Cursuri de pregătire a grătarului la o universitate din China. După trei ani, cursanții devin specialiști în grătar
O universitate din China face cursuri de pregătire a grătarului, potrivit VN Express. Programul de trei ani, în cadrul căruia oamenii sunt învățați să gătească grătar, a fost lansat de Universitatea Deschisă Yueyang din provincia Hunan, în strânsă colaborare cu Asociația Yueyang. Studenții studiază tot ce este legat de grătar, plecând de la selecția cărnii și a sosurilor până la managementul și marketingul restaurantelor. Scopul cursului nu este doar abilitatea de a găti grătar, ci și oportunitatea de a începe o afacere în domeniu. Reprezentanții universității spun că vor să transforme activitatea, văzută de obicei ca un hobby, într-o profesie respectată și recunoscută. Aplicațiile au început în martie. Peste 30 de bucătari experimentați și proprietari de restaurante vor susține cursurile. În următorii trei ani, universitatea și partenerii săi speră să instruiască aproximativ 1.000 de persoane în domeniul grătarului. Grătarul este un pilon fundamental al comerțului din orașul Yueyang. Orașul găzduiește peste 2.000 de restaurante cu meniu de grătar care au aproximativ 50.000 de locuri de muncă. În total, industria locală generează o valoare anuală a producției care depășește 2 miliarde de yuani (287 milioane de dolari americani), arată statisticile oficiale.
România îl propune pe Dacian Cioloș pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, anunță Nicușor Dan
Preşedintele Nicuşor Dan a anunțat luni că România îl propune pe Dacian Cioloş pentru funcţia de secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, în cadrul evenimentului dedicat Zilei Internaţionale a Francofoniei. La Palatul Cotroceni, președintele a precizat că în prezent există doi candidaţi pentru această poziţie, iar ambii provin din Africa Centrală. „Faptul că avem o competiţie este un semn bun, un semne de democraţie, un semn de interes al statelor şi guvernelor membre, pentru viitorul francofoniei şi, în acest context, credem că apariţia unei noi candidaturi poate aduce o opţiune suplimentară şi mai ales poate stimula o dezbatere necesară despre viitorul organizaţiei. Pentru toate aceste elemente, dar şi pentru rolul important pe care ţara noastră îl are în cadrul francofoniei, am plăcerea să vă anunţ că avem în vedere implicarea României în această competiţie, prin lansare oficială a unei candidaturi, candidatura domnului Dacian Cioloş fost prim-ministru şi fost comisar european pentru agricultură”, a spus preşedintele Nicușor Dan. Nicuşor Dan a mai spus că este pentru prima dată când o ţară din regiunea Europei de Est propune un candidat pentru funcţia de secretar general al francofoniei. „Este o opţiune cu vocaţia de a uni, este o opţiune constructivă şi orientată spre viitor şi este momentul ca România să profileze mai puternic, ca naţiune decisă să ia parte prin contribuţii tot mai consistente la marile proiecte internaţionale”, a menţionat preşedintele în discursul său. Fostul premier, Dacian Cioloş, a luat apoi cuvântul și a vorbit despre modul în care acesta vede francofonia și despre rolul său în parcursul personal și profesional. „Pentru mine francofonia înseamnă mult mai mult decât un simplu spațiu al limbii. Este busola care mi-a orientat viața, formarea culturală și parcursul profesional. Prin deschiderea pe care mi-a oferit o limba franceză, am descoperit o lume fără frontiere, un spațiu al întâlnirilor, al dialogului, un loc al deschiderii și al încrederii. Ce m-a cucerit în francofonie este acest acces direct la istorie și la modernitate, dincolo de subiectivitatea și de umbrele trecutului. Este o punte și un dialog între civilizații, este o fereastră generoasă către lume. Se spune adesea, potrivit unui proverb african binecunoscut, dacă vrei să mergi repede, mergi singur, dacă vrei să ajungi departe, mergi împreună cu cel de lângă tine. În acest spirit înțeleg eu francofonia. Franceza este mai mult decât o limbă, este un proiect colectiv. Însă, dincolo de acest instrument de comunicare, francofonia este un spațiu de pace. Este terenul fertil pe care trebuie să construim și să evoluăm. Este o alegere să nu mergem singuri, ci să mergem împreună alături de celelalte state francofone pentru a ne aduce la îndeplinire propria noastră devenire. Franceza poate să fie un instrument privilegiat al schimburilor, producțiilor și ambițiilor sociale ale tinerilor. Tocmai din acest motiv, doamnelor și domnilor, îmi iau angajamentul astăzi în această aventură. Vreau să aduc francofoniei experiența concretă a acestei lumi noi, acestei lumi în care franceza n-a căutat să înlocuiască limba maternă română, ci a îmbunătățit-o cu generozitate.”, a spus Cioloș.
Cum au apărut Chuck Norris facts, glumele virale despre actor care au făcut istorie pe internet
Chuck Norris a devenit celebru în cultura populară datorită rolurilor din filmele de acțiune și arte marțiale, dar și prin serialul de televiziune „Walker, Texas Ranger”, difuzat în anii ’90. Personajele sale erau aproape întotdeauna bărbați duri, solitari și aproape invincibili. Această imagine a stat la baza unui fenomen viral care avea să apară mai târziu pe internet. Pentru o parte a publicului, amintirea actorului este legată de aceste producții. Pentru generațiile care au crescut odată cu internetul însă, Norris a devenit celebru dintr-un alt motiv: o serie aparent infinită de glume despre puterile sale supraomenești, mai scrie Il Post. Nașterea „Chuck Norris facts” La începutul anilor 2000, înainte ca rețelele sociale precum Facebook sau Twitter să devină dominante, internetul era deja un spațiu în care cultura meme începea să prindă contur. În 2005, un adolescent din statul New York, Ian Spector, a observat pe site-ul Something Awful o serie de glume despre actorul Vin Diesel. Inspirat de acestea, Spector a adunat câteva dintre glume și le-a publicat pe un site creat special pentru astfel de conținut. După ce pagina a devenit neașteptat de populară, el a lansat un sondaj prin care i-a întrebat pe vizitatori despre ce altă celebritate ar trebui să apară următoarele glume. Spector a început atunci să publice glume construite după același tipar, exagerând până la absurd imaginea actorului. Printre cele mai cunoscute exemple se numără afirmații precum: „Chuck Norris nu doarme, el așteaptă”, „Chuck Norris nu citește cărți, se uită la ele până când obține informațiile de care are nevoie” sau „Chuck Norris a numărat până la infinit… de două ori”. Fenomen viral global Glumele au devenit virale într-un timp foarte scurt, depășind rapid spațiul internetului. „Chuck Norris facts”, cum au ajuns să fie cunoscute în engleză, s-au răspândit nu doar în Statele Unite, ci și în multe alte țări. În Italia și în alte state europene, ele au circulat intens printre adolescenți, atât online, cât și în afara internetului. Ele erau scrise în caiete, pe forumuri sau în colecții tipărite de glume. Succesul a dus și la apariția unor volume dedicate acestor „adevăruri” despre Chuck Norris. Deși cărțile lui Ian Spector nu au fost traduse peste tot, în mai multe țări au apărut compilații locale inspirate din același fenomen. Întâlnirea neașteptată dintre creatorul meme-urilor și actor Succesul viral al glumelor a ajuns rapid și la Chuck Norris. Potrivit lui Ian Spector, acesta a fost contactat la un moment dat de Gena O’Kelley, soția actorului. Gena i-a transmis că Norris ar dori să-l cunoască. Cei doi s-au întâlnit ulterior într-o cameră de hotel dintr-un cazinou din statul Connecticut. Spector, care avea atunci mai puțin de 20 de ani, a mers acolo împreună cu tatăl său. Întâlnirea a fost, potrivit relatării sale, una cordială. Totuși, Norris ar fi sugerat că eventualele câștiguri generate de popularitatea acestor glume ar trebui discutate cu el. În 2007, când Spector a publicat cartea „The Truth About Chuck Norris: 400 Facts About the World’s Greatest Human”, actorul a intentat un proces pentru defăimare. Litigiul s-a încheiat în 2008 printr-un acord extrajudiciar ale cărui detalii nu au fost făcute publice. Paradoxal, disputa juridică nu a făcut decât să crească și mai mult interesul pentru carte. Chuck Norris și autoironia În ciuda procesului, Chuck Norris nu s-a arătat ostil fenomenului care îl transformase într-un simbol al culturii internetului. În 2009, actorul a publicat chiar el un volum de „Chuck Norris facts”. Glumele despre el au ajuns și în cultura mainstream. În filmul „The Expendables 2”, lansat în 2012, apare o scenă în care personajul interpretat de Sylvester Stallone îi spune lui Norris că a auzit povestea potrivit căreia a fost mușcat de un cobra regal. Replica actorului face trimitere directă la celebrul meme: „Da, dar după cinci zile de durere îngrozitoare… cobra a murit”. De-a lungul timpului, Norris a recunoscut că unele dintre glume i s-au părut amuzante. Printre preferatele sale se numără afirmația că „atunci când Bau-Bau sau «omul negru» se duce la culcare, verifică dacă nu este Chuck Norris în dulap”. Sau că „voiau să sculpteze fața lui Chuck Norris pe Muntele Rushmore, dar granitul nu era suficient de dur pentru barba lui”. Un simbol al primelor meme-uri ale internetului Dincolo de cariera sa cinematografică, Chuck Norris a rămas una dintre primele figuri transformate într-un fenomen viral global. „Chuck Norris facts” au devenit un simbol al culturii internetului din perioada în care forumurile și site-urile dedicate umorului erau principalele spații de răspândire a meme-urilor. Pentru mulți utilizatori ai internetului, aceste glume au reprezentat una dintre primele experiențe cu cultura virală online – iar imaginea actorului ca personaj invincibil a rămas una dintre cele mai recognoscibile din istoria timpurie a internetului.
Ziua Mondială a Teatrului aduce spectacole speciale în București. Unde poți merge în aceste zile
Teatrul Odeon aniversează chiar în această zi 80 de ani de existență, printr-un spectacol special, conceput și prezentat de Răzvan Mazilu, intitulat „ODEON 80”. CREART, prin Teatrelli, propune o serie de evenimente reunite sub egida #OameniiCareTinScena. La Teatrul Nottara are loc premiera spectacolului „Lapte negru”, o adaptare a volumului semnat de Elif Shafak. Ce spectacole pot vedea bucureștenii în această perioadă Luni, 23 martie Opera Comică pentru Copii: „Atelierele Bubu. Joacă și emoții”, ora 10:30 (atelier) Teatrul de Animație Țăndărică: „Prințesa și broscoiul”, ora 10:00, Sala Țăndărică Teatrul de Comedie: „Hello, Ceaușescu”, ora 18:30, Sala Studio Marți, 24 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Rățușca cea urâtă”, ora 10:00, Sala Țăndărică Opera Comică pentru Copii: „Atelierele Bubu. Muzică”, ora 10:30 (atelier) Teatrul Ion Creangă: „Ursul păcălit de vulpe”, ora 10:00, Sala Mare Teatrul de Comedie: „Hello, Ceaușescu”, ora 18:30, Sala Studio Teatrul Municipal L.S. Bulandra: „Tache, Ianke și Cadâr”, ora 19:00, Sala Liviu Ciulei Teatrul Tineretului Metropolis: „Goodbye, Lenin!”, ora 19:00, Sala Mare Teatrul Excelsior: „Tristețe și bucurie în viața girafelor”, ora 19:00, Sala Ion Lucian ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București: concert de jazz „The Glamour Edition”, ora 19:15, Sala Mare Miercuri, 25 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Prințesa și broscoiul”, ora 10:00 Teatrul Ion Creangă: „Albă ca zăpada”, ora 10:00, Sala Mare Teatrul de Comedie: „Trei surori”, ora 19:00, Sala Radu Beligan Teatrul Excelsior: „Două ore cu pauză”, ora 19:00, Sala Ion Lucian Muzeul Național al Literaturii Române: Spectacol-lectură „Auto”, ora 18:00 Masă rotundă, ora 18:30 Teatrul Tineretului Metropolis: „30+”, ora 19:00, Sala Mare Teatrul Nottara: „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, ora 18:30, Sala Horia Lovinescu „Cancun”, ora 19:30, Sala George Constantin Teatrul Dramaturgilor Români: „Matca”, ora 19:00, Sala Luceafărul Muzeul Municipiului București: recital „Suavissimus Baroque”, ora 19:30, Casa Filipescu-Cesianu Joi, 26 martie Teatrul de Animație Țăndărică: „Rățușca cea urâtă”, ora 10:00 Teatrul de Comedie: „Visul unei nopți de vară”, ora 19:00 Teatrul Bulandra: „Rabbit Hole”, ora 19:00, Sala Toma Caragiu Teatrul Odeon: „Lexiconul amar”, ora 19:00, Sala Majestic Teatrul Nottara: „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, ora 18:30 „Iona”, ora 19:30 Teatrul Ion Creangă: „Pinocchio”, ora 10:00 Teatrul Masca: „Rave de Rave”, ora 19:00 Teatrul Dramaturgilor Români: „Trauma Kink”, ora 19:00 Teatrul Excelsior: „Două ore cu pauză”, ora 19:00 Teatrul Metropolis: „Părinții”, ora 19:00, Sala Mare. „Aer”, ora 19:00, Sala Mică Muzeul Municipiului București: Ghidaje în expoziția „Infinitatea cuvintelor”, orele 17:00 și 17:25, Palatul Suțu Conferință susținută de Vlad Eftenie, ora 18:30 Centrul Cultural Lumina: „Apus de soare”, ora 19:00 ARCUB: lansare de carte, ora 15:00, Casa Eliad Teatrul Mic: „Ellen Babic”, premieră, ora 19:00, Sala Studio
Paralelă între Eminescu și Brâncuși: unul este universal rămânând român, altul rămâne român devenind universal
Alin Comșa spune că lucrările lui Constantin Brâncuși au rămas în Franța și în America și astfel au avut o șansă în plus de a fi cunoscute. „Pentru cei care se gândesc că Academia Română nu a primit darurile făcute de Brâncuși nu ar trebui să ne supărăm. Faptul că acele lucrări și acel atelier au rămas în Franta și la New York e o șansă, pentru că doar așa lucrările lui ajung să fie cunoscute”, spune Comșa, la podcastul „Altceva! Cu adrian Artene”. El vorbește și depsre fotografia făcută de Brâncuși la intrarea in Paris, care este una artistică, de Ziua Franței, 1904: „De ce? Pentru că știa ce va ajunge. O parte dintre lucrările de început ale lui Brâncuși sunt achiziționate de colecționari români. Primul Sărut se află la Craiova. În felul acesta, Brâncuși merge mai departe. La începutul carierei sale în Franța, Brâncuși este întreținut de colecționarii români”, spune Alin Comșa Expertul face și o comparație între „titanii” culturii din România, MIhai Eminescu și Constantin Brâncuși. „Românii spun că dacă Eminescu este universal rămânând român, Brâncuși rămâne român devenind universal. Brâncuși este român, dar este al lumii. Este cam singurul român care reușește să influențeze arta universală. Nu l-am pierdut, el este un exponat al culturii româneși, dar care a devenit universal”, spune Alin Comșa. Făcând un paralelism cu Eminescu, amândoi „au avut senzația că lucrurile nu pot fi duse la capăt într-un mod perfect”. „Căutarea asta… se spune că nu a mai lucrat nimic la un moment dat, de fapt el lucra neîncetat la operele sale, la așezarea lucrărilor în atelier. Nu ar fi putut fi mutat în România. Confuzia apare de la ședința la care au participat Geroge Călinescu, Mihail Sadoveanu și Zambaccian, când avea deja în colecția sa Cap de copil. Concluzia ședinței a fost că arta sa este decadentă. E ilogic, mai degrabă a fost supraviețuire și neințelegerea artei lui Brâncuși”, mai spune Comșa.
Cercetător, despre Brâncuși: un copil care crede că Târgu Jiu și Craiova sunt formidabile ajunge să aibă expoziții la Paris și New York
Alin Comșa a declarat, în podcastul „Altceva! Cu Adrian Artene”, că „Brâncuși era deja virusat de tot ce însemna academism și spunea că în artă trebuia să căutăm altceva”. „Referitor că le gătea mămăligă și le spunea celor din Franța că așa se mănâncă în România, pe de altă parte el bea șampanie. El are capacitatea, naturalețea de a se apropia de un înalt al societății. Aceasta naturalețe, dar și îndrăzneala de a vrea să atingă cerul l-au făcut să fie unic. Orice ar putea să facă asta dacă și-ar da seama că există și că are înăuntrul său puterea de a fi. Brâncuși a fost sculptor extraordinar, face din lădița de lemn în care căra portocale o vioară care suna foarte bine. Avea un briceag cu care cioplea mai tot timpul. Se dau citate din Brâncuși, el spune la un moment dat că ar trebui să îl căutam pe Dumnezeu și, indiferent dacă îl găsim sau nu, drumul va fi extraordinar”, spune Comșa. Expertul în artă povestește cum „pașaportul de intrare la școala de arte de la Craiova” pentru Brâncuși a fost o vioara, pentru că, la momentul acela, Brâncuși nu era sculptor. „Intră aici, apoi merge la Academia de la București. Apoi merge și la Viena. Dar înțelege că e nevoie să ajungă în centrul lumii artistice și că de acolo începe să construiască. Prima sculptură a lumii moderne, care este Sărutul, are la bază un citat biblic ce spune că bărbatul și femeia vor fi un singur element”, spun e ALin Comșa. Apoi, în podcast, Alin Comșa vorbește despre marile opre realizate în 1907 de Constantin Brâncuși. „1907 este anul în care e făcut primul Sărut, Rugăciunea și Cumințenia Pământului. E ca și cum ți-ai ține respirația sub apă și când ieși la suprafață tragi o gură de aer. Îmi imaginez cum a stat să aștepte momentul în care să poată să respire, așa cum a stat de fiecare dată să aștepte să poată să fugă într-un alt spațiu. Un copil care crede că Târgu Jiu și Craiova sunt orașe formidabile ajunge să aibă expoziții în paralel la New York și Paris. Brâncuși reușește să atingă niște înălțimi splendide și care au la bază doar ideea că el știe că poate. Indiferent de anul în care s-ar fi născut sau locul nașterii ar fi făcut la fel. Am avut norocul să se nască aici. Avem cel mai important complex statuar al lui Brâncuși la noi în țară”, povestește Alin Comșa.
Echinocțiul de primăvară – 20 martie 2026: ce înseamnă, ce efecte are și ce superstiții există
Echinocțiul are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar durata zilei devine aproximativ egală cu cea a nopții în toate regiunile globului. Fenomenul apare de două ori pe an, primăvara și toamna, iar cel de primăvară marchează începutul unui nou ciclu al naturii. După acest moment, zilele devin din ce în ce mai lungi, iar temperaturile cresc treptat. Efecte asupra oamenilor și a naturii Echinocțiul este asociat cu schimbări vizibile în mediul înconjurător. Natura „revine la viață”, plantele încep să înflorească, iar animalele devin mai active. Pentru oameni, perioada este adesea legată de creșterea nivelului de energie și a stării de bine.Ritmul biologic se reglează datorită mai multor ore de lumină iar oamenii simt dorința de schimbare, curățenie și reînnoire. În multe culturi, echinocțiul simbolizează echilibrul, fiind momentul perfect pentru noi începuturi. Superstiții și tradiții în România În tradiția populară românească, echinocțiul nu era întotdeauna numit astfel, dar era asociat cu venirea primăverii și renașterea naturii. Se credea că este bine să faci curățenie generală în gospodărie pentru a alunga energiile negative și exista credința că ce faci în această zi îți poate influența starea pentru restul primăverii. De asemenea se spunea că nu este bine să te cerți sau să fii supărat, pentru a nu atrage ghinion iar gospodarii începeau lucrările agricole, considerând momentul favorabil. În unele zone, se zice că vremea din ziua echinocțiului arată cum va fi primăvara. Superstiții și tradiții din lume Echinocțiul de primăvară este sărbătorit în întreaga lume prin ritualuri și festivaluri: În Iran și alte țări din Asia Centrală, echinocțiul marchează Nowruz, Anul Nou persan, simbol al reînnoirii și al speranței. La Stonehenge, oameni din întreaga lume se adună pentru a urmări răsăritul soarelui. În Mexic, la Chichen Itza, apare celebra „umbră a șarpelui” pe piramidă, un fenomen spectaculos legat de echinocțiu iar în Japonia, echinocțiul este zi liberă și moment de reflecție și vizitare a mormintelor. În multe culturi, ziua este considerată un moment de echilibru între lumină și întuneric, între trecut și viitor. Echinocțiul de primăvară rămâne unul dintre cele mai simbolice momente ale anului. Dincolo de explicația științifică, el continuă să fie perceput ca un prag între anotimpuri și o invitație la reînnoire – atât în natură, cât și în viața oamenilor.
De unde credeau grecii și romanii antici că vine fulgerul: nu doar zeii aveau răspunsul
În cultura greacă și romană, fulgerul era asociat direct cu Zeus, respectiv Jupiter, conducătorii panteonului. Textele antice descriu fulgerul ca pe o armă divină folosită pentru pedepsirea oamenilor care sfidau zeii, distrugerea dușmanilor divini sau transmiterea voinței divine. De exemplu, conducători sau generali erau considerați pedepsiți de zei dacă erau loviți de fulger, iar astfel de evenimente erau interpretate ca semne ale mâniei divine, arată The Conversation. Ritualuri și credințe în lumea romană Romanii acordau o importanță deosebită locurilor lovite de fulger. Acestea erau supuse unor ritualuri speciale de purificare și deveneau spații sacre, interzise. Chiar și împărați precum Constantin cel Mare au ordonat ritualuri tradiționale după astfel de evenimente, în ciuda răspândirii creștinismului. Fulgerul nu era doar un fenomen natural – era un mesaj, o intervenție directă în viața oamenilor. Cu toate acestea, nu toți acceptau explicația religioasă. Filozofi și gânditori precum Socrate sau Seneca au sugerat că fulgerul ar putea avea cauze naturale. Socrate, într-o piesă a lui Aristofan, respinge ideea intervenției divine și vorbește despre un „vortex de aer”. Seneca, în schimb, explica fulgerul prin ciocnirea norilor și mișcarea aerului – o teorie surprinzător de apropiată de explicațiile moderne. Fulgerul în alte culturi Interpretarea fulgerului ca fenomen divin nu era limitată la Grecia și Roma. În religia persană zoroastriană, fulgerul era asociat cu focul sacru, iar în alte culturi, precum cele din Australia, era legat de spirite ancestrale care controlau natura. Aceste credințe arată cât de universală era tendința de a atribui fenomenele naturale unor forțe supranaturale. Astăzi știm că fulgerul este rezultatul descărcărilor electrice dintre nori și sol, dar în Antichitate era un mister profund. Chiar dacă majoritatea oamenilor îl vedeau ca pe o manifestare a zeilor, unii gânditori au pus bazele unei înțelegeri mai raționale a naturii. Această tranziție – de la explicații mitologice la observație și logică – marchează de fapt unul dintre primii pași ai umanității spre știință.
Filmul Labubu a fost confirmat oficial. Proiectul va fi regizat de Paul King, cineastul cunoscut pentru succesul filmelor Paddington
Filmul Labubu Pop Mart va fi regizat de Paul King, cunoscut pentru producțiile Wonka, Paddington și serialul BBC The Mighty Boosh. King va semna și co-producția și dezvoltarea scenariului, alături de Steven Levenson, autorul musicalului Dear Evan Hansen și al filmului Tick, Tick… Boom!. Anunțul a fost făcut la Paris, în cadrul unui turneu expozițional global dedicat aniversării a 10 ani de la lansarea jucăriilor Labubu, conform BBC. De la jucărie la franciză de entertainment Labubu, creația artistului din Hong Kong Kasing Lung, este un elf al pădurii inspirat de mitologia nordică și face parte din seria de cărți The Monsters. Popularitatea personajului a propulsat Pop Mart la o evaluare de aproape 40 de miliarde de dolari, depășind rivali consacrați precum Mattel. Succesul se bazează inclusiv pe strategia „blind box”, prin care cumpărătorii nu știu ce variantă primesc până la deschiderea ambalajului. În paralel, Pop Mart s-a extins în zona experiențelor, inclusiv printr-un parc tematic în Beijing. Labubu a devenit un accesoriu de lifestyle, fiind asociat cu apariții ale unor vedete precum Rihanna și Lisa, fotografiate purtând charm-uri Labubu. Potrivit lui Kim Dayoung, lector în marketing la National University of Singapore, un film Labubu Pop Mart este o evoluție logică: conținutul și comerțul sunt profund interconectate pentru generațiile tinere. La rândul său, Kapil Tuli de la Singapore Management University subliniază potențialul de creștere și încrederea oferită investitorilor. Context favorabil pentru animația chineză Lansarea vine într-un moment prielnic, pe fondul succesului producțiilor asiatice precum Ne Zha 2 și jocul video Black Myth: Wukong. Astfel, filmul Labubu Pop Mart ar putea marca tranziția brandului din retail în entertainment global.
TVR începe să tragă obloanele: un post dispare din grilă, iar alt post iese din măsurătorile de audienţă
Conducerea TVR a votat desființarea canalului TVR Folclor ca post clasic de televiziune, cu 7 voturi pentru și 6 împotrivă. Proiectul urmează să fie continuat doar în mediul digital, scrie Pagina de Media. În aceeași ședință s-a decis și scoaterea TVR 3 din măsurătorile de audiență, precum și reorganizarea Direcției Știri și Sport, prin înființarea unei noi structuri numite Direcția INFO. TVR Folclor a fost lansat pe 27 noiembrie 2023, în mandatul lui Dan Cristian Turturică, având o grilă formată exclusiv din producții de arhivă. Printre emisiunile difuzate se numără Tezaur Folcloric, Zestrea românilor și Muzica Regiunilor. Sindicatul MediaSind, reprezentat în Consiliul de Administrație de Cristi Godinac și Sorin Torică, consideră că votul este unul controversat și ridică semne de întrebare. Explicațiile TVR: reducerea costurilor și mutarea în online Televiziunea Română a anunțat că va începe procedurile pentru transformarea TVR Folclor într-un post exclusiv digital și va depune la CNA documentația necesară pentru retragerea licenței de televiziune. „Consiliul de Administrație al Televiziunii Române a decis, în ședința de astăzi, demararea procedurilor pentru transformarea TVR Folclor dintr-un canal de televiziune cu difuzare tradițională într-un post disponibil exclusiv în mediul digital. Astfel, în perioada următoare, reprezentanții TVR vor depune la CNA documentația referitoare la actualizarea licenței TVR Folclor pentru difuzare în alte rețele de comunicații electronice, adică pe platforma tvrplus.ro și pe celelalte platforme de streaming autorizate de CNA, dar și pentru retragerea licențelor audiovizuale eliberate pentru TVR Folclor și retragerea canalului din pachetele de bază ale operatorilor de cablu.” Potrivit TVR, decizia are la bază reducerea costurilor tehnice și adaptarea la noile obiceiuri de consum media. „Prin reconfigurarea TVR Folclor, managementul Televiziunii Publice vizează reducerea costurilor tehnice, dar și o adaptare la noile obiceiuri de consum media și la dinamica accelerată a pieței digitale. Chiar dacă decizia este impusă de realitatea economică, evoluția TVR Folclor ca brand media disponibil exclusiv în mediul digital nu va afecta oferta postului. Echipa editorială va continua să furnizeze conținut relevant și de calitate publicului. Prin programele sale, un adevărat tezaur dedicat tradițiilor, folclorului și patrimoniului național, postul va continua misiunea de a pune în valoare obiceiurile, meșteșugurile și creațiile autentice din România.”