la un festival național cu tradiție la un brand cultural regional cu anvergură internațională.