Europarlamentarii cer oprirea finanțării Bienalei de la Veneția dacă participă artiști ruși
Cel puțin 34 de membri ai Parlamentului European au cerut conducerii Uniunii Europene să intervină în decizia Bienalei de la Veneția de a permite participarea artiștilor ruși la ediția din 2026. Într-o scrisoare adresată joi Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, șefei diplomației europene Kaja Kallas și ministrului de Externe al Ciprului, Constantinos Kombos, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, europarlamentarii au cerut suspendarea finanțării europene pentru expoziția internațională de artă de la Veneția. Cer sancțiuni pentru organizatori Potrivit Politico, aceștia au solicitat „măsuri restrictive” împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în organizarea participării Rusiei la expoziția de artă, adică a pavilionului oficial al Rusiei de la Bienala de la Veneția. „E mult mai mult decât o controversă culturală. Este un test dacă Uniunea Europeană își respectă propriile angajamente – față de Ucraina, față de valori și față de statul de drept”, au transmis membrii PE. De unde a pornit conflictul Disputa a reapărut după ce Fundația Bienalei a confirmat oficial revenirea Rusiei, o decizie care rupe practica ultimilor ani. După declanșarea războiului din 2022, Rusia nu a mai participat la Bienală, iar mai multe instituții culturale europene au evitat colaborările oficiale cu artiști sau organizații susținute de statul rus. Nu a existat o interdicție oficială impusă de UE asupra artiștilor, dar presiunea politică și pozițiile publice ale guvernelor au dus, în practică, la excluderea Rusiei din marile evenimente culturale. Revenirea anunțată pentru 2026 este, astfel, prima de la începutul conflictului și marchează o schimbare majoră de poziție a organizatorilor. Europarlamenatrii cer tăierea finanțării expoziției Decizia a fost deja criticată de peste 20 de guverne europene, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea reanaliza finanțarea acordată evenimentului. Europarlamentarii merg mai departe și cer explicit oprirea fondurilor europene – aproximativ 2 milioane de euro pe trei ani – argumentând că banii UE nu ar trebui să sprijine „direct sau indirect” o platformă care ar putea reface imaginea internațională a Rusiei. Fondurile UE acoperă costurile generale ale expoziției pe mai multe ediții, nu doar pe cea din 2026, astfel că suspendarea lor ar reprezenta o presiune concretă asupra organizatorilor. „Argumentele politice, morale și juridice sunt clare. Ceea ce este necesar acum este acțiunea”, au transmis semnatarii scrisorii. Reacții în Italia Organizatorii Bienalei și-au apărat decizia, susținând că arta trebuie să rămână un spațiu de dialog, independent de conflictele politice. Autoritățile italiene s-au delimitat însă de această poziție. Ministrul Culturii, Alessandro Giuli, i-a cerut reprezentantei guvernului în conducerea Bienalei, Tamara Gregoretti, să demisioneze, acuzând-o că nu a informat autoritățile despre participarea Rusiei și că a susținut decizia, în ciuda sensibilității internaționale a subiectului. Expoziția Internațională de Artă va avea loc între 9 mai și 22 noiembrie 2026. O miză mai mare decât arta În centrul disputei se află o întrebare mai largă: poate cultura să rămână neutră în timp de război? Pentru organizatorii Bienalei, răspunsul este da. Pentru tot mai mulți lideri europeni, nu. Conflictul ar putea deveni un test pentru modul în care Uniunea Europeană își folosește instrumentele financiare și politice pentru a susține pozițiile asumate în războiul din Ucraina, inclusiv în afara domeniului strict economic sau militar.
Credidam îi contestă Oanei Pellea moștenirea tatălui său, Amza Pellea: doi ani de procese și cerințe absurde
„Organismul CREDIDAM imi cere an de an sa i reactualizez datele de repertoriu ale tatălui meu .. pentru calcularea și achitarea drepturilor de autor! Adică să fac o listă cu ce a mai făcut nou tata…Tata a plecat de pe lumea asta de 43 de ani! De 43 de ani lista repertoriului lui a rămas aceeași!”, spune Oana Pellea pe Facebook. Acesta afirmă că a depus personal lista la Credidam când l-a înscris pe Amza Pellea ca membru, acum mulți ani și refuză să îndeplinească o cerere birocratică „aberantă și absurdă”. Acum, Credidam îi contestă chiar și dreptul de moștenitor. „Mi se spune că nu pot plăti drepturile pentru că nu știu ce au de plătit, nefiind reactualizată baza de date, Credidamul încasând drepturile de la televiziuni (probe depuse la dosar)..Și atunci unde sunt banii încasați de Credidam pentru drepturile de difuzare și autor ale tatălui meu..? Credidam-ul are în baza de date întreaga listă de repertoriu a tatălui meu, depusă de mine, semnată de mine. Nu mai recunoaște nimic… au mers până acolo încât au pus la îndoială certificatul de moștenitor…au spus că nu e înscris ca membru cu toate că are și cont și parolă la site-ul lor). Au susținut că în certificatul de moștenitor, in care se menționează că sunt unica moștenitoare a tuturor drepturilor de autor și a drepturilor de difuzare, dar nu e specificat nominal Credidam! Tata a murit in 1983 .. Credidam s-a înființat in 1996!!!”, povestește fiica lui Amza Pellea. Oana Pellea spune că de 2 ani este în proces cu Credidam pentru drepturile tatălui său. „Romania 2026. La orice termen se schimbă judecătorul și procesul e luat de la capăt. La fiecare termen reprezentanții Credidam vin cu câte o chichiță aberantă…Justiție în România? Dosarul este plin de probe de netăgăduit și totuși… Oana Gheorghiu, Ilie Bolojan, Andras Istvan, cui trebuie să mă mai adresez ca să îi fac dreptate tatălui meu?”, întreabă Oana Pellea.
Muzeul Național Tehnic Leonida marchează un moment istoric: se redeschide aripa veche după 40 de ani
Sâmbătă, 28 martie 2026, vizitatorii sunt invitați să descopere rezultatele primei etape de modernizare a muzeului. Proiectul, inițiat de Grupul Electrica și Fundația Electrica, își propune să readucă în atenția noilor generații moștenirea tehnică românească printr-un format interactiv și modern, potrivit unui comunicat. Ce pot vedea vizitatorii? Noua aripă propune un traseu expozițional complex, structurat pe opt secții muzeale. Peste 200 de exponate sunt acum puse în valoare într-o manieră care încurajează explorarea prin joc și descoperire. Printre atracțiile principale se numără: Biroul savantului Dimitrie Leonida, recreat pentru a oferi o privire în universul geniului care a fondat muzeul. O sală de proiecție modernă, destinată prezentărilor educative. Exponate istorice restaurate, adaptate cerințelor de vizitare ale secolului XXI. Detalii eveniment Redeschiderea oferă publicului posibilitatea de a vedea progresele lucrărilor de modernizare și planurile de viitor pentru această instituție-simbol. Când: Sâmbătă, 28 martie 2026 Program de vizitare: 10:00 – 18:00 Locație: Str. General Candiano Popescu, nr. 2 (Intrarea prin Parcul Carol I) Organizatorii încurajează părinții să-i aducă pe cei mici să vină și să descopere „energia viitorului” prin prisma realizărilor tehnice din trecut. Aripa istorică a Muzeului Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida” a fost închisă timp de 4 decenii în principal din cauza lipsei fondurilor pentru renovare, spațiul fiind degradat și transformat, în tot acest timp, în depozit pentru obiectele de patrimoniu care nu puteau fi expuse publicului.
Satul din Sibiu unde Maica Domnului păzește casele oamenilor. Tradiție rară, dusă mai departe: Nu mă îmbogățesc. De multe ori îmi scot doar materialele folosite
În satul cunoscut pentru hora de pe Ruscă, tradiție care se păstrează anual în duminica de Rusalii, numeroase case au pe fațadă o firidă în care este pictată o icoană. „Cele mai multe o au înfățișată pe Maica Domnului, cea care aduce protecție asupra casei și locuitorilor săi”, spune Nicolae Cercel, sătean care a moștenit darul picturii de la unchiul său, artistul Gheorghe Cercel. Ceruți sunt și sfinții ale căror nume le poartă proprietarii caselor. „Fac și icoane cu sfinții Ioan, Nicolae, Gheorghe, Mihai sau Gabriel, după cum vrea omul. Nu mă îmbogățesc, pentru că de cele mai multe ori îmi scot doar materialele folosite”, recunoaște Nicolae Cercel, ajuns acum la vârsta pensiei. O plimbare pe ulițele Sebeșului de Jos, pe sub privirile sfinților pictați de Gheorghe și Nicolae Cercel aduce multă liniște în mintea și sufletul celor asaltați de tumultul orașelor. Aici s-a refugiat artistul admirat în comunism. În casa familiei Cercel a fost amenajat singurul muzeu din Sebeșu de Jos, dedicat memoriei lui Gheorghe Cercel, artistul care a călătorit pe jos 25 de kilometri până la Sibiu pentru a admira colecția de picturi a Muzeului Brukenthal. „Unchiul meu s-a născut în 1912, într-o familie de țărani săraci, cu opt copii. A făcut școala în sat, apoi a studiat la Secția Lemn din Racovița, a Școlii Populare de Artă și Meserii. Și-a continuat studiile la Baia Mare, iar după război a absolvit Școala Superioară de Pictură și Sculptură din București. În 1947 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.” În anul 2009, la două decenii de la dispariția artistului, Casa de Presă și Editură „Tribuna” a publicat „Memoriile maestrului Gheorghe Cercel din Sebeșu de Jos”, volum care conține o autobiografie bogată a îndrăgitului artist. „Am făcut cunoștință cu foamea, frigul și setea” În 1935, el avea să meargă pe jos până la Turnu Severin, dornic să descopere picturile mănăstirilor de pe Valea Oltului, sculpturile lui Brâncuși de la Târgu Jiu și să vadă Dunărea. „În acest drum am făcut cunoștință cu foamea, cu frigul și setea din plin, toate acestea călindu-mă pentru a mă pregăti pentru alte încercări pe care aveam să le înfrunt în viitor”, nota Gheorghe Cercel, pe care războiul l-a dus în linia frontului între 1939 și 1943. În 1951, când mama îndrăgitului artist moare, acesta, în semn de omagiu, a hotărît să-i păstreze amintirea vie, făcând: „din odaia ce-i odihnea trupul ei o expoziție de pictură. Nu a rămas niciun loc gol pe perete fără să fie ocupat de tablouri ce reprezentau portretul mamei alături de cel al tatălui îndurerat, peisaje din Sebeș, mama cu furca, cu rufele, la câmp, la râu, la pădure”, a scris Gheorghe Cercel în autobiografia sa. Expoziția a uimit întregul sat. Astăzi, meșteșugul picturii icoanelor pe prispele oamenilor este dus mai departe de nepotul artistului, Nicolae Cercel, care, în comunism, a lucrat ca sculer matrițer la Uzina „Mecanica” din Mârșa. „Am făcut și câteva troițe, tot aici, în zona Sebeșu de Jos – Turnu Roșu. Oamenii au nevoie de Dumnezeu, care să-i vegheze și să-i ajute în aceste vremuri tulburi”, mai spune bărbatul care, în iunie 2025 a primit o distincție din partea Primăriei Turnu Roșu pentru că „dă culoare comunității”. Povestea artistului Gheorghe Cercel și al nepotului său, care i-a călcat pe urme, a fost publicată de Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Poeta Ana Blandiana va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din București
Potrivit instituției, distincția vine ca recunoaștere a contribuției literare și civice a Anei Blandiana, considerată una dintre cele mai importante voci ale literaturii române contemporane și o personalitate marcantă a spațiului public. Evenimentul de acordare a înaltei distincții va avea loc începând cu ora 14:00, în Sala Senatului a Universității din București. „Autoare a 35 de cărți publicate în limba română și a peste 100 de volume apărute în 27 de limbi, Ana Blandiana s-a impus drept una dintre figurile esențiale ale literaturii române contemporane printr-o operă care cuprinde poezie, proză, eseuri și literatură pentru copii. Activitatea sa literară este dublată de o implicare civică remarcabilă, care a transformat-o într-un reper de conștiință publică și de responsabilitate intelectuală”, a transmis Universitatea din București într-un comunicat. Licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, poeta s-a afirmat într-un context marcat de cenzură și constrângeri ideologice, fiind supusă, de-a lungul anilor, mai multor interdicții de publicare în perioada regimului comunist. Implicare civică și rol în societatea civilă După 1989, Ana Blandiana a avut un rol activ în reconstrucția societății civile. În martie 1990 a reînființat Asociația Internațională „PEN Clubul Român”, a cărei președintă a fost în perioada 1990 – 2004, iar, în noiembrie 1990, a fost una dintre inițiatoarele Alianței Civice, pe care a condus-o între 1991 și 2001. Alături de Romulus Rusan, a inițiat în 1993 și a realizat, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, primul de acest fel din lume, iar în 1994, a întemeiat Fundația „Academia Civică”, organizația care administrează și astăzi memorialul. Premii și distincții internaționale Opera sa a fost recunoscută pe plan internațional. Traducerile operei sale în 27 de limbi au făcut posibilă o circulație internațională excepțională a scrierilor sale și au consolidat prezența literaturii române în spațiul cultural mondial. Opera și activitatea sa au fost recompensate cu numeroase premii și distincții, în țară și în străinătate.
Târg pescăresc cu muzică de Florii: unde are loc evenimentul cu preparate tradiționale și spectacole
Evenimentul are ca scop sprijinirea sectorului pescuitului și acvaculturii, promovarea produselor locale și stimularea consumului de pește românesc. MADR își propune să aducă mai aproape de public tradițiile culinare din diferite regiuni, să valorifice resursele locale și să susțină producătorii care contribuie la păstrarea identității gastronomice naționale. Pe parcursul celor trei zile, vizitatorii vor putea descoperi cherhanale tradiționale, pescari și producători din toată țara, care vor oferi spre degustare și vânzare o varietate de preparate românești: borș de pește, storceag, batog de sturion, pește la plită, produse afumate, zacuscă din pește, salată de icre, dar și specialități recunoscute la nivel european. Batogul de sturion a devenit al 16-lea produs românesc înregistrat oficial la nivel european, începând cu 18 februarie 2026. Publicul va putea alege și dintr-o ofertă diversă de produse, precum zacuscă din pește, paste și creme din pește afumat, salate din pește marinat, cârnați și batog afumat, salate de icre de crap sau știucă, dar și produse cu Indicație Geografică Protejată sau Specialitate Tradițională Garantată: Scrumbia afumată de Dunăre, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salata tradițională cu icre de crap, Sardeluța marinată preparată după rețete tradiționale din România. Cherhanale din Jurilovca, Sfântu Gheorghe, Mila 23, Murighiol și 23 August vor aduce spre vânzare produse dobrogene din pește, precum borș tradițional și storceag, midii și rapane, pește la plită din diverse specii, saramură cu mămăligă și mujdei, pește prăjit și batog. Atmosfera va fi completată de prezența unui meșter confecționer de plase pescărești, expoziții de costume tradiționale, demonstrații culinare și momente artistice, dar și tablouri inspirate din viața pescărească din Dobrogea, într-un concept care îmbină patrimoniul cultural cu gastronomia autentică. Târgul Pescăresc de Florii oferă o oportunitate de a aduce în prim-plan tradiția, calitatea și munca producătorilor români, creând în același timp un cadru favorabil pentru susținerea economiei locale și pentru apropierea dintre consumatori, comunități și sectorul pescăresc. Atmosfera festivă va fi întreținută de momente artistice susținute de interpreți de muzică populară, care vor aduce pe scenă un spectacol autentic, plin de energie. Ansamblurile din Dobrogea vor pune în valoare diversitatea și autenticitatea tradițiilor locale, oferind publicului o imagine vie a bogăției folclorice din această zonă.
Un celebru tablou al lui Nicolae Grigorescu, adjudecat la o licitație pentru 141.000 de euro
Potrivit descrierii de pe site-ul casei de licitații, opera este reprodusă în ”Pictorul Grigorescu. Viața și opera lui” de Alexandru Vlahuță, București, 1910, pag. 234, cu titlul, „Susana”. Opera a participat la Expoziția Centenarul Pictorului Nicolae Grigorescu, 12-30 iunie 1938, București, și este reprodusă în catalogul expoziției la cat. 60, cu titlul ”Țărăncuță”. Valoarea tabloului a fost estimată la 30.000-50.000 de euro, însă a fost adjudecată la 141.000 de euro. Tabloul este realizat cu tehnica uleiului pe lemn, 32 x 23 cm, semnat dreapta jos, cu roșu, „Grigorescu”. „Subiectele naționale” îl preocupă pe Nicolae Grigorescu încă din perioada formării sale artistice, când, în timpul studiilor la Paris și al experienței decisive de la Barbizon, intră în contact direct cu tendințele picturii europene de secol XIX, orientate spre reprezentarea vieții simple și autentice. Revenit în țară după 1864 și 1867, artistul integrează aceste influențe în propria viziune, adaptând tematica realistă și lirică a școlii de la Barbizon la specificul românesc. Astfel, interesul pentru lumea rurală devine una dintre direcțiile definitorii ale creației sale, iar portretul de țărancă capătă statutul unui adevărat simbol al identității naționale, în care frumusețea simplă a satului este transpusă artistic prin sensibilitate, observație directă și idealizare poetică. Acest interes pentru figura țărăncii poate fi interpretat și ca o adaptare autohtonă a tipologiei ”țărăncii italiene”, extrem de răspândită în pictura europeană a epocii, cultivată de artiști precum William Bouguereau, Jean-Léon Gérôme, Ernest Hébert, Camille Corot sau Mariano Fortuny i Marsal. În căutarea unor imagini emblematice pentru specificului naţional în pictura românească, Nicolae Grigorescu prelucrează și adaptează această temă și o transpune în fundalul românesc, construind tipologii recognoscibile prin fizionomie, gesturi, atitudine și port. Astfel, artistul introduce echivalentul din lumea noastră într-o schemă compoziţională deja consacrată. Prin acest transfer, Nicolae Grigorescu aliniază şcoala românească de pictură la aria tematică a picturii europene, conferind o dimensiune identitară distinctă, în care țăranul și, mai ales, țăranca devin purtători ai valorilor tradiționale. Lucrarea de față se înscrie în seria amplă de portrete de țărăncuțe realizate în a doua parte a creației sale, alături de compoziții similare precum ”Țărancă”, ”Țărancă voioasă”, ”Fata cu basma albă” sau ”Cap de fată cu broboadă”. Deși reluate tipologic, fiecare figură aduce accente diferite prin fizionomia şi psihologia personajului, alcătuind un catalog de tipuri și caractere umane – unele din vecinătatea și intimitatea artistului, altele ce urmăresc asocierea oamenilor cu mediul social. Remarcăm că Nicolae Grigorescu este preocupat de redarea caracterului prin studiul fizionomiei, fiind convins – prin prisma formării sale academice – că înfățișarea subiectului reflectă caracteristici ale personalităţii. Astfel, artistul caută să transpună pe pânză lumea interioară a modelului, apelând, dincolo de realitatea vizibilă în fața șevaletului său, la imaginație în încercarea de a evidenția prima impresie care îi sugerează esențialul unui tip omenesc. Astfel, portretizarea sătenilor transcende simpla reprezentare etnografică și devine un instrument de construcție simbolică a imaginii naționale. Țărăncuțele lui Nicolae Grigorescu reprezintă figuri arhetipale. Mereu surprinse în posturi demne, vesele, luminoase, ele întruchipează puritatea și permanența lumii satului românesc. Această idealizare se regăsește și în prezenta lucrare, atât în atitudinea calmă a subiectului, cât și în coloristicul cald și în tratarea delicată a luminii. Prezenta lucrare este reprodusă în monografia dedicată pictorului de Alexandru Vlahuță sub numele de ”Susana”. Deși nu știm identitatea precisă a Susanei, chipul său a servit drept inspirație și pentru alte lucrări ale artistului. Modelul este surprins pe un fundal brun închis, neutru, care concentrează atenția asupra expresiei și a elementelor de costum. Basmaua, redată într-un alb gălbui luminos, devine centrul compozițional și principala sursă de lumină picturală, sugerând modestia, decența și statutul social al femeii din mediul rural. Modul în care aceasta încadrează chipul accentuează expresia mândră a modelului. Mărgelele roșii, frecvent întâlnite în portretele de țărănci ale lui Grigorescu, adaugă o notă cromatică vibrantă și funcționează ca element simbolic al feminității. Construcția portretului, realizată în tușe largi și modelatoare de volum, indică apartenența lucrării la etapa matură a creației artistului, de după 1890, când tema rurală este abordată într-o cheie lirică și sintetizată. Astfel, prin armonia dintre chip, port și cromatică, Nicolae Grigorescu construiește o imagine poetică a satului românesc, plină de căldură și farmec, provenită din observația directă, dar filtrată printr-o sensibilitate artistică ce transformă realitatea într-un ideal vizual al identității naționale”, se arată pe site-ul celor de la Artmark.
Designeri din 5 țări vin la Bucharest Fashion Week, într-un concept total inedit / Show-uri pentru nevăzători, formate noi și business
De marți până pe 28 martie are loc Bucharest Fashion Week, un eveniment care reunește designeri români și internaționali, profesioniști din industria modei și public interesat de tendințele actuale ale modei, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii. Potrivit organizatorilor, evenimentul „aduce împreună designeri români și internaționali, tineri creatori, profesioniști din industrie și public interesat de noile direcții ale artei textile contemporane” și propune un program extins, care depășește formatul clasic al prezentărilor de modă. Un program care trece de podium Organizat sub umbrela Council of Fashion Designers of Romania, cu sprijinul Camerei Naționale a Modei Italiene și al Ministerului Culturii, evenimentul are ca punct central Muzeul Național de Artă al României. Ediția din acest an „propune un program care merge dincolo de podium și pune accent pe educație, dialog profesional, deschidere internațională și incluziune”. Noua generație de designeri, în prim-plan Un loc important îl ocupă componenta Next Generation, dedicată tinerilor creatori. „Conferințele, atelierele și întâlnirile […] aduc în prim-plan teme care țin nu doar de creativitate, ci și de construirea unui drum profesional solid”, transmit organizatorii. Evenimentul include și Next Generation Conference, care reunește studenți și profesioniști pentru discuții despre „identitate creativă, strategie de business, retail și contextul global al industriei”. Moda, dincolo de imagine: proiect pentru nevăzători Unul dintre cele mai inedite momente este proiectul Sightless Fashion, dedicat persoanelor cu deficiențe de vedere. Inițiativa „arată că accesul la experiența culturală poate fi gândit mai atent, mai deschis și mai aproape de oameni”, propunând „o experiență alternativă de percepere a modei”. Conceptul transformă ținutele „într-un univers sonor construit din materialele și texturile pieselor vestimentare”, invitând publicul să exploreze moda „prin sunet, spațiu și mișcare”. Deschidere regională și colaborare internațională Ediția din 2026 reunește designeri din mai multe țări, inclusiv România, Polonia, Ucraina, Ungaria și Republica Moldova, confirmând „deschiderea regională a evenimentului și interesul pentru colaborare”. Programul include, pe lângă prezentările de modă, și „formate noi, întâlniri profesionale și proiecte dedicate comunității creative”. Promovarea brandului „Made in Romania” Organizatorii subliniază că Bucharest Fashion Week este „primul eveniment de modă internațional din România”, dedicat promovării designerilor locali și transformării etichetei „Made in Romania” într-un reper apreciat la nivel global. Evenimentul „reunește creatorii de modă, potențialii clienți, profesioniștii din industrie și pasionații de modă pentru a celebra arta modei și a favoriza colaborarea la nivel global”.
Muzeul Satului trece la orarul de vară. Ce program are de Paște și în ce zile este închis
Potrivit informațiilor oficiale publicate pe site-ul muzeului, instituția va fi închisă în prima și a doua zi de Paște, așa cum se întâmplă în fiecare an. În restul perioadei, programul revine la normal, însă cu un orar extins odată cu sezonul cald. Se trece la programul de vară Odată cu venirea sezonului cald, muzeul funcționează după programul de vară, care permite accesul vizitatorilor pentru mai mult timp pe parcursul zilei. Astfel, expoziția în aer liber poate fi vizitată, în general, între orele 09:00 și 19:00, de marți până duminică, în timp ce lunea programul este mai scurt. Și spațiile interioare, precum sălile de expoziții, funcționează după un program de vară, cu intervale extinse, de regulă între 10:00 și 18:00, de miercuri până duminică. Accesul vizitatorilor, diferențiat pe porți Programul diferă ușor și în funcție de intrare. Porțile principale de pe Șoseaua Kiseleff sunt deschise zilnic, în timp ce accesul prin alte puncte, precum cele din Parcul Herăstrău, este disponibil mai ales în weekend, în sezonul de vară. Cei care vor să viziteze muzeul în perioada Paștelui trebuie să țină cont de zilele în care instituția este închisă, dar și de faptul că, imediat după sărbători, programul de vară permite vizite mai lungi și mai flexibile. Muzeul rămâne unul dintre cele mai populare obiective culturale din București, mai ales în sezonul cald, când spațiul în aer liber devine principala atracție pentru turiști și localnici deopotrivă.
Nicușor Dan, discurs în onoarea Zilei Internaționale a Francofoniei: Francofonia reprezintă pentru România o valoare autentică, confirmată pe plan politic, economic, în educație și cercetare
Președintele României, Nicușor Dan, a participat luni, la Palatul Cotroceni, la evenimentul organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Francofoniei, în prezența unor membri ai Parlamentului, dar și alături de fostul premier, Dacian Cioloș, și președintele Senatului, Mircea Abrudean. Au fost prezenți și ambasadori și reprezentanți ai mediului academic. Președintele a susținut un discurs la începutul evenimentului, în cadrul căruia a punctat importanța francofoniei pentru identitatea României și rolul țării pentru această comunitate. „Faptul de a găzdui acest eveniment are o însemnătate specială pentru noi, pentru că reafirmă angajamentul cu în stat al României la nivelul cel mai înalt al statului, angajamentul pentru valorile francofoniei. Acest angajament al statului român nu este nou, face parte din identitatea noastră.” Președintele a făcut precizări și despre semnificația limbii franceze la nivel internațional, dar și beneficiile francofoniei pentru țara noastră. „În prezent, francofonia reprezintă pentru România o valoare adăugată, autentică, una care s-a confirmat pe plan politic, economic, dar și în domenii precum educația și cercetarea. De aceea, împreună, trebuie nu doar să păstrăm limba franceză, ci trebuie și să o dezvoltăm și să o transmitem mai departe.” Nicușor Dan a inclus în propriul discurs și câteva cuvinte despre rolul tinerilor în viitorul comunității francofone. „Tinerii francofoni și rolul noii generații în a răspunde provocărilor de azi, dar și în a imagina și a construi societăți mai incluzive și mai pașnice, se află chiar în centrul temei din acest an a Zilei Internaționale a Francofoniei.” „Această temă va fi reluată și la următorul Sommet al Francofoniei, în noiembrie în Cambodgia. Va fi un sommet important, un sommet în care șefii de stat și de guvern vor decide conducerea francofoniei pentru următorii patru ani, prin alegerea Secretarului General 2027-2030. Cel de al doilea mandat al doamnei Louise Mushikiwabo, care are în prezent funcția de secretar general, se apropie de final, însă a contribuit semnificativ la modernizarea, la eficientizarea organizației și la creșterea relevanței acesteia pe scenă internațională.”, a declarat Nicușor Dan. Cel mai important anunț al intervenției sale a fost cel privind implicarea României în competiția pentru conducerea organizației. Nicușor Dan a anunțat candidatura fostului premier, Dacian Cioloș, pentru funcția de Secretar General al Organizației Francofoniei. „Am plăcerea să vă anunț că avem în vedere implicarea României în această competiție prin lansarea oficială a unei candidaturi. Candidatura domnului Dacian Cioloș, fost prim-ministru și fost comisar european pentru agricultură. Este o opțiune care vine dintr-o regiune care nu a mai dat până acum un secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei.” Președintele nu a ratat, de altfel, ocazia de a reafirma sprijinul României pentru valorile francofoniei în finalul discursului său. „Vă asigur de angajamentul permanent al României pentru cauza francofonă și vă doresc tuturor o foarte frumoasă Zi Internațională a Francofoniei.”