Conflict de interese cât clădirea ministerului. Raluca Turcan, atac dur la ministrul Culturii
Fosta ministră susține că, în cazul unui concurs de la Oficiul de Film și Investiții Culturale, în comisie s-ar fi aflat persoane cu legături profesionale cu ministrul și vorbește despre un posibil conflict de interese. „Demis și demisionar, ministrul Culturii continuă epurările în instituțiile de cultură și concursurile asupra cărora planează suspiciuni grave că sunt făcute cu dedicație. Ultimul caz: Oficiul de Film și Investiții Culturale. Același proiect primește 7,92 la proba scrisă și 5,99 la interviu. Rezultatul final: 6,95. Exact cu cinci sutimi sub pragul de promovare. Iar comisia? Oameni din cercul profesional al ministrului: doi l-au regizat, unul i-a scris un rol, iar cu unul dintre evaluatori joacă și astăzi într-un spectacol. Un conflict de interese mare cât clădirea ministerului Culturii, cu o regie de-a dreptul dubioasa a concursurilor cu dedicație. Și nu este un caz singular. În ultimele luni, schimbări sau evaluări controversate au vizat Teatrul Național București, Opera Națională Română Cluj-Napoca, Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul „Ambasadorii”. Cultura nu poate fi moșia unui ministru. Si demis si demisionar. Iar concursurile publice nu pot fi transformate în concursuri cu dedicație. Nimic bun nu poate urma pentru Cultura cu astfel de apucături de anii 90”, transmite Turcan.
Două statui monumentale, scoase la lumină în Turcia în doar câteva zile. Una îl reprezintă pe zeul medicinei
Prima descoperire a fost anunțată pe 3 august și provine din orașul antic Sardis, în vestul Turciei. Statuia din marmură, înaltă de aproximativ 2,2 metri, reprezintă un tânăr și a fost datată de specialiști între anii 470 și 450 î.Hr. Autoritățile turce o consideră unul dintre rarele exemple păstrate de sculptură monumentală din această perioadă. O statuie de 2.500 de ani, folosită ulterior la pavarea unei străzi Arheologii au găsit statuia în două fragmente mari, fără picioare și fără alte câteva componente mai mici. Surpriza a fost locul în care se afla: sculptura fusese așezată cu fața în jos și reutilizată în perioada romană drept material pentru pavarea unei străzi cu coloane din Sardis. Tocmai această poziție a contribuit, potrivit cercetătorilor, la conservarea feței și a detaliilor sculptate. Personajul poartă un himation, mantie specifică lumii grecești, peste un chiton, iar sub acestea apare o altă piesă vestimentară decorată cu benzi orizontale. Specialiștii spun că această combinație este neobișnuită și nu a fost identificată pe statui comparabile din Grecia sau Anatolia, fiind considerată un indiciu al influenței culturii lidiene. În mâna dreaptă, personajul ține un fruct, posibil o gutuie, despre care cercetătorii cred că ar fi putut reprezenta o ofrandă pentru o divinitate. Statuia datează din perioada în care Sardis se afla sub dominația Imperiului Ahemenid și era centrul unei importante provincii persane din vestul Anatoliei. Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât Sardis și tumulii lidieni de la Bin Tepe au fost înscriși în 2025 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, pentru mărturiile excepționale pe care le păstrează despre civilizația lidiană. După operațiunile de conservare și restaurare, statuia urmează să fie expusă la Muzeul Manisa. La Aspendos a fost descoperit zeul medicinei Doar câteva zile mai târziu, o nouă descoperire a fost anunțată la Aspendos, în provincia Antalya, în sudul Turciei. Arheologii au găsit un grup statuar din marmură, înalt de aproximativ 2,20 metri, care îi reprezintă pe Asclepios, zeul medicinei în lumea greco-romană, și pe Telesphoros, fiul și însoțitorul său, asociat cu etapa finală a vindecării și cu recuperarea după boală. Sculptura are aproximativ 1.800 de ani și este datată spre sfârșitul secolului al II-lea d.Hr. Foto: Statuia zeului Asclepios, descoperită la Aspendos, îl înfățișează ca pe un bărbat matur, cu păr lung și barbă bogată. Ministerul Culturii și Turismului din Turcia. Asclepios este reprezentat ca un bărbat matur, cu păr lung și barbă bogată, cu partea superioară a corpului în mare parte descoperită și cu mantia strânsă în falduri în jurul corpului. Lângă piciorul său apare Telesphoros, sculptat la dimensiuni mult mai mici și purtând o haină lungă cu glugă. Lucrarea a fost găsită printre ruinele aripii nordice a Porții Monumentale, în zona Pieței de Est de pe Strada Teatrului, un spațiu public important al orașului antic. Ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a arătat că descoperirea poate oferi cercetătorilor informații noi despre cultele legate de sănătate, credințele religioase și viața socială din Aspendos în perioada romană. Cele două descoperiri fac parte dintr-un program amplu prin care Turcia și-a accelerat în ultimii ani cercetările arheologice. Ministerul Culturii estima pentru 2026 aproximativ 800 de activități arheologice la nivelul întregii țări, după extinderea programului „Legacy for the Future”, destinat să prelungească perioadele de săpături și să finanțeze restaurarea și conservarea siturilor.
De la Siliștea-Gumești în eternitate: Marin Preda sau sfințenia onestității literare
Într-o zi de 5 august 1922, la Siliștea-Gumești, într-un spațiu încă departe de a deveni un reper literar, dar profund marcat de munca pământului și de asprimea vieții rurale, se năștea cel care avea să schimbe literatura română. Provenind dintr-o familie numeroasă, Preda a simțit pe propria piele asprimea unei existențe în care supraviețuirea era singura filosofie acceptată, însă spiritul său a căutat dincolo de brazdă, spre lumina cărții. Rădăcinile unui destin literar Numele său de familie, purtat după mamă, ascunde o poveste tipic românească depre birocrație și sacrificiu, părinții săi nefiind căsătoriți legal pentru ca Joița Preda să nu-și piardă pensia de văduvă de război. Această mică inginerie socială a fost prima lecție despre supraviețuirea în fața sistemului, o temă pe care scriitorul o va rafina ulterior în marile sale romane. Copilăria i-a fost un amestec de muncă la câmp și lectură furată printre rândurile de porumb, purtând cu el permanent dorința de a înțelege „de ce” și „cum” se mișcă rotițele unei lumi care părea imuabilă, dar care stătea să explodeze sub presiunea istoriei. Drumul spre București Educația sa a fost un parcurs al obstacolelor depășite prin voință pură, de la învățătorul care îi împrumuta manuale pe care tatăl său, Tudor Călărașu, nu și le permitea, până la liceul din Alexandria sau școala normală din Abrud. În Cristur-Odorhei, profesorul Justin Salanțiu i-a intuit geniul, prezicându-i un viitor măreț, într-un moment în care tânărul Marin era doar un „visător” în clasă, pierdut printre teoreme și texte clasice. Aceste experiențe transilvănene aveau să pună bazele formării sale ca intelectual, oferindu-i o perspectivă mult mai largă decât cea strict regională, teleormăneană. Plecarea la București, realizată fără niciun sprijin financiar sau moral din partea familiei, a reprezentat gestul său de independență totală și intrarea într-o arenă a supraviețuirii urbane. Aici, tânărul de 20 de ani a simțit gustul amar al foamei și al singurătății, dormind prin tramvaie sau prin mansarde obscure, dar păstrând intactă flacăra scrisului. Această perioadă de privațiuni crunte a fost, de fapt, marea probă a caracterului său, momentul în care „viața ca o pradă” a fost îmblânzită prin forța cuvântului, pregătind terenul pentru ceea ce avea să devină cea mai solidă operă narativă a secolului XX. Debutul în literatură În primăvara anului 1942, Marin Preda pășea în redacția ziarului „Timpul”, ocupând un post modest de corector, dar purtând în geantă manuscrisele care vor schimba fața prozei românești. Debutul cu schița „Pârlitu” a fost scânteia care a aprins un foc ce nu s-a mai stins niciodată, fiind urmat de texte care dovedeau o maturitate timpurie uluitoare, precum „Salcâmul” sau „Noaptea”. Mai mult decât simple exerciții de stil, aceste scrieri scurte reprezentau radiografii ale sufletului uman aflat în momente de criză, surprinse cu un ochi clinic și o inimă plină de compasiune. Recunoașterea talentului Colaborarea cu marii intelectuali ai vremii, precum Eugen Lovinescu sau Ion Vinea, i-a oferit lui Preda legitimitatea necesară într-un mediu literar adesea refractar la „intrușii” din mediul rural. Participarea la ședințele cenaclului „Sburătorul” a fost testul suprem, unde citirea nuvelei „Calul” a stârnit o admirație sinceră, manuscrisul fiind cumpărat pe loc de Dinu Nicodin. Această recunoaștere din partea elitelor i-a confirmat că direcția sa, o proză realistă, densă, lipsită de idilizări false, este cea corectă pentru o națiune care trecea prin trauma războiului. În căutarea propriei voci Perioada sa la Institutul de Statistică și ulterior la „Evenimentul Zilei” i-a oferit acces la un volum imens de date despre realitatea socială a României, date pe care mintea sa de geniu le-a filtrat prin sita literaturii. Preda a învățat să numere sufletele înainte de a le da viață pe hârtie, înțelegând că adevărul literar trebuie să fie dublat de o cunoaștere profundă a contextului istoric. Schița „Rotila” sau articolele din „Vremea războiului” reflectă un autor implicat, atent la vibrația străzii și la delirul colectiv care cuprinsese societatea în anii ’40. În ciuda succesului incipient, Preda a rămas un mare singuratic în peisajul literar bucureștean, refuzând să se lase înregimentat în grupuri de interese și căutându-și permanent vocea autentică. Această perioadă de acumulări interne a fost esențială pentru gestația lungă a marelui său proiect epic, fiindcă tânărul scriitor înțelesese deja că marea literatură se extrage din propria suferință și din observarea minuțioasă a celuilalt. În locul statutului de simplu narator, și-a asumat rolul de interpret al destinului românesc, pe care l-a purtat cu o seriozitate aproape mistică. „Moromeții”, romanul care a schimbat literatura română Anul 1955 marchează publicarea primului volum din „Moromeții”, lucrarea care avea să devină instantaneu un reper și îl va consacra drept maestru incontestabil. Ilie Moromete, personajul central, este în realitate Tudor Călărașu, tatăl scriitorului, dar transfigurat într-un arhetip al țăranului-filosof, capabil de o ironie fină și de o contemplare socratică a lumii. Din punct de vedere filologic, romanul este o capodoperă a dialogului și a pauzelor semnificative, în care „poiana lui Iocan” reprezintă centrul universului unde se discută marea politică globală prin prisma prețului la grâu. Tăierea salcâmului, scenă celebră și simbol al ordinii ancestrale, prefigurează sfârșitul unei lumi și începutul unei ere a incertitudinii, în care răbdarea timpului se sfârșește brusc. Preda a surprins cu o acuratețe chirurgicală modul în care istoria intră în casele oamenilor fără să bată la ușă, distrugând legăturile de familie și forțând individul la alegeri imposibile. Pentru prima dată în literatura noastră, țăranul nu mai era o victimă plângăreață sau un rebel impulsiv, devenea un om de o complexitate intelectuală uluitoare, care trăia drama pierderii „liniștii” interioare. „Moromeții II”, drama unei lumi destrămate Al doilea volum al romanului, apărut ulterior, a continuat această frescă socială, arătând modul în care colectivizarea și noua ordine politică au măcinat definitiv fibra satului tradițional. Niculae Moromete, fiul cel mic, devine exponentul noii generații care încearcă să găsească un sens într-o lume care și-a pierdut reperele, reprezentând în mare măsură alter-ego-ul autorului. Lupta dintre tată și fiu capătă semnificația unei confruntări între două viziuni asupra lumii: cea a contemplației libere și cea a acțiunii subordonate unei ideologii, depășind dimensiunea unui simplu conflict între generații. Curajul
Pe ultima sută de metri, Guvernul demis Bolojan aprobă fondurile pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino. Lucrările au stagnat un an și jumătate
Pe ultima sută de metri, guvernul premierului demis, Ilie Bolojan, a deblocat fondurile pentru pentru continuarea proiectului de consolidare și reabilitare a Muzeului Național „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”. „Patrimoniul nu poate fi pus pe pauză. Avem datoria să găsim soluții atunci când proiectele importante se blochează, iar astăzi facem exact acest lucru: repornim investiții esențiale pentru cultura română și folosim responsabil resursele pe care le avem la dispoziție”, a anunțat ministrul demis al Culturii, András István Demeter. 25% dintre lucrările de consolidare ale Palatului Cantacuzino, executate într-un an și jumătate Din 2024 până în prezent, una dintre clădirile monument emblematice ale Capitalei, Palatul Cantacuzino, a fost reabilitată în proporție de numai 25%. Motivul? Societatea contractată inițial pentru executarea lucrărilor a intrat în faliment, așa că proiectul a stagnat. Abia în decembrie 2025, Ministerul Culturii, sub conducerea ministrului demis, András István Demeter, a relansat procedura de achiziție pentru continuarea lucrărilor la clădirea „Muzeului Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”. Investiție de peste 10 milioane de euro pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino Șase luni mai târziu, în iunie 2026, comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L.. Valoarea proiectului se ridică la 10.480.629,97 euro. Pentru acoperirea necesarului financiar pentru această investiție, precum și pentru cea de la Muzeul „Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu”, Guvernul a aprobat vineri, 12 iunie, redistribuirea sumei de 15,5 milioane de euro, ce reprezintă economii realizate din contribuția României. Măsura nu implică alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat: investițiile aflate în curs de implementare cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pot beneficia de redirecționarea economiilor realizate. Astfel, resursele financiare necesare pentru semnarea contractelor și continuarea lucrărilor de consolidare și reabilitare se asigură prin redistribuirea fondurilor din contribuția României aferente Proiectului F/P 1572 (2006). Ministerul Culturii demarează proiectul de modernizare a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova Concomitent, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului continuă implementarea portofoliului de proiecte privind finanțarea obiectivelor culturale de importanță națională prin acordurile-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. La 25 martie 2026 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de participare pentru contractul de proiectare și execuție privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Clădiri monument care intră în prima fază a proiectului de reabilitare Intră în etapa lansării procedurile de achiziție pentru contracte de tip „design & build” aferente unor obiective reprezentative ale patrimoniului cultural național: Vila „Florica” din Ștefănești, județul Argeș, aparținând Muzeului Național Brătianu, Conacul „Vârnav Liteanu” din Liteni, județul Suceava, aflat în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, precum și Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Națională Română din Cluj-Napoca. Demarează procedurile pentru servicii de proiectare la faza D.A.L.I. pentru Vila „Samurcaș” din București, aparținând Muzeului Național al Țăranului Român.
Budapesta a depășit Bucureștiul într-un sondaj privind muzeele naționale. Capitala României nu se află nici în top 10
Luna trecută, Time Out a publicat clasamentul anual al celor mai bune orașe din lume pentru cultură, realizat pe baza răspunsurilor a peste 24.000 de locuitori din orașe incluse în sondaj. Deși termenul „cultură” este unul larg, analiza a vizat mai multe componente ale ofertei culturale, de la muzică live și spectacole clasice, până la teatru, comedie și, desigur, muzee și galerii, pentru a vedea unde orașele performează cel mai bine. Conform Time Out, Londra a fost desemnată câștigătoarea generală, dar atunci când vine vorba de o nișă culturală, cum sunt muzeele naționale și lista orașelor care găzduiesc cele mai bune astfel de instituții, Budapesta ocupă un loc onorabil. Clasată pe locul 8 în topul orașelor cu cele mai importante muzee, demne de vizitat oricând, capitala Ungariei a întrecut Bucureștiul, care de data aceasta nu se află pe nicio poziție din primele zece. Tot la capitolul muzee, Londra, câștigătoarea de anul trecut, a avut o evoluție foarte bună, ocupând locul trei, cu o rată de aprobare de 88% din partea localnicilor chestionați. Unul dintre motivele principale este accesul gratuit la multe muzee importante și accesibilitatea generală a scenei culturale. Totuși, Londra nu este pe primul loc. Cu o rată de aprobare de 90%, Madrid se clasează pe locul doi, în timp ce Paris ocupă prima poziție, fiind considerat cel mai bun oraș pentru muzee în acest an. Surpriză sau nu, lucrurile se inversează când vine vorba de galerii de artă. Aici, Paris și New York sunt la egalitate, cu o rată de aprobare de 68%, însă Londra conduce clasamentul cu 81%, poziționându-se pe primul loc. Clasamentul Time Out demonstrează că există în continuare o competiție foarte strânsă între marile capitale culturale, fiecare având puncte forte diferite în zona artistică. Muzeele din București și Budapesta, diferențe de viziune Când ne gândim la Budapesta, ne gândim automat la muzee mai mari, mai organizate și cu accent puternic pe artă europeană și istorie central-europeană, în timp ce Bucureștiul pune mult mai mult accent pe istoria națională, tradiții și colecții eclectice. Printre cele mai importante muzee din Budapesta se numără Muzeul Național al Ungariei, care prezintă istoria Ungariei de la antichitate până în epoca modernă, inclusiv revoluția din 1848, Muzeul de Arte Frumoase, un muzeu de talie europeană cu opere de Rembrandt, Goya, Rafael și artiști moderni, Galeria Națională a Ungariei, Muzeul de Arte Aplicate, Muzeul de Artă Contemporană Ludwig, dar și altele. Nici Bucureștiul nu se lasă mai prejos la capitolul muzee care încântă localnicii și turiștii, pentru că orașul a adunat de-a lungul anilor un arsenal mare de instituții culturale care pot fi vizitate. Pe lista muzeelor celor mai vizitate și căutate din București se numără Muzeul Național de Artă al României, unul dintre cele mai importante muzee din țară, găzduit în fostul Palat Regal din Piața Revoluției, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), un spațiu dedicat artei moderne și contemporane, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național de Istorie a României și poate chiar și Muzeul Colecțiilor de Artă. Totuși, sondajul a clasat Londra pe două poziții destul de importante în ambele categorii, atât când vine vorba de muzee, cât și la capitolul galerii. Pentru cei care ajung în Londra, recomandările includ vizitarea noului Muzeu V&A East, dar și expoziția „Frida: The Making of an Icon” de la Tate Modern. O altă atracție europeană când vine vorba de cultură este, bineînțeles, Parisul, unde vizitatorii pot descoperi instalația „La Caverne du Pont Neuf”, o lucrare imersivă amplasată pe cel mai vechi pod al orașului, cu acces gratuit după finalizarea amenajărilor. În topul general al muzeelor, primele zece orașe cele mai căutate sunt: Paris (97%), Madrid (90%), Londra (88%), New York (85%), Chicago (79%), Florența (78%), Praga (77%), Budapesta (76%), Viena (76%) și Lisabona (73%). La categoria galerii, clasamentul arată astfel: Londra (81%), Paris (68%), New York (68%), Florența (63%), Madrid (61%), Edinburgh (61%), Roma (60%), Melbourne (60%), Praga (58%) și Washington D.C. (56%).
GALERIE FOTO: Producție mare de varză, cumpărători lipsă
Producătorii de varză din judetul Olt au producție mare de varză , dar nu se vinde. Chiar dacă prețul este foarte mic, marfa nu atrage cumpărători. Legumicultorii au decis fie să doneze cantităţi mari celor dispuşi să recolteze varza, fie să o folosească pentru hrana animalelor ori să o toace cu utilajele pe teren. Fermierii deja vorbesc de pierderi foarte mari. Fermierul Ion Dumitrașcu deține zeci de hectare de teren agricol în Cilieni, județul Olt. 2 hectare le-a cultivat cu varză timpurie. Nu a reușit să vândă nimic din producție și a abandonat-o pe câmp. „Este un an dezastruos pentru noi. Nu am vândut nimic. Am rămas cu ea pe câmp. O dăm la animale”, spune fermierul. Varza se vinde și cu 30 de bani în Cilieni, însă nici în asemenea condiții nu există cumpărători. În comunele Cilieni și Rusănești, localități renumite pentru această legumă, s-au cultivat 150 de hectare de varză timpurie. Autorul recomandă:
Jaf într-un muzeu din Franța. A fost furată o banană care valorează milioane de dolari
Un nou jaf a avut loc într-un muzeu din Franța. De data aceasta, a fost furată o banană care valorează milioane de dolari. Este vorba despre o banană care făcea parte din celebra operă „Comedian”, realizată de artistul italian Maurizio Cattelan. „Lovitura” a fost dată la muzeul Muzeul Centre Pompidou-Metz, din estul Franței, au anunțat reprezentanții instituției, care au depus o plângere penală pentru furt împotriva unor persoane necunoscute. „Comedian”, o lucrare controversată Potrivit reprezentanților muzeului, banana a fost, deja, înlocuită, astfel încât opera lui Cattelan să poată fi expusă în continuare. Lucrarea „Comedian” este una extrem de controversată, dar în același timp acest lucru i-a atras faima. „Comedian” înseamnă, de fapt, o banană fixată pe perete cu bandă adezivă. Este, fără doar și poate, cea mai cunoscută creație a lui Maurizio Cattelan. Opera a stârnit dezbateri încă de la prezentarea sa, în 2019, la târgul de artă Art Basel Miami Beach. Atunci, a fost oferită spre vânzare pentru 120.000 de dolari. În timp, însă, valoarea lucrării a crescut considerabil. În 2024, antreprenorul din domeniul criptomonedelor Justin Sun a cumpărat o versiune a operei pentru 5,2 milioane de dolari. După numai câteva zile de la achiziție, el a mâncat banana în fața camerelor de filmat, la Hong Kong. Acesta nu este un incident izolat, opera lui Cattelan fiind afectată și în trecut. De altfel, banana este înlocuită periodic, fiind un produs perisabil. În iulie 2025, un vizitator a mâncat banana. Atunci, personalul de securitate a intervenit rapid și a montat un alt fruct, iar instituția nu a depus plângere. Totuș, de data asta, muzeul a sesizat autoritățile deoarece autorul furtului nu a fost identificat. Reprezentanții instituției susțin că situația ridică și o problemă de respect față de opera de artă. Cine este Maurizio Cattelan Artistul Maurizio Cattelan este faimos și pentru lucrarea „America”. Opera sa reprezintă un vas de toaletă funcțional realizat din aur de 18 carate. În luna martie, un tribunal din Marea Britanie Britanie a condamnat doi bărbați pentru furtul acestei opere. Obiectul a fost sustras în timpul unei expoziții organizate în Regatul Unit. Dezmembrată de către hoți, opera nu a mai fost recuperată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Banana lipită cu bandă adezivă a artistului Maurizio Cattelan, scoasă la licitație. Prețul URIAȘ pentru care ar putea fi vândută
Zilele Constantin Brâncuși aduc la Craiova expoziții, concerte și spectacole
Evenimentul este organizat de Marea Lojă Națională din România, în parteneriat cu Asociația Craiova Unită, Consiliul Județean Dolj, Primăria Municipiului Craiova și DIGI, și își propune să pună în valoare patrimoniul cultural al regiunii. Timp de trei zile, instituții importante ale orașului, de la Filarmonica „Oltenia” și Muzeul de Artă, până la Centrul Brâncuși și Teatrul de Vară, vor găzdui concerte festive, expoziții de documente rare, conferințe și spectacole de balet. Concerte, expoziții și conferințe dedicate lui Brâncuși Programul deschis publicului larg începe vineri, 29 mai, când evenimentele culturale se vor desfășura în mai multe puncte importante ale orașului. Ziua debutează la Filarmonica „Oltenia” cu un concert festiv dirijat de Daniel Jinga și continuă în Sala Oglinzilor din cadrul Muzeului de Artă Craiova. Aici, publicul va putea participa la expoziția și conferința pictorului Vasile Fuiorea, precum și la lansarea antologiei de poezii „Cuvinte sculptate”, semnată de prof. univ. dr. Ion Deaconescu, volum dedicat marelui sculptor. Seara va fi dedicată Centrului Brâncuși, unde programul „Brâncuși – Zborul spre infinit” va include o expoziție cu documente rare din colecția Gelu Birău, conferința științifică „Brâncuși între seceră și ciocan”, susținută de Adrian Tudor, și proiecția filmului „Brâncuși, scrisoare imaginară”, în regia lui Cornel Mihalache. Programul va fi completat de momente muzicale și de un spectacol de balet susținut de Opera Română Craiova. Vizite ghidate, sculptură live și acțiuni caritabile Sâmbătă, 30 mai, programul este dedicat vizitelor prin oraș și acțiunilor caritabile. Dimineața va începe cu vizite ghidate în mai multe puncte de atracție locală, oferind participanților ocazia de a descoperi instituții precum Muzeul de Istorie, Muzeul Cărții și Exilului Românesc sau Catedrala Mitropolitană „Sf. Dumitru”. În paralel, în Parcul Nicolae Romanescu, artiștii Dan Munteanu, Cosmin Mareș și Gigi Opriș vor realiza un atelier de sculptură live, acompaniați la prânz de Fanfara Militară. Finalul manifestărilor va avea loc la Teatrul de Vară, printr-un concert festiv al Operei Române Craiova, urmat de Balul de Caritate al evenimentului, găzduit de Restaurantul „Smart Pub by Voila” din Preajba. Balul va include o tombolă cu premii și o licitație cu obiecte de artă. Încasările vor fi direcționate către scopuri caritabile. „Zilele Constantin Brâncuși” de la Craiova fac parte dintr-o inițiativă mai amplă dedicată sculptorului. Manifestările sunt incluse în programul extins al Anului „Constantin Brâncuși”, proclamat oficial de Marea Lojă Națională din România pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la nașterea artistului de la Hobița, în perioada 1876-2026. Prin acest demers, MLNR spune că urmărește să contribuie la conservarea și promovarea valorilor culturale românești și la reafirmarea rolului lui Constantin Brâncuși în identitatea culturală națională.
Craiova celebrează moștenirea lui Constantin Brâncuși. Trei zile dedicate artei și culturii în Cetatea Băniei
În perioada 28-30 mai 2026, Craiova va deveni unul dintre principalele centre culturale ale țării. Evenimentul „Zilele Constantin Brâncuși” reprezintă o manifestare dedicată marelui sculptor român și influenței sale asupra artei moderne. Organizate de Marea Lojă Națională din România, alături de Asociația Craiova Unită, Consiliul Județean Dolj, Primăria Municipiului Craiova și DIGI, „Zilele Constantin Brâncuși” propun un program construit în jurul artei, patrimoniului și dialogului cultural. Concerte și expoziții dedicate lui Brâncuși Pe parcursul celor trei zile, Filarmonica „Oltenia”, Muzeul de Artă, Centrul Brâncuși și Teatrul de Vară vor găzdui concerte, expoziții, conferințe și spectacole dedicate operei marelui sculptor. Manifestările vor începe vineri, 29 mai, cu un concert festiv organizat la Filarmonica Oltenia, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga. Programul continuă la Muzeul de Artă, în Sala Oglinzilor, unde vizitatorii vor putea participa la o expoziție și o conferință susținute de pictorul Vasile Fuiorea. Cu această ocazie va fi lansat volumul de poezie „Cuvinte sculptate”, semnat de profesorul universitar Ion Deaconescu. În fine, seara va fi rezervată evenimentelor de la Centrul Brâncuși, care încep cu expoziția unor documente rare din colecția lui Gelu Birău. De asemenea, vizitatorii vor asista la conferința „Brâncuși între seceră și ciocan”, susținută de Adrian Tudor, și vor urmări proiecția filmului „Brâncuși, scrisoare imaginară”, regizat de Cornel Mihalache. Programul artistic este completat de momente muzicale rafinate și de un spectacol de balet de excepție oferit de Opera Română Craiova. Pentru ziua de sâmbătă, accentul va fi pus pe patrimoniul local și implicarea comunitară. Sunt programate tururi ghidate prin cele mai importante obiective culturale și istorice ale orașului, inclusiv Muzeul de Istorie, Muzeul Cărții și Exilului Românesc și Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru”. În Parcul Nicolae Romanescu vor avea loc demonstrații de sculptură live realizate de artiștii Dan Munteanu, Cosmin Mareș și Gigi Opriș. Nu va lipsi Fanfara Militară, care va oferi un moment artistic de neuitat. Evenimentul se va încheia cu un concert festiv organizat la Teatrul de Vară și cu Balul de Caritate găzduit de restaurantul „Smart Pub by Voila”. Momentul include și o tombolă cu premii și o licitație cu obiecte de artă. Toate încasările vor fi direcționate către scopuri caritabile. Omagiu adus lui Brâncuși la 150 de ani de la naștere „Zilele Constantin Brâncuși” fac parte din programul dedicat Anului „Constantin Brâncuși”. Inițiativa a fost lansată pentru a marca 150 de ani de la nașterea sculptorului originar din Hobița, județul Gorj. Prin această serie de manifestări, organizatorii își propun să promoveze patrimoniul cultural românesc și să readucă în atenția publicului contribuția esențială pe care Constantin Brâncuși a avut-o în istoria artei universale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Record absolut pentru o operă de Brâncuși. “Danaidă” a fost vândută la New York cu peste 100 de milioane de dolari Alin Comșa, despre profeția lui Constantin Brâncuși, la podcast „Altceva”: „Arta este condiția de a trăi” Berlinezii au stat într-o coloană infinită pentru a vedea expoziția lui Constantin Brâncuși
Studiu. Vrei să încetinești îmbătrânirea? Arta și cultura, consumate zilnic, pot avea un efect protector
Persoanele care participă regulat la activități artistice și culturale ar putea îmbătrâni mai lent la nivel biologic, arată un studiu al University College London (UCL), care compară efectele acestora cu cele ale exercițiilor fizice, relatează Euronews. Cercetarea, publicată în revista „Innovation in Aging”, precizează că implicarea constantă a oamenilor în activități precum vizitarea muzeelor, cântatul într-un cor sau participarea la cursuri creative poate avea efecte pozitive asupra organismului, inclusiv asupra ADN-ului. Participarea la cultură și ritmul îmbătrânirii Studiul a analizat datele a 3.556 de adulți din Marea Britanie. Apoi a fost realizată o comparație cu răspunsurile din sondaje care includeau analize de sânge ale persoanelor. S-au putut observa diferențe între frecvența activităților culturale și modificările chimice ale ADN-ului asociate cu îmbătrânirea biologică. Rezultatele arată că persoanele care se implică mai des în activități artistice și culturale, și participă la mai multe tipuri de astfel de activități, par să aibă un ritm mai lent de îmbătrânire biologică. Cei care participau cel puțin o dată pe săptămână la astfel de activități culturale păreau să îmbătrânească cu aproximativ 4% mai lent decât cei care le făceau rar. Cercetătorii au observat că diferența este comparabilă cu cea dintre persoanele care fac activități fizice în mod regulat și cele sedentare. Autorul principal, Feifei Bu, a declarat: „Studiul nostru oferă primele dovezi că implicarea în arte și cultură este legată de un ritm mai lent al îmbătrânirii biologice. Acest lucru se bazează pe un număr tot mai mare de dovezi despre impactul artelor asupra sănătății, activitățile artistice demonstrându-se că reduc stresul, reduc inflamația și îmbunătățesc riscul de boli cardiovasculare, așa cum se știe că face exercițiile fizice.” Rezultatele au fost mai evidente în rândul adulților de peste 40 de ani și au rămas valabile chiar și după adăugarea unor factori precum greutatea, fumatul, educația sau venitul. „Aceste rezultate demonstrează impactul artelor asupra sănătății la nivel biologic. Ele oferă dovezi pentru ca implicarea în artă și cultură să fie recunoscută ca un comportament care promovează sănătatea, într-un mod similar cu exercițiile fizice.”, a precizat autoarea principală, Daisy Fancourt. „Studiul nostru sugerează, de asemenea, că implicarea într-o varietate de activități artistice poate fi utilă. Acest lucru se poate datora faptului că fiecare activitate are diferite «ingrediente» care ajută la sănătate, cum ar fi stimularea fizică, cognitivă, emoțională sau socială.”, a adăugat ea. Ce sunt „ceasurile epigenetice” Printre cele mai interesante aspecte ale studiului este faptul că cercetătorii au folosit șapte tipuri de „ceasuri epigenetice”, instrumente care analizează modificările chimice ale ADN-ului pentru a estima ritmul îmbătrânirii biologice. Două dintre ele, DunedinPoAm și DunedinPACE, măsoară cât de repede îmbătrânește organismul, iar scorurile mai mari sunt asociate cu riscuri mai mari de boli. În cazul DunedinPACE, participarea la activități artistice de cel puțin trei ori pe an a fost asociată cu o îmbătrânire cu 2% mai lentă, participarea lunară cu 3%, iar cea săptămânală cu 4%, comparativ cu persoanele care participă rar. Cercetătorii au comparat această diferență cu cea observată între fumători și foști fumători. La testul PhenoAge, persoanele implicate săptămânal în activități culturale păreau, în medie, cu aproximativ un an mai tinere biologic decât cele care participau rar. Prin comparație, activitatea fizică regulată era asociată cu o diferență de puțin peste jumătate de an. Cercetătorii spun însă că exercițiile fizice rămân cele mai importante pentru sănătate, iar arta nu le înlocuiește, ci, mai degrabă, le completează.